Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a recucerit aproximativ 400 km² după blocarea terminalelor Starlink folosite ilegal de Rusia, o mișcare care a lovit direct capacitatea de comandă și control a trupelor ruse și a creat un avantaj operațional pe front, potrivit HotNews, care citează evaluări ale serviciilor de informații americane preluate de Kyiv Post.
Miza acestei evoluții este una de eficiență militară, cu efecte imediate în teren: întreruperea accesului la o tehnologie comercială de comunicații a redus coordonarea recunoașterii, a operațiunilor cu drone și a țintirii artileriei pe anumite sectoare ale frontului, conform evaluării americane.
Punctul de cotitură ar fi avut loc în februarie, când echipe ucrainene de informații digitale, în colaborare cu SpaceX, au implementat un sistem „riguros” de verificare și au blocat orice terminal neautorizat care funcționa în zona de conflict, potrivit raportării citate.
Raportul Agenției de Informații a Apărării din SUA (DIA), întocmit pentru Inspectorul General al Pentagonului, indică faptul că forțele ruse instalaseră de-a lungul liniei frontului mii de terminale Starlink obținute prin rețele de aprovizionare de pe piața neagră, pentru a compensa problemele cronice de comunicații tactice. Acestea ar fi fost folosite pentru date de mare viteză, coordonarea mișcărilor trupelor și transmiterea în timp real a imaginilor pentru atacuri cu drone și artilerie.
Evaluarea serviciilor de informații americane descrie un impact imediat după pierderea accesului la Starlink: slăbirea coordonării recunoașterii, a dronelor și a artileriei pe porțiuni ale frontului.
În același timp, întreruperea ar fi coincis cu o represiune internă a Kremlinului asupra utilizării Telegram în rândul soldaților ruși, aplicație folosită de ani de zile ca substitut informal pentru radiourile militare defecte. Concluzia DIA, potrivit materialului, este că pierderea simultană a Starlink și a Telegram a creat un „vid de comunicații” pentru comandamentele din teren, cu episoade raportate de confuzie, panică localizată și cazuri de foc prietenos în rândul unităților ruse în retragere.
„Fără Starlink, au fost practic împinși înapoi la comunicațiile din era Războiului Rece”, a spus un soldat ucrainean cu indicativul Konosh.
Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Transformării Digitale, a declarat că dezactivarea rețelei Starlink, împreună cu utilizarea dronelor de atac la distanță medie, a contribuit la schimbarea balanței pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei.
Totuși, președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că operațiunea din sud era deja în desfășurare înainte de decizia privind Starlink, ceea ce sugerează că blocarea terminalelor neautorizate a fost un factor important, dar integrat într-o planificare mai amplă a operațiunilor.
Recomandate
Germania și Ucraina cer oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, pe fondul unui „armistițiu energetic” anunțat de Trump, dar contestat de atacuri raportate ulterior , potrivit Economica . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a informat pe Friedrich Merz despre lovituri rusești asupra unor obiective civile și instalații energetice ucrainene la sfârșitul săptămânii trecute, conform purtătorului de cuvânt al guvernului german, Stefan Kornelius. În același context, Merz a reafirmat solidaritatea Germaniei cu Ucraina. Între timp, președintele american Donald Trump a anunțat duminică, pe Truth Social, că Ucraina și Rusia ar fi convenit asupra unui armistițiu energetic cu aplicare „imediată”. Totuși, autoritățile ucrainene au raportat ulterior atacuri punctuale asupra rețelei electrice din Kiev și din Harkov, în estul țării. Discuții cu lideri occidentali și condiția „răspunsului Rusiei” Zelenski și-a exprimat deschiderea față de propunerea de armistițiu energetic, dar a subliniat că Rusia nu a răspuns încă. În mesajul său video zilnic, liderul ucrainean a spus că a discutat cu Merz și cu alți lideri, inclusiv cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu premierul polonez Donald Tusk. „Toată lumea are o poziţie absolut clară: Ucraina trebuie susţinută, iar Rusiei nu trebuie să i se ofere nicio şansă de a îngenunchea Ucraina şi Europa” Zelenski a mulțumit pentru sprijinul deja acordat și a indicat că „cel mai important lucru” îl reprezintă pachetele de asistență care servesc apărării și protecției Ucrainei. Următorii pași: formate de coordonare și „reziliența financiară” Președintele ucrainean a anunțat că a convenit organizarea unei reuniuni a consilierilor pentru securitate națională în formatul E3-Ucraina (Germania, Regatul Unit și Franța). Totodată, el a precizat că a discutat și despre „sprijinirea rezilienței financiare a Ucrainei”, într-o postare pe platforma X. Separat, Zelenski a mai spus că Germania lucrează la organizarea unei reuniuni a „Coaliției Voinței”, un grup care reunește peste 30 de țări. [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina pun sub semnul întrebării orice „armistițiu energetic” anunțat la Washington , după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că a lovit instalații energetice ucrainene la scurt timp de la declarațiile președintelui SUA, Donald Trump , potrivit Agerpres . Zelenski a spus că atacurile au avut loc după „anunțul surpriză” al lui Trump privind un armistițiu energetic, despre care liderul american a afirmat că ar fi fost încheiat între Kiev și Moscova. Informațiile prezentate de Agerpres sunt atribuite agenției AFP, însă articolul integral este disponibil doar abonaților, ceea ce limitează detaliile publice despre amploarea atacurilor, locațiile vizate și eventualele întreruperi de alimentare cu energie. [...]
