Știri
Știri din categoria Externe
Mii de cubanezi au ieșit în stradă în Havana, într-un nou episod de escaladare cu SUA, după ce Washingtonul a decis inculparea fostului președinte Raul Castro în legătură cu doborârea a două avioane civile în urmă cu 30 de ani, relatează Reuters.
Demonstrația pro-guvernamentală a început la scurt timp după răsărit, pe faleza din Havana, în fața ambasadei SUA. Protestul vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Cuba și Statele Unite, autoritățile cubaneze mobilizând în această săptămână sprijin în jurul fostului lider, considerat simbol al revoluției pe insulă.
Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, nu a fost prezent la miting. În schimb, deputatul cubanez Gerardo Hernández – prezentat drept erou național și fost spion – a transmis un mesaj atribuit lui Castro:
„Atâta timp cât voi trăi, voi rămâne în prima linie a Revoluției, cu un picior în scăriță.”
La miting au participat președintele Miguel Díaz-Canel și premierul Manuel Marrero, precum și membri ai familiei lui Castro, inclusiv fiica Mariela Castro, fiul Alejandro Castro și nepotul Raúl Rodríguez Castro. Participanții au fluturat steaguri și au scandat „Viva Raul!” și „Patria o Muerte” („Patrie sau moarte”).
Potrivit autorităților cubaneze, inculparea lui Castro, anunțată miercuri, se bazează pe acuzații „false” și ar fi menită să creeze un pretext pentru o invazie, în contextul în care administrația președintelui Donald Trump încearcă să răstoarne guvernul insulei. Reuters notează, de asemenea, că Rodríguez Castro s-a întâlnit săptămâna trecută cu directorul CIA, John Ratcliffe, în timpul unei vizite rare a unui șef al serviciilor secrete americane la Havana.
Recomandate
Amenințările SUA cu intervenție în Cuba ridică riscul de escaladare și noi sancțiuni , într-un moment în care Washingtonul spune că șansele unei soluții diplomatice sunt reduse, potrivit Digi24 . Președintele Donald Trump a reluat public ideea unei acțiuni militare, iar secretarul de stat Marco Rubio a indicat că administrația se pregătește pentru o linie mai dură față de Havana. Mesajul Casei Albe: opțiunea militară rămâne pe masă Trump a spus că mai mulți președinți americani au luat în calcul, de-a lungul deceniilor, o intervenție în Cuba și a sugerat că el ar putea fi cel care o va face. „Alți președinți s-au uitat la asta timp de 50-60 de ani, să facă ceva. Și se pare că eu voi fi cel care o va face. Așadar, aș fi bucuros să o fac.” Declarația a fost făcută în Biroul Oval, la un eveniment despre mediu, notează Digi24, care citează The Guardian. Rubio: „șansele” unui acord cu Havana „nu sunt mari” Separat, Marco Rubio a declarat la Miami că administrația preferă un acord negociat și pașnic, dar a avertizat că probabilitatea unei soluții diplomatice este scăzută, în condițiile actualei conduceri de la Havana. „Preferința lui Trump este întotdeauna un acord negociat și pașnic. Aceasta rămâne preferința noastră și în relația cu Cuba.” „Vorbesc sincer: având în vedere cu cine avem de-a face acum, probabilitatea ca asta să se întâmple nu este mare.” Rubio a mai spus că oficiali de rang înalt, inclusiv el și directorul CIA John Ratcliffe, au avut întâlniri în ultimele luni cu oficiali cubanezi pentru a testa posibilitatea îmbunătățirii relațiilor, însă partea americană a rămas „dezamăgită”, ceea ce a dus la noi sancțiuni în ultima săptămână. Presiune prin sancțiuni și dosare penale: cazul Raúl Castro În paralel cu retorica despre intervenție, procurori federali americani au anunțat un rechizitoriu care îl acuză pe fostul lider cubanez Raúl Castro că ar fi ordonat doborârea, în 1996, a unor avioane civile pilotate de exilați cubanezi din Miami. Acuzațiile includ omor și distrugerea unei aeronave, iar actul ar fi fost formulat în secret de un mare juriu în aprilie. Președintele Cubei, Miguel Díaz-Canel, a condamnat rechizitoriul, descriindu-l drept „o manevră politică” menită să „justifice nebunia unei agresiuni militare împotriva Cubei”. În aceeași zi, armata americană a anunțat sosirea