Știri
Știri din categoria Externe
Mark Rutte încearcă să lege SUA de NATO prin contracte de apărare favorabile Washingtonului, mizând pe argumentul economic pentru a contracara amenințările repetate ale lui Donald Trump privind o eventuală ieșire a Statelor Unite din Alianță, potrivit Mediafax.
Strategia secretarului general al NATO, descrisă de POLITICO pe baza declarațiilor unor oficiali și diplomați ai Alianței, pornește de la ideea că majorarea producției europene de armament și semnarea de noi acorduri industriale pot funcționa nu doar ca răspuns la „deficitul european” de capabilități, ci și ca mesaj pe înțelesul lui Trump: NATO poate genera beneficii economice directe pentru SUA.
În centrul demersului se află pregătirea, pentru summitul NATO din iulie de la Ankara, a unor angajamente și „dovezi concrete” privind creșterea cheltuielilor de apărare și a producției industriale, inclusiv contracte care să poată fi prezentate ca rezultate tangibile. Un diplomat citat de POLITICO susține că Rutte le-ar fi cerut aliaților să vină la Ankara cu tot „ce au în pregătire”.
Concret, planul include, potrivit a doi diplomați NATO citați de aceeași publicație:
În paralel, miniștrii de externe ai statelor NATO urmează să se reunească vineri în Suedia, iar producția din domeniul apărării este indicată ca subiect prioritar pe agendă.
Ministrul suedez de externe, Maria Malmer Stenergard, a susținut într-o declarație pentru POLITICO că accentul pus pe standarde comune și interoperabilitate (capacitatea forțelor și echipamentelor de a lucra împreună) ar permite producție „mai mult și mai ieftin” și ar menține cooperarea industrială transatlantică.
Informațiile apar pe fondul îngrijorărilor aliaților privind decizii recente ale SUA. Mediafax notează că Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania, iar Trump ar fi avertizat că numărul ar putea fi mai mare. Separat, The Wall Street Journal a relatat că SUA au suspendat desfășurarea unei brigăzi militare în Polonia.
În acest cadru, demersul lui Rutte urmărește să transforme presiunea politică a lui Trump privind „costul” NATO într-o negociere cu rezultate industriale și bugetare pe care Washingtonul să le poată revendica drept câștig.
Recomandate
SUA condiționează discuțiile cu Iranul de garanții publice pentru navigația prin Strâmtoarea Ormuz , un coridor critic pentru transportul maritim, potrivit Mediafax . Washingtonul cere Teheranului să declare explicit că strâmtoarea rămâne deschisă și că navele care o tranzitează nu vor fi atacate, pe fondul reluării incidentelor din această săptămână. Oficiali americani de rang înalt, care au vorbit sub condiția anonimatului, au spus că revenirea atacurilor ar fi legată de acțiunile unei facțiuni de radicali iranieni care ar încerca să saboteze armistițiul dintre Teheran și Washington, potrivit AP, citată de publicație. În evaluarea lor, luptele interne pentru putere din Iran complică atât obținerea, cât și menținerea unui acord. În acest context, președintele american Donald Trump a transmis vineri, pe rețelele de socializare, că acordul interimar de încetare a focului este „TERMINAT!”, dar a adăugat că SUA vor continua discuțiile pentru încetarea definitivă a războiului. Presiune de timp și opțiuni „largi” dacă negocierile eșuează Aceiași oficiali au afirmat că Trump le acordă negociatorilor americani un timp limitat pentru a ajunge la un acord cu Iranul. Totodată, au indicat că președintele ar avea „o gamă largă de opțiuni” în cazul în care discuțiile nu duc la un rezultat. Oficialii americani au mai spus că în Iran are loc „în timp real” o luptă pentru putere, după ce atacurile americane și israeliene de la începutul războiului l-ar fi ucis pe liderul iranian, ayatollahul Ali Khamenei, conform relatării citate de Mediafax. [...]
