Știri
Știri din categoria Externe

Mii de cubanezi au ieșit în stradă în Havana, într-un nou episod de escaladare cu SUA, după ce Washingtonul a decis inculparea fostului președinte Raul Castro în legătură cu doborârea a două avioane civile în urmă cu 30 de ani, relatează Reuters.
Demonstrația pro-guvernamentală a început la scurt timp după răsărit, pe faleza din Havana, în fața ambasadei SUA. Protestul vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Cuba și Statele Unite, autoritățile cubaneze mobilizând în această săptămână sprijin în jurul fostului lider, considerat simbol al revoluției pe insulă.
Raul Castro, în vârstă de 94 de ani, nu a fost prezent la miting. În schimb, deputatul cubanez Gerardo Hernández – prezentat drept erou național și fost spion – a transmis un mesaj atribuit lui Castro:
„Atâta timp cât voi trăi, voi rămâne în prima linie a Revoluției, cu un picior în scăriță.”
La miting au participat președintele Miguel Díaz-Canel și premierul Manuel Marrero, precum și membri ai familiei lui Castro, inclusiv fiica Mariela Castro, fiul Alejandro Castro și nepotul Raúl Rodríguez Castro. Participanții au fluturat steaguri și au scandat „Viva Raul!” și „Patria o Muerte” („Patrie sau moarte”).
Potrivit autorităților cubaneze, inculparea lui Castro, anunțată miercuri, se bazează pe acuzații „false” și ar fi menită să creeze un pretext pentru o invazie, în contextul în care administrația președintelui Donald Trump încearcă să răstoarne guvernul insulei. Reuters notează, de asemenea, că Rodríguez Castro s-a întâlnit săptămâna trecută cu directorul CIA, John Ratcliffe, în timpul unei vizite rare a unui șef al serviciilor secrete americane la Havana.
Recomandate

Reținerea de peste 12 ore a unui jurnalist ucrainean la Viena ridică semne de întrebare privind tratamentul presei și intervenția consulară , după ce Mihailo Tkaci a fost eliberat în dimineața de 9 octombrie, iar Ucraina cere explicații autorităților austriece, potrivit Mediafax . Tkaci, jurnalist de investigație și coordonator al echipei de investigații a Ukrainska Pravda, a fost eliberat în jurul orei 4:00, conform redactorului-șef al publicației, Sevhil Musayeva. Redacția a transmis însă că nu poate comunica direct cu el, deoarece dispozitivele de comunicații nu i-au fost returnate. Statut juridic neclar și solicitare de explicații către Austria Musayeva a spus că statutul juridic al lui Tkaci și al colegului său, Yaroslav Bondarenko, rămâne neclar și a cerut autorităților austriece să explice motivele și durata reținerii. Potrivit acesteia, Tkaci a mai fost reținut în trecut în timpul deplasărilor jurnalistice în străinătate, dar situațiile ar fi fost lămurite, de regulă, în aproximativ o oră sau o oră și jumătate; de această dată, reținerea a depășit 12 ore. Colegul jurnalistului, rănit și spitalizat, potrivit redacției Ukrainska Pravda afirmă că Bondarenko ar fi fost rănit în timpul reținerii și a ajuns la spital. Redacția mai susține că poliția ar fi început să-l audieze abia în primele ore ale dimineții. Din informațiile disponibile, nu este clar dacă Bondarenko a fost eliberat. Ministerul ucrainean de Externe a anunțat că diplomații încearcă să clarifice împrejurările incidentului și situația celor doi jurnaliști. Potrivit comunicării citate, diplomații și reprezentanții consulari ai Ambasadei Ucrainei în Austria sunt în contact cu autoritățile austriece. De ce erau la Viena și ce urmează Cei doi jurnaliști se aflau la Viena într-o deplasare editorială și, potrivit Ukrainska Pravda, încercau să îl localizeze pe fostul procuror general ucrainean Ruslan Kravchenko. Redacția solicită inclusiv clarificări privind acuzațiile formulate în timpul reținerii, despre care spune că ridică „întrebări serioase”. Tkaci este prezentat ca unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de investigație din Ucraina, cu investigații care au vizat inclusiv corupția și spălarea de bani. La sfârșitul lunii septembrie, el a primit la Oslo Free Media Award 2026 pentru activitatea sa de investigație desfășurată în timpul războiului. [...]

