Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a recucerit aproximativ 400 km² după blocarea terminalelor Starlink folosite ilegal de Rusia, o mișcare care a lovit direct capacitatea de comandă și control a trupelor ruse și a creat un avantaj operațional pe front, potrivit HotNews, care citează evaluări ale serviciilor de informații americane preluate de Kyiv Post.
Miza acestei evoluții este una de eficiență militară, cu efecte imediate în teren: întreruperea accesului la o tehnologie comercială de comunicații a redus coordonarea recunoașterii, a operațiunilor cu drone și a țintirii artileriei pe anumite sectoare ale frontului, conform evaluării americane.
Punctul de cotitură ar fi avut loc în februarie, când echipe ucrainene de informații digitale, în colaborare cu SpaceX, au implementat un sistem „riguros” de verificare și au blocat orice terminal neautorizat care funcționa în zona de conflict, potrivit raportării citate.
Raportul Agenției de Informații a Apărării din SUA (DIA), întocmit pentru Inspectorul General al Pentagonului, indică faptul că forțele ruse instalaseră de-a lungul liniei frontului mii de terminale Starlink obținute prin rețele de aprovizionare de pe piața neagră, pentru a compensa problemele cronice de comunicații tactice. Acestea ar fi fost folosite pentru date de mare viteză, coordonarea mișcărilor trupelor și transmiterea în timp real a imaginilor pentru atacuri cu drone și artilerie.
Evaluarea serviciilor de informații americane descrie un impact imediat după pierderea accesului la Starlink: slăbirea coordonării recunoașterii, a dronelor și a artileriei pe porțiuni ale frontului.
În același timp, întreruperea ar fi coincis cu o represiune internă a Kremlinului asupra utilizării Telegram în rândul soldaților ruși, aplicație folosită de ani de zile ca substitut informal pentru radiourile militare defecte. Concluzia DIA, potrivit materialului, este că pierderea simultană a Starlink și a Telegram a creat un „vid de comunicații” pentru comandamentele din teren, cu episoade raportate de confuzie, panică localizată și cazuri de foc prietenos în rândul unităților ruse în retragere.
„Fără Starlink, au fost practic împinși înapoi la comunicațiile din era Războiului Rece”, a spus un soldat ucrainean cu indicativul Konosh.
Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Transformării Digitale, a declarat că dezactivarea rețelei Starlink, împreună cu utilizarea dronelor de atac la distanță medie, a contribuit la schimbarea balanței pe câmpul de luptă în favoarea Ucrainei.
Totuși, președintele Volodimir Zelenski a afirmat anterior că operațiunea din sud era deja în desfășurare înainte de decizia privind Starlink, ceea ce sugerează că blocarea terminalelor neautorizate a fost un factor important, dar integrat într-o planificare mai amplă a operațiunilor.
Recomandate
Acuzațiile Moscovei privind un atac cu drone asupra unui colegiu din Luhansk ridică riscul de escaladare și de intensificare a loviturilor asupra infrastructurii civile , într-un moment în care informațiile nu pot fi verificate independent, potrivit HotNews . Kremlinul susține că un atac cu drone „desfășurat în timpul nopții” ar fi lovit un colegiu din regiunea Luhansk, provocând moartea a cel puțin patru persoane și rănirea a 35 de copii. Informația nu a putut fi confirmată independent, iar Ucraina nu a avut o reacție imediată, notează Reuters, citată de HotNews. Ce spune Rusia despre incident Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că cei responsabili „trebuie aduși în fața justiției”. Leonid Pasechnik , guvernatorul regional instalat de Moscova în Luhansk, a afirmat că „dronele inamice” au atacat clădirea colegiului profesional din Starobelsk, afiliat Universității Pedagogice din Luhansk, precum și căminul universitar. Potrivit lui, în clădiri se aflau 86 de adolescenți cu vârste între 14 și 18 ani în momentul loviturii, iar „35 de persoane au suferit diverse răni”, fără alte detalii. Ce se vede în materialele difuzate și ce rămâne neconfirmat Autoritățile ruse au difuzat fotografii și videoclipuri în care apar echipe de salvare scoțând un bărbat pe targă dintre dărâmături, clădiri grav avariate (una părând parțial prăbușită) și incendii încă active. În același timp, Reuters precizează că informațiile nu au putut fi confirmate independent. Ce urmează la fața locului Pasechnik a mai spus că echipele de salvare continuă căutările pentru persoane care ar putea fi încă sub dărâmături. Într-o postare a Ministerului rus de Externe se afirmă că „până la 18” studenți și cadre didactice ar putea fi prinși sub ruine, iar operațiunea de salvare este în desfășurare, conform mesajului publicat pe X. [...]