Președintele Poloniei cere interzicerea unui simbol ucrainean, riscând să adâncească ruptura politică dintre Varșovia și Kiev , într-un moment în care cooperarea regională rămâne esențială pe fondul războiului din Ucraina, potrivit G4Media . Karol Nawrocki a solicitat sâmbătă parlamentului de la Varșovia să interzică arborarea steagului roșu-negru asociat cu Armata Insurgentă Ucraineană (UPA), în cadrul unei ceremonii de comemorare a victimelor masacrului din Volînia, organizată la Radruż, localitate aflată lângă granița cu Ucraina. Informația este atribuită de publicație Deutsche Welle, citată în material. În discurs, Nawrocki a legat simbolul UPA de ideologia naționaliștilor ucraineni responsabili, potrivit poziției poloneze, pentru uciderea a zeci de mii de civili polonezi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a comparat simbolistica steagului cu sloganul nazist „Blut und Boden” („Sânge și Pământ”). „Sub acest steag roșu-negru, pe care nu vrem să-l vedem în Polonia și pentru a cărui interzicere voi face tot ce îmi stă în putință, s-a ascuns și continuă să se ascundă ideologia naționaliștilor ucraineni care au ucis femei și copii polonezi”, a declarat președintele polonez, potrivit presei locale. Nawrocki a precizat că Polonia nu consideră poporul ucrainean responsabil pentru crimele istorice, dar a insistat că glorificarea sau minimalizarea acestora este „inacceptabilă”. „Glorificarea genocidului sau ignorarea lui reprezintă o invitație la repetarea unor asemenea tragedii”, a afirmat liderul de la Varșovia. Contextul care alimentează tensiunile Masacrul din Volînia rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte în relația Polonia–Ucraina. Între 1943 și 1945, peste 100.000 de polonezi au fost uciși în atacuri atribuite UPA, în regiuni aflate astăzi pe teritoriul Ucrainei. Varșovia califică aceste crime drept genocid, în timp ce autoritățile de la Kiev contestă această interpretare, potrivit materialului. Disputa s-a reaprins în ultimele luni după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acordat unei unități militare titlul onorific de „Eroii UPA”, gest care a provocat reacții la Varșovia. În acest context, Nawrocki ar fi decis ulterior retragerea Ordinului Vulturul Alb , cea mai înaltă distincție a statului polonez, acordată lui Zelenski în 2023. Ce urmează: presiune politică internă și semnal extern Tot sâmbătă, premierul polonez Donald Tusk a anunțat construirea unui „Zid al Comemorării”, cu numele victimelor poloneze ale masacrului din Volînia, proiect care ar urma să includă și o flacără eternă. În plan politic, solicitarea de interzicere a steagului roșu-negru mută disputa din zona simbolică în cea a deciziei legislative, cu potențial de a complica și mai mult dialogul cu Kievul pe un subiect deja disputat. [...]
Închiderea Strâmtorii Ormuz „până la noi ordine” ridică un risc imediat pentru transportul maritim și fluxurile energetice din Golf , după ce SUA au lansat o a treia rundă de atacuri aeriene asupra Iranului, relatează Economedia , citând informații transmise de CNBC și declarații ale Comandamentului Central al SUA (Centcom) și ale Gărzii Revoluționare iraniene. Atacurile americane au fost ordonate sâmbătă de președintele Donald Trump, ca răspuns la un atac iranian asupra unei nave comerciale care tranzita Strâmtoarea Ormuz, potrivit Centcom. Garda Revoluționară Islamică a anunțat, prin agenția de stat PressTV, că a închis strâmtoarea pentru tot traficul naval. Ce a declanșat escaladarea Centcom afirmă că nava M/V GFS Galaxy, un portcontainer sub pavilion cipriot, nu își mai poate continua călătoria după ce atacul iranian a provocat un incendiu la bord și „daune semnificative” la sala mașinilor. Un membru al echipajului civil este dat dispărut. În comunicările publice citate, Centcom a justificat loviturile ca parte a unui efort de a reduce capacitatea Iranului de a ataca marinari civili și nave comerciale. Secretarul apărării Pete Hegseth a transmis, la rândul său, că „Iranul a făcut o alegere proastă. Acum plătește”. Miza operațională: blocarea traficului naval Garda Revoluționară a susținut că: „Niciunei nave nu i se va permite să tranziteze strâmtoarea” În paralel, textul indică faptul că Iranul a atacat nave care foloseau