Știri
Știri din categoria Externe
Suspiciunile privind folosirea uraniului sărăcit într-un atac rusesc ridică riscuri operaționale imediate pentru populație și autorități, după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei a raportat creșteri ale nivelului de radiații în urma identificării unei rachete neexplodate, potrivit Digi24.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) susține că Rusia ar fi folosit uraniu sărăcit într-o rachetă lansată luna trecută asupra regiunii Cernihiv, în nordul Ucrainei. Instituția afirmă că a detectat o creștere a radiațiilor provenind de la o rachetă neexplodată, lansată de o dronă rusă, iar muniția ar fi fost destinată lovirii aeronavelor ucrainene. Informațiile sunt prezentate de publicația britanică The Independent, citată de Digi24.
SBU spune că racheta ar fi fost echipată cu proiectile de uraniu-235 și uraniu-238 și a cerut populației „să fie extrem de precaută” dacă găsește resturi sau muniție neexplodată, pe fondul riscului pentru sănătatea umană asociat nivelurilor ridicate de radiații raportate.
Dincolo de disputa politică și militară, elementul cu impact imediat este cel operațional: existența muniției neexplodate despre care SBU afirmă că ar emite radiații implică măsuri de evitare a contactului și de raportare către autorități, în special în zonele unde pot exista resturi de rachetă după atacuri.
Materialul explică și contextul tehnic: uraniul sărăcit este folosit de armate datorită densității, care îl face eficient în penetrarea blindajelor. Totodată, fiind un produs rezidual al proceselor nucleare, uraniul sărăcit este descris ca fiind „mult mai puțin radioactiv decât uraniul natural” și incapabil să genereze o reacție nucleară.
În același timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că eforturile Ucrainei de a slăbi infrastructura petrolieră a Rusiei „se desfășoară conform planului”, după ce drone ucrainene au lovit rafinăria din Sîzran, la peste 800 km în interiorul Rusiei, potrivit relatărilor din presa locală citate de Digi24. Rafinăria este menționată ca fiind deținută de Rosneft.
„În ansamblu, planul nostru pe termen lung pentru luna mai se desfășoară în mare parte conform previziunilor. Țintele principale sunt rafinăriile de petrol rusești, instalațiile de stocare și alte infrastructuri legate de aceste venituri din petrol”, a declarat Zelenski.
Recomandate
Poliția britanică investighează posibile infracțiuni sexuale și abuz de funcție publică legate de fostul prinț Andrew , într-un dosar care, potrivit Mediafax , este tratat ca o anchetă „complexă” și ar putea dura mai multe luni. Miza depășește acuzațiile punctuale: investigația vizează și posibile fapte conexe, inclusiv încadrarea juridică britanică de „misconduct in public office” (abuz de funcție publică). Potrivit unor surse apropiate investigației citate de publicație, detectivii din cadrul Thames Valley Police încearcă să identifice și să discute cu o femeie care susține că ar fi fost dusă în 2010 la reședința din Windsor a lui Andrew Mountbatten-Windsor „în scopuri sexuale”. În paralel, anchetatorii fac apel către alte posibile victime sau martori să furnizeze informații relevante. Andrew Mountbatten-Windsor neagă acuzațiile și afirmă că nu a comis nicio faptă ilegală. Legătura cu dosarele Epstein și suspiciunea de abuz de funcție publică Ancheta a fost deschisă după publicarea documentelor FBI legate de Jeffrey Epstein, finanțist american condamnat pentru exploatarea sexuală a minorilor. Conform informațiilor apărute în presă, documentele ar sugera că fratele regelui Charles ar fi transmis informații guvernamentale și comerciale sensibile către Epstein în perioada în care activa ca trimis comercial al guvernului britanic. Mediafax notează că, în urmă cu trei luni, polițiștii au făcut o descindere la noua locuință a lui Andrew Mountbatten-Windsor din Norfolk, chiar în ziua în care acesta împlinea 66 de ani, iar ulterior acesta a fost audiat sub suspiciunea de „misconduct in public office”. O sursă citată de presa britanică susține că publicul ar înțelege greșit amploarea investigației, întrucât această infracțiune poate acoperi o plajă largă de fapte, de la fraudă și corupție până la obstrucționarea justiției, inclusiv fapte cu componentă sexuală. Ce urmează: anchetă de durată și acces la documente complete Autoritățile britanice au confirmat că investigația este în desfășurare și că echipe specializate analizează un volum mare de informații primite atât de la public, cât și din alte surse oficiale. Asistentul șef al poliției Thames Valley, Oliver Wright, a declarat: „Echipa noastră de detectivi experimentați lucrează meticulos printr-o cantitate semnificativă de informații. Suntem dedicați unei anchete complete și vom urma toate direcțiile rezonabile”. În paralel, anchetatorii încearcă să obțină copii complete și necenzurate ale dosarelor Epstein, considerate esențiale pentru evoluția cazului. [...]