Suspiciunile privind folosirea uraniului sărăcit într-un atac rusesc ridică riscuri operaționale imediate pentru populație și autorități , după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei a raportat creșteri ale nivelului de radiații în urma identificării unei rachete neexplodate, potrivit Digi24 . Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că Rusia ar fi folosit uraniu sărăcit într-o rachetă lansată luna trecută asupra regiunii Cernihiv, în nordul Ucrainei. Instituția afirmă că a detectat o creștere a radiațiilor provenind de la o rachetă neexplodată, lansată de o dronă rusă, iar muniția ar fi fost destinată lovirii aeronavelor ucrainene. Informațiile sunt prezentate de publicația britanică The Independent , citată de Digi24. SBU spune că racheta ar fi fost echipată cu proiectile de uraniu-235 și uraniu-238 și a cerut populației „să fie extrem de precaută” dacă găsește resturi sau muniție neexplodată, pe fondul riscului pentru sănătatea umană asociat nivelurilor ridicate de radiații raportate. Ce înseamnă, practic, pentru teren: risc la contact și proceduri de siguranță Dincolo de disputa politică și militară, elementul cu impact imediat este cel operațional: existența muniției neexplodate despre care SBU afirmă că ar emite radiații implică măsuri de evitare a contactului și de raportare către autorități, în special în zonele unde pot exista resturi de rachetă după atacuri. Materialul explică și contextul tehnic: uraniul sărăcit este folosit de armate datorită densității, care îl face eficient în penetrarea blindajelor. Totodată, fiind un produs rezidual al proceselor nucleare, uraniul sărăcit este descris ca fiind „mult mai puțin radioactiv decât uraniul natural” și incapabil să genereze o reacție nucleară. Context: atacuri asupra infrastructurii energetice rusești În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că eforturile Ucrainei de a slăbi infrastructura petrolieră a Rusiei „se desfășoară conform planului”, după ce drone ucrainene au lovit rafinăria din Sîzran, la peste 800 km în interiorul Rusiei, potrivit relatărilor din presa locală citate de Digi24. Rafinăria este menționată ca fiind deținută de Rosneft. „În ansamblu, planul nostru pe termen lung pentru luna mai se desfășoară în mare parte conform previziunilor. Țintele principale sunt rafinăriile de petrol rusești, instalațiile de stocare și alte infrastructuri legate de aceste venituri din petrol”, a declarat Zelenski. [...]
SUA au aprobat o vânzare militară de 108,1 milioane de dolari (aprox. 497 milioane lei) pentru întreținerea apărării aeriene a Ucrainei , un pachet care vizează menținerea în funcțiune a sistemelor FrankenSAM HAWK și, implicit, capacitatea Kievului de a susține o apărare stratificată împotriva atacurilor cu rachete și drone, potrivit Digi24 . Acordul descris ca „potențială vânzare militară” include servicii de întreținere, piese de schimb, asistență tehnică și sprijin logistic. Washingtonul susține că pachetul va consolida apărarea aeriană integrată a Ucrainei fără să afecteze echilibrul militar regional și fără impact negativ asupra pregătirii de apărare a SUA. Ce cere Ucraina și ce intră în pachet Conform notificării citate, lista de solicitări a Kievului pentru sistemele de rachete FrankenSAM HAWK include: remorci cu catarg montabil; asistență pentru întreținere și modificări majore; piese de schimb și consumabile; servicii de reparații și returnare; asistență inginerească, tehnică și logistică din partea guvernului SUA și a contractorilor. Principalul contractant pentru proiect ar urma să fie Sierra Nevada Corporation , cu sediul în Englewood, Colorado. De ce contează: accent pe mentenanță, nu pe livrări „noi” Din perspectiva operațională, pachetul este centrat pe mentenanță și suport, adică pe disponibilitatea efectivă a unor capabilități deja folosite, nu pe introducerea unui sistem complet nou. Departamentul de Stat arată că vânzarea propusă sprijină obiectivele de politică externă și securitate națională ale SUA prin consolidarea „securității unei țări partenere” considerate relevante pentru stabilitatea politică și economică în Europa. În același timp, administrația americană afirmă că pachetul ajută Ucraina să răspundă „amenințărilor actuale și viitoare” prin întărirea apărării aeriene integrate pentru misiuni de autoapărare și securitate regională. Context: ce este HAWK și cum se leagă de FrankenSAM HAWK (prescurtare de la „Homing All the Way Killer”) este un sistem de rachete sol-aer cu rază medie, dezvoltat inițial în timpul Războiului Rece pentru a distruge aeronave și adaptat ulterior pentru interceptarea rachetelor de croazieră și dronelor. Deși mai vechi decât sisteme precum Patriot, bateriile HAWK modernizate sunt încă operaționale în mai multe țări. Programul FrankenSAM combină platforme ucrainene de apărare aeriană din era sovietică cu rachete și tehnologie radar occidentale, pentru a integra muniții la standardele NATO mai rapid și la un cost mai mic, conform informațiilor din articol. [...]