portavionului USS Nimitz și a grupului de nave care îl însoțește în Marea Caraibilor, pentru exerciții maritime cu parteneri din America Latină, începute încă din luna martie. De ce contează: risc de escaladare și efecte economice pentru insulă Digi24 notează că Trump a intensificat discursul despre schimbarea regimului după înlăturarea lui Nicolás Maduro și după impunerea unei „blocade energetice” care a redus drastic livrările de combustibil către Cuba, context în care sunt menționate pene severe de curent, penurie alimentară și prăbușirea economiei cubaneze. În această lună, administrația Trump a impus noi sancțiuni, cea mai importantă vizând conglomeratul Gaesa, controlat de Forțele Armate Revoluționare cubaneze. Rubio a anunțat și un caz legat de familia conducerii Gaesa: sora președintelui executiv al conglomeratului, care locuia în SUA, a rămas fără carte verde, a fost arestată și se află în custodia ICE. Reacția Chinei: opoziție față de sancțiuni și presiuni China a transmis că se opune sancțiunilor și presiunilor americane asupra Cubei și a declarat că sprijină „ferm” Havana în apărarea suveranității și demnității naționale, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun. În acest context, mesajele publice ale Washingtonului combină presiunea diplomatică, sancțiunile și semnalele militare, ceea ce reduce spațiul pentru o detensionare rapidă a relației SUA–Cuba, cel puțin pe termen scurt. [...]
Escaladarea retoricii Moscovei față de Chișinău riscă să alimenteze noi tensiuni diplomatice după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a atacat-o public pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, punând sub semnul întrebării „sănătatea mintală” a acesteia și contestând acuzațiile privind drone rusești, potrivit Adevărul . În conferința de presă săptămânală, Zaharova a reacționat la declarațiile Maiei Sandu din 15 mai, când șefa statului a numit Rusia „un agresor” și „cea mai serioasă amenințare” pentru securitatea continentului, acuzând Moscova că „lansează drone asupra civililor adormiți” și vizează infrastructură civilă. În acest context, Zaharova a spus: „Aș vrea să o întreb pe Maia Sandu: este complet sănătoasă la minte?” Disputa privind dronele și nota de protest Zaharova a legat atacul la adresa Maiei Sandu de episodul convocării ambasadorului rus la Chișinău. Potrivit relatării, pe 18 mai ambasadorul Oleg B. Ozerov a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și i-a fost prezentată o notă de protest privind „survolul ilegal” al unei drone prin spațiul aerian al Republicii Moldova, pe 13 mai. Reprezentanta diplomației ruse a susținut că nota nu ar preciza tipul dronei și nu ar include dovezi că ar fi fost una rusească, calificând acuzațiile drept „nefondate”. Acuzații despre apropierea de România și „pierderea suveranității” În aceeași intervenție, Zaharova a criticat parteneriatul strategic dintre Chișinău și București , pe care l-a prezentat ca pe un plan de „dizolvare” a statului moldovenesc în granițele României. Ea a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi contribuit la „privarea Republicii Moldova de suveranitate” și la „înghesuirea” țării în România, susținând că ar fi fost sprijinită de „instituții și agenții” care ar fi adus-o la putere în acest scop. Critici pe teme identitare și de limbă Zaharova a invocat și decizii recente de la Chișinău, reclamând: adoptarea în primă lectură, pe 7 mai, de către deputații partidului Acțiune și Solidaritate, a unor amendamente care elimină obligativitatea depunerii și traducerii actelor legislative în limba rusă; refuzul autorităților, pe 9 mai, de a permite desfășurarea Marșului Victoriei și a marșului „Regimentului Nemuritor” în piața centrală a capitalei, în condițiile în care a fost organizată „Ziua Europei”. În ansamblu, declarațiile indică o linie mai dură de comunicare a Moscovei față de Chișinău, pe fondul disputelor legate de securitate (inclusiv acuzațiile privind dronele) și al orientării pro-occidentale a conducerii Republicii Moldova. [...]