Ucraina cere NATO să trateze flancul Belarus ca risc operațional imediat , într-un moment în care Kievul susține că presiunea asupra Moscovei crește și că avantajul numeric al Rusiei „nu mai este decisiv”, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis de ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , la Helsingborg , în Suedia. Sîbiha a spus că l-a informat pe Rutte despre „amenințările crescute” venite „din direcția Belarus”, pe care Kievul le leagă de Rusia și de riscul extinderii agresiunii. În acest context, oficialul ucrainean a cerut „descurajare colectivă puternică” și măsuri care să împiedice Moscova și Minsk să escaladeze. Presiune, sancțiuni și cheltuieli de apărare mai mari În marja reuniunilor ministeriale NATO din Suedia, Sîbiha a descris războiul ca aflându-se într-un „moment crucial” și a indicat trei elemente pe care ar trebui să se bazeze eforturile de pace: diplomație; presiune; forță. El a cerut o relansare a demersurilor pentru pace, concomitent cu intensificarea a ceea ce a numit „sancțiuni speciale cu rază lungă” și a altor pârghii împotriva Rusiei. Kievul: Ucraina nu mai vrea să fie văzută doar ca beneficiar de ajutor Ministrul ucrainean a insistat că Ucraina ar trebui tratată de aliați nu doar ca destinatar de sprijin, ci ca partener de securitate, susținând că poate contribui cu expertiză. Totodată, Sîbiha a îndemnat statele NATO să își majoreze cheltuielile de apărare și să contribuie mai mult la apărarea Ucrainei, argumentând că nivelul mai ridicat al bugetelor militare ar funcționa ca garanție pentru pace. [...]
Estonia își accelerează cheltuielile de apărare și își recalibrează așteptările de la SUA , pe fondul temerilor legate de Rusia și al unei încrederi tot mai fragile în disponibilitatea Washingtonului de a interveni rapid în regiune, potrivit Digi24 , care citează un reportaj Kiev Independent. Pe străzile din Tallinn, mai mulți localnici intervievați de publicația ucraineană spun că nu se bazează pe președintele american Donald Trump în cazul unei agresiuni ruse, mizând mai degrabă pe aliații europeni din NATO. În paralel, oficialii estonieni susțin public că articolul 5 (clauza de apărare colectivă) rămâne funcțional și că, atât timp cât Rusia este angajată militar în Ucraina, riscul imediat este limitat. Costul descurajării: Estonia urcă spre 5,4% din PIB pentru apărare În plan bugetar, Estonia se poziționează ca „elev model” în NATO. În 2025, a alocat 3,42% din PIB pentru apărare, iar ponderea ar urma să ajungă la 5,4% până în 2029, peste pragul propus de Trump și convenit la summitul NATO de anul trecut, potrivit materialului citat. Mesajul implicit este unul operațional și financiar: Tallinnul își cumpără timp și credibilitate prin investiții accelerate în apărare, într-o regiune în care percepția de risc a crescut după invazia pe scară largă a Ucrainei, din 2022. Semnale de incertitudine din partea SUA și efectul în regiunea baltică În reportaj sunt menționate mai multe elemente care alimentează scepticismul local față de angajamentele americane: întârzieri în livrările de lansatoare HIMARS către Estonia și decizii privind repoziționări de trupe americane în Europa (inclusiv planuri de retragere a 5.000 de soldați din Germania și „amânarea” unei desfășurări planificate a 4.000 de soldați în Polonia). În același registru, la Conferința Lennart Meri de la Tallinn, subsecretarul de stat american Thomas DiNanno nu ar fi confirmat „fără echivoc” că Washingtonul își va apăra aliații baltici, atunci când a fost presat pe subiect, conform Kiev Independent. Guvernul: nu există o amenințare iminentă, populația rămâne tensionată Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, afirmă că are încredere în articolul 5, dar admite că există „momente ceva mai îngrijorătoare”. La rândul său, Jonatan Vseviov, secretarul general al Ministerului Afacerilor Externe, spune că nu există o amenințare militară iminentă și invocă postura de descurajare a NATO, care include atât forțele naționale, cât și aliații integrați în apărarea Estoniei. În contrapunct, unii localnici intervievați sugerează că mesajele de calm fac parte din „munca guvernului” și că societatea nu este, la nivel