Semnalele de „impas” din interiorul Kremlinului cresc riscul unei noi mobilizări și mențin presiunea pe economia Rusiei , pe fondul eficienței tot mai mari a dronelor ucrainene, potrivit unei relatări preluate de Biziday din Bloomberg , care citează persoane familiarizate cu situația. Mai mulți oficiali ruși de rang înalt, din cercuri apropiate președintelui Vladimir Putin, ar considera că războiul împotriva Ucrainei a ajuns într-un punct mort și că ofensiva și-a pierdut din avânt. În același timp, Ucraina ar fi reușit să stabilizeze linia frontului și să încetinească operațiunile rusești din această primăvară. Potrivit surselor Bloomberg, Putin și-ar dori încheierea războiului până la finalul anului, dar numai în condiții pe care le-ar putea prezenta drept „victorioase”, precum controlul complet asupra regiunii Donbas sau obținerea unui acord de securitate mai amplu cu Europa, care ar presupune recunoașterea teritoriilor ocupate de Rusia. Kremlinul contestă însă existența unui astfel de termen: purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a negat că ar exista un „deadline” pentru încheierea conflictului. Dronele ucrainene schimbă raportul de forțe și cresc costurile pentru Moscova Bloomberg notează că utilizarea intensivă a dronelor de către Ucraina a devenit un factor decisiv pe front, compensând deficitul de trupe. Atacurile asupra pozițiilor rusești și loviturile în adâncime pe teritoriul Rusiei ar pune o presiune tot mai mare asupra conducerii de la Moscova și ar alimenta criticile interne la adresa lui Putin. În paralel, sunt menționate dificultăți economice, restricții asupra internetului și efecte prelungite ale războiului, care ar amplifica nemulțumirile în rândul populației. Mai mulți diplomați europeni citați de Bloomberg descriu atmosfera din Rusia drept „sumbră”, pe fondul stagnării de pe front și al atacurilor care aduc războiul mai aproape de Moscova. Ce ar putea urma: presiune pentru mobilizare și obiective ajustate În evaluarea unor specialiști, Rusia ar avea nevoie de o mobilizare parțială suplimentară în următoarele 12 luni pentru a-și susține efortul militar. În același registru, șeful serviciului de informații militare ucrainene a declarat recent că Rusia nu își mai poate atinge obiectivele inițiale ale invaziei și ar fi nevoită să formuleze noi cerințe, reducându-și ambițiile. Ca element de context, Financial Times a relatat anterior că armata rusă i-ar fi promis lui Putin cucerirea completă a Donbasului până în toamnă, pe ideea că forțele ucrainene sunt epuizate și frontul ar începe să cedeze. Totodată, autoritățile ucrainene avertizează că Rusia ar încerca să implice mai mult Belarusul, iar președintele Volodimir Zelenski a anunțat că pregătește „un plan de răspuns”. Biziday mai amintește că Rusia a susținut joi că a mutat muniție nucleară în Belarus, în cadrul unor exerciții militare comune desfășurate în această săptămână. [...]