Ucraina a recucerit aproximativ 400 km² după blocarea terminalelor Starlink folosite ilegal de Rusia , o mișcare care a lovit direct capacitatea de comandă și control a trupelor ruse și a creat un avantaj operațional pe front, potrivit HotNews , care citează evaluări ale serviciilor de informații americane preluate de Kyiv Post. Miza acestei evoluții este una de eficiență militară, cu efecte imediate în teren: întreruperea accesului la o tehnologie comercială de comunicații a redus coordonarea recunoașterii, a operațiunilor cu drone și a țintirii artileriei pe anumite sectoare ale frontului, conform evaluării americane. Cum a fost posibilă blocarea Starlink Punctul de cotitură ar fi avut loc în februarie, când echipe ucrainene de informații digitale, în colaborare cu SpaceX , au implementat un sistem „riguros” de verificare și au blocat orice terminal neautorizat care funcționa în zona de conflict, potrivit raportării citate. Raportul Agenției de Informații a Apărării din SUA (DIA), întocmit pentru Inspectorul General al Pentagonului, indică faptul că forțele ruse instalaseră de-a lungul liniei frontului mii de terminale Starlink obținute prin rețele de aprovizionare de pe piața neagră, pentru a compensa problemele cronice de comunicații tactice. Acestea ar fi fost folosite pentru date de mare viteză, coordonarea mișcărilor trupelor și transmiterea în timp real a imaginilor pentru atacuri cu drone și artilerie. „Lovitura dublă” pentru comunicațiile ruse Evaluarea serviciilor de informații americane descrie un impact imediat după pierderea accesului la Starlink: slăbirea coordonării recunoașterii, a dronelor și a artileriei pe porțiuni ale frontului. În același timp, întreruperea ar fi coincis cu o represiune internă a Kremlinului asupra utilizării Telegram în rândul soldaților ruși, aplicație folosită de ani de zile ca substitut informal pentru radiourile militare defecte. Concluzia DIA, potrivit materialului, este că pierderea simultană a Starlink și a Telegram a creat un „vid de comunicații” pentru comandamentele din teren, cu episoade raportate de confuzie, panică localizată și cazuri de foc prietenos în rândul unităților ruse în retragere. „Fără Starlink, au fost practic împinși înapoi la comunicațiile din era Războiului Rece”, a spus un soldat ucrainean cu indicativul Konosh. Ce spun oficialii ucraineni și ce rămâne în context Mihailo Fedorov , ministrul ucrainean al Transformării Digitale, a declarat că dezactivarea rețelei Starlink, împreună cu utilizarea dronelor de atac la distanță medie, a contribuit la schimbarea balanței pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei. Totuși, președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că operațiunea din sud era deja în desfășurare înainte de decizia privind Starlink, ceea ce sugerează că blocarea terminalelor neautorizate a fost un factor important, dar integrat într-o planificare mai amplă a operațiunilor. [...]