Donald Trump a susținut că Ucraina și Rusia au convenit un „armistițiu energetic” cu aplicare imediată , o afirmație care, dacă se confirmă și se implementează, ar putea reduce riscul de noi șocuri pe piața energiei, dar care este contestată public de președintele ucrainean. Informațiile sunt relatate de The Jerusalem Post , care citează Reuters. Trump a scris într-o postare pe rețelele sociale că cele două părți ar fi acceptat un „energy ceasefire” (armistițiu limitat la infrastructura energetică), precizând că ar intra în vigoare imediat, fără să ofere detalii despre termenii înțelegerii sau mecanismele de verificare. Volodimir Zelenski a declarat însă pentru Axios că anunțul lui Trump „a fost o noutate pentru mine”. Liderul ucrainean a adăugat că Ucraina ar accepta un astfel de armistițiu dacă și Rusia este de acord. Legătura cu discuția despre alegeri și un armistițiu mai larg În aceeași zi, Zelenski a spus că ar organiza alegeri în Ucraina dacă Vladimir Putin ar accepta un armistițiu total de 60 de zile. Declarația a venit după ce Trump l-a criticat pe Zelenski pentru atacuri asupra rafinăriilor rusești, la o zi după ce SUA au ridicat temporar sancțiuni asupra combustibilului rusesc, sancțiuni menite să reducă veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului. Trump a afirmat, de asemenea, că „e timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, potrivit relatării. Zelenski a răspuns că alegerea liderului țării este „decizia ucrainenilor” și a susținut că Putin ar dori, la rândul său, schimbarea conducerii de la Kiev. Ce ar însemna, practic, un „armistițiu energetic” Din informațiile disponibile în material, „armistițiul energetic” ar viza oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Zelenski a mai spus că Ucraina este pregătită să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova încetează atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. În lipsa detaliilor despre acordul invocat de Trump și în condițiile în care Zelenski spune că nu fusese informat, rămâne neclar dacă există o înțelegere formală și cum ar putea fi aplicată pe teren. [...]
Volodimir Zelenski condiționează organizarea alegerilor de un armistițiu complet de 60 de zile , o formulă care ar lega direct reluarea procesului electoral de o pauză verificabilă a ostilităților și, implicit, de un minim cadru de securitate, potrivit Meduza . Într-un interviu acordat jurnalistului ABC News Jonathan Karl, Zelenski a spus că Ucraina va organiza alegeri dacă Vladimir Putin acceptă un armistițiu de 60 de zile. El a insistat că decizia privind momentul votului și opțiunile electorale aparține ucrainenilor, dar a adăugat că înțelege că Putin „și-ar fi dorit foarte mult” schimbarea președintelui Ucrainei. Zelenski a legat explicit discuția despre alegeri și de poziționarea fostului președinte american Donald Trump. El a afirmat că, dacă Trump „vrea într-adevăr” schimbări legate de alegeri, a discutat deja subiectul cu echipa acestuia și a transmis mesajul: două luni de „respiro”, adică încetarea completă a focului pentru 60 de zile, după care Ucraina ar organiza alegeri. Zelenski a mai spus că autoritățile ar fi pregătite să accepte „orice alegere” a poporului ucrainean. Context: presiuni publice din partea lui Trump și disputa privind loviturile asupra rafinăriilor Cu o zi înainte, Trump le-a spus jurnaliștilor că Ucraina ar trebui să „aleagă un nou președinte” care ar putea „încheia o înțelegere”, susținând că Zelenski ar fi putut face „multe înțelegeri”, dar „dintr-un motiv oarecare nu o face”. Trump l-a criticat, de asemenea, pe Zelenski pentru loviturile asupra rafinăriilor rusești , afirmând că SUA i-ar fi transmis că poate „face orice” cu Rusia, dar nu ar trebui să lovească rafinăriile, deoarece ar fi o „problemă globală”. În ziua următoare, Zelenski a declarat că Kievul va înceta atacurile asupra rafinăriilor rusești doar ca răspuns la oprirea loviturilor Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina riscă să rămână fără efect practic , în condițiile în care niciuna dintre părți nu a confirmat un acord, iar Kievul susține că loviturile rusești asupra infrastructurii energetice au continuat, potrivit Kyiv Post . Președintele SUA a afirmat luni, 12 octombrie, în fața