Presiunea pentru schimbarea regulilor care guvernează prezența militară americană în Japonia crește , după ce adunarea prefecturală din Okinawa a cerut o „revizuire fundamentală” a Acordului privind statutul forțelor SUA, pe fondul unui caz de jaf soldat cu moartea unei femei, în care este acuzat un pușcaș marin american, potrivit Mediafax . Adunarea prefecturală a adoptat vineri o rezoluție prin care solicită armatei americane să ia măsuri în cazul militarului suspect, pentru a preveni repetarea unor incidente similare. În paralel, legislativul local a aprobat și o declarație adresată Guvernului Japoniei, cerând acțiuni în aceeași direcție, relatează agenția Kyodo. Cazul care a declanșat reacția autorităților locale Militarul american Devin Jacob Ballard, 20 de ani, caporal în Corpul Pușcașilor Marini ai SUA, este suspectat că a ucis-o pe Anna Yagi, 39 de ani, într-un hotel din Naha, capitala prefecturii Okinawa, sâmbăta trecută. El era repartizat la Forța Expediționară a III-a a pușcașilor marini, staționată la baza aeriană Futenma din orașul Ginowan. Ballard a fost arestat duminică și trimis procurorilor, iar potrivit relatărilor presei a negat orice implicare. De ce contează: acordul care stabilește cadrul juridic pentru militarii SUA Cele două documente adoptate în Okinawa cer revizuirea Acordului privind statutul forțelor SUA în Japonia, care stabilește cadrul juridic aplicabil militarilor americani staționați pe teritoriul japonez. Contextul local amplifică miza: Okinawa găzduiește aproximativ jumătate dintre cei 50.000 de militari americani staționați în Japonia, deși prefectura reprezintă o parte relativ mică din teritoriul țării. Proteste și reacții oficiale la Tokyo; măsuri temporare anunțate de armata SUA Cazul a declanșat proteste atât în Okinawa, cât și la Tokyo, unde participanții au cerut autorităților să reacționeze la acuzații. Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a condamnat incidentul, iar autoritățile japoneze i-au convocat pe ambasadorul SUA și pe comandantul forțelor americane din Okinawa pentru a transmite proteste oficiale. Armata americană din prefectură a anunțat: suspendarea unor activități pentru 48 de ore, începând de miercuri; instituirea unei interdicții de circulație pentru militari, valabilă 30 de zile, începând de vineri. Tensiuni recurente în Okinawa Incidentul readuce în prim-plan nemulțumirile mai vechi legate de prezența militară americană în Okinawa, prefectură aflată sub controlul SUA între 1945 și 1972. În trecut, au existat proteste și după cazuri de agresiune sexuală în care au fost implicați militari americani, potrivit relatărilor presei. Solicitarea de revizuire a acordului ar putea repune în dezbaterea publică relația Japonia–SUA și responsabilitatea autorităților în prevenirea unor incidente similare. [...]