Bulgaria își împinge aliații spre o linie mai flexibilă pe Ucraina , cerând începerea negocierilor cu Rusia, într-un moment în care parteneri precum Germania și Regatul Unit condiționează discuțiile de un armistițiu, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis de ministrul bulgar al Apărării, Dimităr Stoianov , după o întâlnire la Sofia cu Stephen Doughty, ministru de stat britanic pentru Europa, America de Nord și Teritoriile de Peste Mări. Stoianov a spus că autoritățile de la Sofia sunt convinse că războiul „nu se va rezolva pe câmpul de luptă” și că „este de mult timpul pentru diplomație”, invocând costul uman al conflictului. În același registru s-a poziționat și președintele Bulgariei, Rumen Radev , care a declarat recent că pentru Sofia „nu este important” dacă va exista „un negociator sau mai mulți”, ci „este important să înceapă negocierile”. În replică, cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că Rusia trebuie mai întâi să înceteze focul pentru ca discuțiile să poată începe. Ministrul britanic a contrazis, la rândul său, abordarea bulgară, afirmând că Regatul Unit susține eforturile diplomatice, însă „până acum Rusia continuă să-și intensifice atacurile împotriva Ucrainei”, conform relatării. Implicații în NATO și pe flancul Mării Negre Discuțiile de la Sofia au vizat și cooperarea în NATO, securitatea în regiunea Mării Negre, dezvoltarea capabilităților de apărare și contracararea amenințărilor hibride (acțiuni sub pragul unui război declarat, precum sabotaj, atacuri cibernetice sau dezinformare). Stoianov a insistat că securitatea la Marea Neagră este „o prioritate absolută” și a menționat că Bulgaria, România și Turcia dezvoltă Grupul Tactic Naval Comun de Contramăsuri împotriva Minelor, care operează prin rotație pentru a contribui la libertatea de navigație și securitatea regională. Inițiativa este deschisă și altor forțe navale aliate. Cheltuieli de apărare și cooperare industrială Pe zona de investiții militare, Stoianov a spus că Bulgaria își crește cheltuielile pentru apărare în linie cu deciziile Summitului NATO de la Haga: anul trecut, acestea au ajuns la 2,13% din PIB, iar „ambiția” este să continue să crească. Totodată, Bulgaria își menține angajamentul ca cel puțin 20% din bugetul apărării să meargă către cheltuieli de capital și proiecte de modernizare. Cei doi oficiali au discutat și despre aprofundarea cooperării industriale, Stoianov afirmând că întreprinderile bulgare din apărare colaborează cu companii britanice și că există potențial de extindere, în contextul în care industria bulgară de apărare trece printr-o modernizare accelerată și se aliniază mai strâns la standardele NATO. Doughty a accentuat, la rândul său, necesitatea unității în NATO și a creșterii investițiilor în apărare, pe fondul intensificării atacurilor hibride și a dezinformării. [...]
Rusia se apropie de limita modelului de război finanțat prin contracte , iar pentru a continua ofensiva în Ucraina ar putea fi împinsă către măsuri de mobilizare și control economic mult mai dure, potrivit unei analize citate de HotNews . Un studiu al Institutului Internațional de Studii Strategice (IISS) avertizează că Kremlinul va trebui „în curând” să aleagă între intensificarea radicală a mobilizării societății și economiei sau reducerea obiectivelor militare. Raportul, semnat de analistul Nigel Gould-Davies , descrie o „criză iminentă” în economia politică a Rusiei, pe fondul epuizării capacităților de producție, al deficitului de forță de muncă și al creșterii deficitului bugetar, în timp ce sectoarele civile stagnează. De ce contează: costuri umane în creștere, câștiguri teritoriale minime IISS notează că, în 2025, Rusia a pierdut în jur de 416.000 de militari (morți sau răniți) și a câștigat mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean. În același timp, datele din decembrie 2025 ar sugera că pierderile de pe front au început să depășească numărul noilor recruți, ceea ce ar putea duce la un deficit constant de trupe dacă tendința continuă. În prezent, Rusia se bazează pe soldați contractuali, atrași prin bonusuri și salarii, menținând în linii mari fundamentele economiei de piață, în pofida naționalizărilor și a rolului mai mare al statului. IISS apreciază însă că această „economie