reporterilor, că Rusia și Ucraina ar fi acceptat să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice „pentru că el le-a spus să fie de acord”, deși anunțul său din ziua precedentă ar fi luat prin surprindere ambele guverne. Trump nu a oferit detalii despre termenii înțelegerii și nici despre mecanisme de aplicare sau monitorizare. „Au fost de acord. Știți de ce? Pentru că am spus: «Sunteți de acord» – de asta.” Fără confirmare de la Kiev și Moscova, cu acuzații de atacuri în curs Întrebat despre atacuri rusești asupra obiectivelor energetice ucrainene după anunțul său, Trump a spus că nu este sigur dacă Moscova a încălcat presupusul acord. În același timp, a sugerat – fără să prezinte dovezi sau exemple concrete – că încălcări ar fi existat „de ambele părți”. Volodîmîr Zelenski a declarat luni, prin legătură video la Warsaw Security Forum , că Rusia ar fi lovit infrastructură energetică ucraineană după anunțul lui Trump, inclusiv o centrală electrică în Harkiv și o facilitate de producție de gaze. Potrivit lui Zelenski, Ucraina nu ar fi atacat rafinării rusești peste noapte, dar Rusia „nu a reciprocizat”. Liderul ucrainean a spus că Kievul este pregătit să respecte un armistițiu energetic dacă Rusia face același lucru și a cerut Washingtonului să se asigure că Moscova se conformează. Kyiv Post notează că Kremlinul nu a confirmat acceptarea propunerii, iar până acum nu au fost anunțate public condiții agreate în comun sau aranjamente de monitorizare. Contextul economic: relaxarea temporară a sancțiunilor pe motorina rusească Insistența lui Trump că există un armistițiu energetic vine pe fondul criticilor legate de o înțelegere a administrației sale care permite exporturi de motorină rusească. Aranjamentul, anunțat după o convorbire cu Vladimir Putin vineri, 9 octombrie, ar fi relaxat temporar sancțiunile SUA asupra importurilor de motorină rusească, în încercarea de a reduce presiunea asupra prețurilor la combustibili. Decizia a atras obiecții atât din partea democraților, cât și a republicanilor, care au avertizat că venituri suplimentare din energie ar putea contribui la finanțarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Trump a apărat acordul, susținând că guverne europene continuă să cumpere energie rusească în timp ce critică decizia Washingtonului. Un grup bipartizan de șapte senatori americani a cerut administrației să revină asupra măsurii, invocând riscul de a oferi Moscovei resurse financiare suplimentare în timp ce atacurile asupra civililor ucraineni continuă. Ce urmează În lipsa confirmărilor oficiale din partea Kievului și Moscovei și a unor termeni publici privind aplicarea, „armistițiul energetic” invocat de Trump rămâne, deocamdată, o declarație politică. În plan practic, evoluția depinde de două elemente menționate în material: oprirea efectivă a loviturilor asupra infrastructurii energetice și apariția unui mecanism credibil de verificare și respectare a unei eventuale înțelegeri. [...]
Canada avertizează că relaxarea sancțiunilor pe motorina rusească poate alimenta financiar războiul , după ce premierul Mark Carney a criticat acordul Washington–Moscova într-o convorbire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , relatează Agerpres . Potrivit unui comunicat difuzat de Ottawa după discuția telefonică, Carney a spus că înțelegerea „subminează tocmai eforturile depuse de Ucraina, Canada și aliații noștri pentru a instaura pacea și stabilitatea în Europa”. În același comunicat, guvernul canadian susține că acordul „va oferi Rusiei venituri suplimentare care vor ajuta la finanțarea războiului său ilegal și nejustificat împotriva Ucrainei”. Ce prevede acordul și de ce contează Acordul a fost anunțat vineri de președintele american Donald Trump, care a afirmat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină pe piețele globale. În paralel, administrația SUA a ridicat temporar sancțiunile americane impuse combustibilului rusesc, măsuri care fuseseră introduse pentru a limita veniturile Moscovei folosite în războiul din Ucraina. Din perspectiva Canadei, miza este una de politică de sancțiuni: orice relaxare, chiar temporară, riscă să slăbească presiunea economică asupra Rusiei și să creeze resurse suplimentare pentru continuarea conflictului. [...]