Volodimir Zelenski acuză SUA că ezită să sprijine militar Ucraina, în timp ce discută cu Rusia proiecte economice , într-o escaladare publică a tensiunilor care poate influența atât pachetul de ajutor, cât și direcția sancțiunilor, potrivit HotNews . Declarațiile vin după un atac rusesc asupra a două autobuze civile din Kramatorsk, în care au murit cel puțin 30 de persoane, conform autorităților ucrainene. Zelenski a mai spus că, în ultimele două zile, loviturile rusești au ucis 68 de persoane și au rănit alte 215. Într-o discuție cu jurnaliștii la Prilukî, unde 22 de persoane au fost ucise miercuri într-un atac aerian asupra unui bloc de locuințe, președintele ucrainean a cerut Statelor Unite să extindă accesul Ucrainei la serviciul de sateliți Starlink, pentru a ajuta la țintirea lansatoarelor rusești de rachete balistice. „Deschideți Starlink pentru Ucraina. L-ați deschis când ați răspuns Iranului… Am spus foarte deschis – dați-ni-l, ajutați-ne să ne apărăm cerul și să dominăm acolo. Și atunci Putin se va așeza la masa negocierilor.” Miza: sprijin militar vs. negocieri economice cu Rusia Zelenski a părut să răspundă direct afirmațiilor secretarului de Stat al SUA, Marco Rubio , care spusese că războiul a intrat „într-un impas strategic” periculos (contextul declarațiilor este prezentat într-un material separat HotNews ). „Deci unde este adevărul aici, unde este onestitatea? Unde este impasul? (…) Asta se numește lipsă de voință.” El a susținut că Washingtonul nu poate, simultan, să negocieze cu Rusia „viitoare proiecte economice” și să invoce un „impas diplomatic” în privința războiului. În acest context, Reuters relatează că oficiali ruși și americani de rang înalt, inclusiv trimisul special al SUA Jared Kushner, au purtat discuții despre atragerea unui investitor american în afacerea Nord Stream , conductele care livrau gaze rusești Germaniei înainte de invazia Ucrainei. Ce urmează Zelenski a anunțat că negociatorii ucraineni vor fi vineri și sâmbătă în SUA pentru discuții. Totodată, el l-a îndemnat pe președintele american Donald Trump să crească presiunea sancțiunilor asupra Rusiei. [...]

Un avion militar algerian de tip Hercules a traversat spațiul aerian NATO cu destinația Moscova, pe un traseu care a ocolit România , iar cazul ridică din nou întrebări despre cum sunt verificate și autorizate zborurile militare în contextul sancțiunilor impuse Rusiei, potrivit Antena 3 . Zborul a avut loc pe 6 octombrie: aeronava a decolat de la baza aeriană Boufarik (Algeria), a traversat Italia, Croația, Ungaria, Slovacia și Polonia, apoi a continuat prin spațiul aerian al Belarusului către Moscova. Avionul a fost identificat ca Lockheed C-130H-30 Hercules, un model folosit pentru transport militar. Ce știm despre autorizare și ce nu este public Potrivit informațiilor citate, încărcătura și misiunea exactă nu au fost făcute publice. Armata poloneză a transmis că zborul a primit permisiunea de survol pe baza informațiilor furnizate de guvernul algerian, iar autoritățile algeriene nu au declarat materiale periculoase la bord. În aceste condiții, nu există dovezi că aeronava ar fi livrat armament în Rusia, ar fi sprijinit operațiuni militare în Ucraina sau ar fi încălcat sancțiunile economice impuse Rusiei. Context: zboruri similare și relația de armament Rusia–Algeria Materialul notează că, în ultima perioadă, ar fi avut loc mai multe zboruri similare între Rusia și Algeria. Publicația poloneză de specialitate Defence24, citată de Wirtualna Polska și de publicația militară ucraineană Militarnîi, ar fi monitorizat aeronave militare pe această rută, inclusiv Iliușin Il-76 și Hercules. În același context, este menționat Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI) , care indică faptul că Rusia este cel mai mare furnizor de armament al Algeriei: în perioada 2020–2024, 48% din importurile militare ale Algeriei ar fi provenit din Rusia. Astfel de aeronave de transport pot avea la bord personal, echipamente sau provizii, însă în acest caz conținutul transportului rămâne neconfirmat public. [...]