social, pregătită pentru realitatea unui război. O fractură internă: minoritatea rusofonă și percepțiile despre risc Reportajul descrie și o diferență de percepție între estonienii etnici și o parte a comunității vorbitoare de rusă. Potrivit unui sondaj al Ministerului estonian al Apărării, 93% dintre estonienii etnici susțin apartenența la NATO, față de 60% în rândul „altor naționalități”. Aproape o treime dintre locuitorii Estoniei au rusa ca limbă maternă, iar aproximativ 20% din populație este de etnie rusă. În timp ce unii intervievați rusofoni minimalizează amenințarea Rusiei și leagă discursul de securitate de probleme economice interne, alții descriu războiul din Ucraina drept o tragedie provocată de Vladimir Putin și spun că apartenența la NATO le oferă siguranță. Contextul de mobilizare: sprijin pentru apărare și serviciu militar obligatoriu Pe fundal, există și un consens larg privind necesitatea apărării: un sondaj guvernamental citat arată că 82% dintre estonieni cred că țara ar trebui să se apere în cazul unui atac, iar 62% spun că sunt dispuși să participe la luptă. În Estonia, toți bărbații apți între 18 și 27 de ani trebuie să efectueze serviciul militar. Pentru regiune, combinația dintre investițiile accelerate în apărare, incertitudinile privind rolul SUA și tensiunile interne legate de minoritatea rusofonă conturează un risc care nu mai este tratat doar ca scenariu teoretic, ci ca variabilă de planificare. [...]
SUA avertizează că riscul de escaladare în statele baltice crește pe fondul incidentelor repetate cu drone și al acuzațiilor Rusiei, potrivit Digi24 . Secretarul de stat american Marco Rubio a spus că Washingtonul consideră „îngrijorătoare” campania Moscovei împotriva țărilor baltice și că SUA, împreună cu NATO , urmăresc îndeaproape situația. Declarațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de externe din NATO, desfășurată în Suedia, în contextul în care Rusia a acuzat în ultimele zile statele baltice că s-ar pregăti să colaboreze cu Ucraina pentru atacuri cu drone asupra teritoriului rus — acuzații respinse „ferm și repetat”, conform articolului. „Este un lucru îngrijorător, pentru că întotdeauna te temi că ceva de genul acesta poate duce la ceva mai grav.” Rubio a mai afirmat că SUA „urmăresc cu atenție” evoluțiile și „colaborează” cu NATO, invocând explicit riscul ca tensiunile să se transforme într-un conflict mai amplu, potrivit The Guardian. Incidentele cu drone pun presiune pe flancul estic al NATO În ultimele zile, Lituania și Letonia au raportat detectarea unor drone în spațiul lor aerian și au cerut unor locuitori să se adăpostească, în timp ce avioane de vânătoare NATO au fost mobilizate pentru interceptare. Materialul notează că acesta este cel mai recent episod dintr-o serie de incidente de securitate și încălcări ale spațiului aerian în statele baltice, toate membre ale Alianței. În paralel, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone de lungă distanță asupra Rusiei, inclusiv în zona Mării Baltice, iar mai multe drone militare ucrainene au pătruns în spațiul aerian al unor state NATO — Finlanda, Letonia, Lituania și Estonia, conform aceleiași surse. Dispută asupra cauzelor și efecte politice în regiune Kievul și-a cerut scuze pentru incursiuni și a pus deviațiile pe seama bruiajului semnalelor de ghidare, pe care îl atribuie Rusiei. Moscova susține însă că Ucraina ar folosi spațiul aerian al NATO pentru a-și acoperi atacurile asupra Rusiei, acuzație respinsă de Kiev, NATO și statele baltice. În Letonia, guvernul a demisionat săptămâna trecută din cauza modului în care a gestionat incursiunile, mai arată articolul. Tot în această săptămână, un avion de vânătoare NATO condus de un pilot român a doborât o dronă suspectată a fi ucraineană deasupra Estoniei, iar o încălcare similară a spațiului aerian în Lituania a dus la oprirea traficului aerian către capitală și la adăpostirea parlamentarilor în subteran. În acest context, mesajul transmis de Rubio indică faptul că Washingtonul tratează episoadele cu drone și acuzațiile reciproce drept un potențial factor de escaladare pe flancul estic, cu implicații directe pentru postura operațională a NATO în regiune. [...]