semi-militară” se apropie de limita capacităților sale. Ce măsuri „drastice” ar putea urma, potrivit raportului Dacă Moscova va alege să continue războiul la intensitatea actuală, raportul estimează că ar putea fi necesare măsuri nepopulare, inclusiv: o a doua „mobilizare parțială”; restricții asupra „libertății muncii”, prin trimiterea obligatorie a oamenilor către armată și complexul industrial-militar; restricții privind libertatea de mișcare, inclusiv limitarea ieșirii din țară; trecerea către o „economie complet militarizată”, cu control extins al statului asupra proceselor economice și, posibil, asupra prețurilor, într-un model care ar aminti de economia sovietică. Raportul susține că infrastructura pentru astfel de decizii ar fi deja pregătită, menționând introducerea unui sistem de citații electronice și unificarea bazelor comisiilor militare cu cele ale controlului de frontieră. Semnale și riscuri interne: control mai dur și stabilitatea regimului IISS consideră că Kremlinul va încerca să evite o decizie dificilă „dacă va putea”, dar indică drept semnale valul de întreruperi ale conexiunii la internet în regiuni ale Rusiei și la Moscova, interpretate ca pregătiri pentru a limita mobilizarea politică „venită de jos”. Raportul avertizează că măsurile ar fi „extrem de perturbatoare” și ar crește riscurile pentru stabilitatea regimului, deși nu se poate afirma că o mobilizare forțată la scară largă ar eșua. În evaluarea IISS, rămâne incert unde sunt limitele disponibilității populației de a suporta costurile și ale capacității regimului de a recurge la violență împotriva propriilor cetățeni. Studiul IISS menționat în articol poate fi consultat aici: Institutul Internațional de Studii Strategice . [...]
Poliția britanică investighează posibile infracțiuni sexuale și abuz de funcție publică legate de fostul prinț Andrew , într-un dosar care, potrivit Mediafax , este tratat ca o anchetă „complexă” și ar putea dura mai multe luni. Miza depășește acuzațiile punctuale: investigația vizează și posibile fapte conexe, inclusiv încadrarea juridică britanică de „misconduct in public office” (abuz de funcție publică). Potrivit unor surse apropiate investigației citate de publicație, detectivii din cadrul Thames Valley Police încearcă să identifice și să discute cu o femeie care susține că ar fi fost dusă în 2010 la reședința din Windsor a lui Andrew Mountbatten-Windsor „în scopuri sexuale”. În paralel, anchetatorii fac apel către alte posibile victime sau martori să furnizeze informații relevante. Andrew Mountbatten-Windsor neagă acuzațiile și afirmă că nu a comis nicio faptă ilegală. Legătura cu dosarele Epstein și suspiciunea de abuz de funcție publică Ancheta a fost deschisă după publicarea documentelor FBI legate de Jeffrey Epstein, finanțist american condamnat pentru exploatarea sexuală a minorilor. Conform informațiilor apărute în presă, documentele ar sugera că fratele regelui Charles ar fi transmis informații guvernamentale și comerciale sensibile către Epstein în perioada în care activa ca trimis comercial al guvernului britanic. Mediafax notează că, în urmă cu trei luni, polițiștii au făcut o descindere la noua locuință a lui Andrew Mountbatten-Windsor din Norfolk, chiar în ziua în care acesta împlinea 66 de ani, iar ulterior acesta a fost audiat sub suspiciunea de „misconduct in public office”. O sursă citată de presa britanică susține că publicul ar înțelege greșit amploarea investigației, întrucât această infracțiune poate acoperi o plajă largă de fapte, de la fraudă și corupție până la obstrucționarea justiției, inclusiv fapte cu componentă sexuală. Ce urmează: anchetă de durată și acces la documente complete Autoritățile britanice au confirmat că investigația este în desfășurare și că echipe specializate analizează un volum mare de informații primite atât de la public, cât și din alte surse oficiale. Asistentul șef al poliției Thames Valley, Oliver Wright, a declarat: „Echipa noastră de detectivi experimentați lucrează meticulos printr-o cantitate semnificativă de informații. Suntem dedicați unei anchete complete și vom urma toate direcțiile rezonabile”. În paralel, anchetatorii încearcă să obțină copii complete și necenzurate ale dosarelor Epstein, considerate esențiale pentru evoluția cazului. [...]