Escaladarea retoricii Moscovei față de Chișinău riscă să alimenteze noi tensiuni diplomatice după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a atacat-o public pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, punând sub semnul întrebării „sănătatea mintală” a acesteia și contestând acuzațiile privind drone rusești, potrivit Adevărul . În conferința de presă săptămânală, Zaharova a reacționat la declarațiile Maiei Sandu din 15 mai, când șefa statului a numit Rusia „un agresor” și „cea mai serioasă amenințare” pentru securitatea continentului, acuzând Moscova că „lansează drone asupra civililor adormiți” și vizează infrastructură civilă. În acest context, Zaharova a spus: „Aș vrea să o întreb pe Maia Sandu: este complet sănătoasă la minte?” Disputa privind dronele și nota de protest Zaharova a legat atacul la adresa Maiei Sandu de episodul convocării ambasadorului rus la Chișinău. Potrivit relatării, pe 18 mai ambasadorul Oleg B. Ozerov a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova și i-a fost prezentată o notă de protest privind „survolul ilegal” al unei drone prin spațiul aerian al Republicii Moldova, pe 13 mai. Reprezentanta diplomației ruse a susținut că nota nu ar preciza tipul dronei și nu ar include dovezi că ar fi fost una rusească, calificând acuzațiile drept „nefondate”. Acuzații despre apropierea de România și „pierderea suveranității” În aceeași intervenție, Zaharova a criticat parteneriatul strategic dintre Chișinău și București , pe care l-a prezentat ca pe un plan de „dizolvare” a statului moldovenesc în granițele României. Ea a acuzat-o pe Maia Sandu că ar fi contribuit la „privarea Republicii Moldova de suveranitate” și la „înghesuirea” țării în România, susținând că ar fi fost sprijinită de „instituții și agenții” care ar fi adus-o la putere în acest scop. Critici pe teme identitare și de limbă Zaharova a invocat și decizii recente de la Chișinău, reclamând: adoptarea în primă lectură, pe 7 mai, de către deputații partidului Acțiune și Solidaritate, a unor amendamente care elimină obligativitatea depunerii și traducerii actelor legislative în limba rusă; refuzul autorităților, pe 9 mai, de a permite desfășurarea Marșului Victoriei și a marșului „Regimentului Nemuritor” în piața centrală a capitalei, în condițiile în care a fost organizată „Ziua Europei”. În ansamblu, declarațiile indică o linie mai dură de comunicare a Moscovei față de Chișinău, pe fondul disputelor legate de securitate (inclusiv acuzațiile privind dronele) și al orientării pro-occidentale a conducerii Republicii Moldova. [...]
Bulgaria își împinge aliații spre o linie mai flexibilă pe Ucraina , cerând începerea negocierilor cu Rusia, într-un moment în care parteneri precum Germania și Regatul Unit condiționează discuțiile de un armistițiu, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis de ministrul bulgar al Apărării, Dimităr Stoianov , după o întâlnire la Sofia cu Stephen Doughty, ministru de stat britanic pentru Europa, America de Nord și Teritoriile de Peste Mări. Stoianov a spus că autoritățile de la Sofia sunt convinse că războiul „nu se va rezolva pe câmpul de luptă” și că „este de mult timpul pentru diplomație”, invocând costul uman al conflictului. În același registru s-a poziționat și președintele Bulgariei, Rumen Radev , care a declarat recent că pentru Sofia „nu este important” dacă va exista „un negociator sau mai mulți”, ci „este important să înceapă negocierile”. În replică, cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că Rusia trebuie mai întâi să înceteze focul pentru ca discuțiile să poată începe. Ministrul britanic a contrazis, la rândul său, abordarea bulgară, afirmând că Regatul Unit susține eforturile diplomatice, însă „până acum Rusia continuă să-și intensifice atacurile împotriva Ucrainei”, conform relatării. Implicații în NATO și pe flancul Mării Negre Discuțiile de la Sofia au vizat și cooperarea în NATO, securitatea în regiunea Mării Negre, dezvoltarea capabilităților de apărare și contracararea amenințărilor hibride (acțiuni sub pragul unui război declarat, precum sabotaj, atacuri cibernetice sau dezinformare). Stoianov a insistat că securitatea la Marea Neagră este „o prioritate absolută” și a menționat că Bulgaria, România și Turcia dezvoltă Grupul Tactic Naval Comun de Contramăsuri împotriva Minelor, care operează prin rotație pentru a contribui la libertatea de navigație și securitatea regională. Inițiativa este deschisă și altor forțe navale aliate. Cheltuieli de apărare și cooperare industrială Pe zona de investiții militare, Stoianov a spus că Bulgaria își crește cheltuielile pentru apărare în linie cu deciziile Summitului NATO de la Haga: anul trecut, acestea au ajuns la 2,13% din PIB, iar „ambiția” este să continue să crească. Totodată, Bulgaria își menține angajamentul ca cel puțin 20% din bugetul apărării să meargă către cheltuieli de capital și proiecte de modernizare. Cei doi oficiali au discutat și despre aprofundarea cooperării industriale, Stoianov afirmând că întreprinderile bulgare din apărare colaborează cu companii britanice și că există potențial de extindere, în contextul în care industria bulgară de apărare trece printr-o modernizare accelerată și se aliniază mai strâns la standardele NATO. Doughty a accentuat, la rândul său, necesitatea unității în NATO și a creșterii investițiilor în apărare, pe fondul intensificării atacurilor hibride și a dezinformării. [...]