Rusia și-a intensificat loviturile asupra podurilor peste Nipru, o țintire care poate afecta direct logistica Ucrainei, chiar dacă distrugerea completă a acestor traversări este „extrem de dificilă” , potrivit Meduza , care discută subiectul într-un episod cu analistul militar Dmitri Kuzneț. Atacurile vizează inclusiv podurile Severny și Iujnîi (Nordic și Sudic) din Kiev, peste Nipru. Miza operațională este reducerea capacității Ucrainei de a muta rapid trupe, echipamente și muniție între maluri, într-un context în care fluviul reprezintă o barieră naturală majoră. De ce contează: efectul asupra mobilității și aprovizionării Chiar dacă, în evaluarea prezentată, distrugerea podurilor este foarte greu de obținut , continuarea loviturilor poate urmări obiective mai pragmatice: degradarea funcționării traversărilor, perturbarea traficului și forțarea devierii fluxurilor logistice către rute alternative, mai lente sau mai vulnerabile. Materialul ridică explicit întrebarea dacă Rusia ar putea, prin astfel de atacuri, să „taie” estul Ucrainei de restul țării. Din informațiile disponibile în descrierea episodului, concluzia nu este formulată ca certitudine, ci ca scenariu analizat, cu limitarea că loviturile asupra unor infrastructuri de acest tip nu se traduc automat în prăbușirea lor . Context: precedentul atacurilor din 2022 încoace Episodul trece în revistă ce rezultate au avut atacuri similare asupra infrastructurii de traversare începând din 2022, pentru a evalua ce se poate repeta și ce nu în actuala etapă a războiului. Detaliile concrete ale acelor precedente nu sunt însă prezentate în textul extras. Alte teme din episod Pe lângă poduri, discuția include: evaluarea modului în care au fost afectate elemente ale programului ucrainean de rachete de loviturile ruse; o sesiune de întrebări și răspunsuri cu publicul. În lipsa unor date tehnice și concluzii detaliate în textul disponibil, rămâne de urmărit dacă intensificarea loviturilor se va traduce în avarii repetate care să impună restricții de utilizare sau reparații frecvente — efecte cu impact direct asupra ritmului operațiunilor și a lanțurilor de aprovizionare ale Ucrainei. [...]

Ridicarea veto-ului Ungariei deblochează două clustere din negocierile de aderare ale Ucrainei la UE și poate accelera, prin efect de „cuplare”, și parcursul Republicii Moldova , potrivit Antena 3 . Mișcarea vine înaintea summit-ului Consiliului European de săptămâna viitoare și este condiționată de adoptarea, la Kiev, a unei noi legi privind drepturile minorităților în învățământ. Budapesta a legat deblocarea de un pachet legislativ care ar urma să acorde noi drepturi minorității maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia, în cadrul unui plan în 11 puncte convenit anterior între cele două părți. Antena 3 notează că informația este relatată de Euronews. Ce se întâmplă în următoarele zile După un acord la nivel de experți, așteptarea este ca Rada Supremă (parlamentul Ucrainei) să adopte legislația luni. Dacă legea trece, Ungaria ar urma să aprobe deschiderea clusterelor doi și trei la reuniunea Consiliului Afaceri Generale de la Luxemburg, programată marți. Cele două clustere vizează domenii cu impact direct asupra alinierii economice la piața europeană: piața internă; concurența. La începutul anului, Ucraina a deschis deja clustere considerate fundamentale pentru aderare, care acoperă statul de drept, sistemul judiciar și relațiile externe. De ce contează pentru Republica Moldova În actuala arhitectură de negociere, Ucraina și Republica Moldova rămân „cuplate” în procesul de aderare, astfel că eliminarea unui blocaj major pentru Kiev poate facilita și avansarea Chișinăului, în măsura în care deciziile politice din Consiliu se mișcă în tandem pentru cele două candidaturi. Efecte colaterale: fonduri pentru Ungaria și relansarea dialogului politic La aceeași reuniune din Luxemburg, statele membre ar urma să deblocheze fonduri de coeziune de 4,2 miliarde de euro (aprox. 21 miliarde lei) pentru Ungaria, bani care fuseseră blocați anterior pe fondul problemelor legate de corupție, mai arată materialul. Rezolvarea disputei privind minoritățile ar putea deschide și calea pentru prima întâlnire bilaterală dintre premierul ungar Péter Magyar și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe fondul încercărilor de refacere a relațiilor bilaterale după deteriorarea lor în perioada guvernării Viktor Orbán. [...]