Economia Germaniei a crescut cu 0,3% în T1, dar riscurile se mută în trimestrul curent , pe fondul așteptărilor că efectele războiului din Iran vor apăsa mai puternic activitatea economică, potrivit Agerpres . Oficiul Federal de Statistică (Destatis) a confirmat vineri că Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei a avansat cu 0,3% în perioada ianuarie–martie 2026 față de trimestrul anterior, menținând estimarea inițială publicată la finalul lunii aprilie. În același interval, zona euro a crescut cu 0,1% față de trimestrul precedent, potrivit Eurostat , iar datele sugerează că Germania a avut o contribuție importantă la acest rezultat. Ce a susținut creșterea din primul trimestru Destatis indică exporturile drept un factor de sprijin pentru activitatea economică. În plus, industria prelucrătoare a revenit pe creștere, cu un avans de 0,7% în trimestru, impulsionat în special de sectoarele auto și al echipamentelor de transport. Pe partea cererii interne, cheltuielile publice au urcat cu 1,1%, în timp ce consumul gospodăriilor private a rămas slab, pe fondul unui climat de incertitudine ridicată. De ce contează: trimestrul doi ar putea aduce stagnare În pofida începutului de an „pozitiv”, riscurile sunt concentrate în trimestrul curent. Banca Centrală se așteaptă ca economia germană să stagneze în trimestrul al doilea. Separat, barometrul GfK publicat vineri anticipează o îmbunătățire a încrederii consumatorilor în iunie, pe fondul unei creșteri a puterii de cumpărare, însă efectele conflictului din Orientul Mijlociu continuă să afecteze tendința generală și rămân vizibile în indicatorii de încredere, potrivit unui expert GfK. Revizuiri de prognoză: Comisia Europeană și Berlinul, mai prudente Comisia Europeană și-a redus semnificativ prognoza de creștere pentru Germania în acest an, până la 0,6%, adică la jumătate față de nivelul anticipat în noiembrie. La rândul său, guvernul de la Berlin mizează pe o creștere a PIB de 0,5% în 2026. [...]
Canalul Panama intră într-o nouă etapă operațională, cu proiecte de miliarde de dolari în derulare , după ce inginerul panamez Ilya Espino de Marotta a fost numită administrator al rutei maritime, urmând să preia funcția în septembrie, potrivit G4Media . Mandatul este de șapte ani, iar Espino de Marotta îl va înlocui pe Ricaurte Vasquez. Numirea a fost făcută de consiliul de administrație al Autorității Canalului Panama (ACP), organism public autonom, și a fost anunțată pe X de președintele panamez Jose Raul Mulino. Espino de Marotta este în prezent administrator adjunct și devine prima femeie care conduce Canalul Panama în peste un secol de funcționare. Miza: investiții mari și continuitate în proiecte critice pentru trafic În cariera sa la ACP, Espino de Marotta a supervizat extinderea canalului finalizată în 2016, proiect care i-a triplat capacitatea și a necesitat o investiție de peste 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei). În perioada următoare, noul administrator va avea în portofoliu mai multe proiecte cu impact direct asupra funcționării și veniturilor canalului, inclusiv: construirea unui nou rezervor, estimat la aproximativ 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), pentru a susține aprovizionarea cu apă și tranzitul navelor în perioade de secetă; dezvoltarea a două noi porturi pe canal; construcția unei conducte de gaze naturale. Context: rol global și presiuni geopolitice și juridice Canalul, construit de Statele Unite și inaugurat în 1914, are 80 de kilometri și a intrat sub control panamez în 1999. Conform estimărilor ACP, aproximativ 5% din comerțul maritim global trece prin această rută, utilizată în special de SUA, China și Japonia, iar circa 14.000 de nave tranzitează anual canalul. Pe lângă agenda investițională, Panama se află și într-un litigiu după ce o instanță locală a anulat contractul prin care o filială a CK Hutchison Group (Hong Kong) opera două porturi la intrările canalului. Compania a depus o plângere la Camera Internațională de Comerț (ICC) , solicitând daune de aproximativ 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) de la Panama. Separat, președintele SUA, Donald Trump, a amenințat anul trecut în repetate rânduri că va prelua controlul canalului, susținând că acesta se află sub influență chineză. [...]