o rută sudică de-a lungul coastei Omanului, rută descrisă ca fiind protejată de armata americană, iar Teheranul ar cere navelor să utilizeze o rută nordică prin apele sale teritoriale. De ce contează pentru economie: incertitudine asupra fluxului de energie Publicația notează că SUA și Iranul au semnat pe 17 iunie un memorandum de înțelegere pentru redeschiderea strâmtorii, însă cele două părți sunt acum în dezacord privind condițiile de redeschidere. Acordul prevedea că Iranul va depune eforturi pentru trecerea în siguranță și că nu va percepe taxă de trecere timp de 60 de zile, dar nu definea rutele precise de tranzit. David Goldwyn, fost trimis special al Departamentului de Stat al SUA pentru afaceri energetice internaționale, a pus blocajul pe lipsa unui consens privind gestionarea traficului naval, afirmând că problema a fost „amânată”. Separat, secretarul american pentru energie, Chris Wright, a declarat luna trecută că armata SUA va „asigura fluxul de energie din Golf, cu sau fără un acord cu Iranul”, susținând totodată că Iranul „nu va mai avea capacitatea de a închide Strâmtoarea Hormuz în viitor”. Ce urmează: încercări de mediere, dar fără garanții Sâmbătă dimineață, agenția iraniană Tasnim a relatat că ministrul de externe Abbas Araghchi a sosit în Oman pentru discuții cu omologul său, Sayyid Badr bin Hamad Al Busaidi. Omanul este menționat ca mediator-cheie în eforturile de a pune capăt războiului dintre SUA și Iran, însă, pe baza informațiilor din sursă, nu există încă un calendar sau o soluție convenită pentru reluarea traficului prin strâmtoare. [...]
O alpinistă a murit, iar alți trei alpiniști au fost evacuați cu elicoptere SMURD după o cădere de circa 10 metri, provocată de ruperea corzii de asigurare , într-un accident produs în zona Caraiman – Valea Albișoarei, potrivit Biziday . Intervenția a implicat extragerea victimelor dintr-o râpă abruptă și un dispozitiv aerian extins, cu triaj improvizat la Bușteni. Intervenție cu mai multe elicoptere și triaj la Bușteni Operațiunea de salvare a fost îngreunată de terenul abrupt. La fața locului au fost trimise trei elicoptere pentru extragerea alpiniștilor, iar pe stadionul din Bușteni a fost amenajat un punct de triaj. Un alt elicopter a transportat medici de la București, pentru preluarea răniților imediat după recuperare. Inițial, autoritățile au indicat că este vorba despre trei bărbați și o femeie, iar femeia era în stare gravă, inconștientă. Bilanț: o persoană decedată, trei răniți evacuați la spital În actualizarea de seară, Biziday arată că femeia a fost extrasă de elicopterul SMURD Mureș, iar după evaluarea medicală a fost declarată decedată, având „leziuni incompatibile cu viața”. Ceilalți trei alpiniști răniți au fost ridicați din râpă de elicoptere SMURD și aduși pe stadionul din Bușteni. Doi dintre ei au fost preluați ulterior de un elicopter Black Hawk și transportați la București, iar al treilea este dus cu unitatea de terapie intensivă SMURD la Spitalul Județean de Urgență Brașov. Ce se știe despre cauză și locul accidentului Accidentul s-a produs în zona Caraiman, pe Valea Albișoarei, un areal cunoscut pentru trasee de alpinism. Potrivit DSU, cei patru s-au prăbușit de la aproximativ 10 metri după ruperea corzii de asigurare. În primele informații, toate cele patru persoane erau conștiente, însă starea exactă nu era cunoscută. [...]
Podul internațional Gordie Howe, un proiect de 4,5 miliarde de dolari, intră pe linie dreaptă pentru deschidere , după ce președintele SUA Donald Trump a dat undă verde inaugurării, potrivit Mediafax . Decizia vine după un acord SUA–Canada menit să închidă disputa care a întârziat punerea în funcțiune a infrastructurii. Podul, care traversează râul Detroit și leagă Detroit (Michigan) de Windsor (Ontario), ar urma să se deschidă pe 27 iulie, conform Financial Times, după ce Trump și-a retras obiecțiile față de proiect. Investiția este evaluată la 4,5 miliarde de dolari (aprox. 20,5 miliarde lei). De ce contează: deblocarea unei infrastructuri-cheie după o dispută pe taxe Miza imediată este operațională: proiectul a fost lansat în urmă cu 13 ani, iar inaugurarea a fost împinsă din cauza unei dispute între cele două părți. Guvernul canadian a anunțat vineri seara că SUA și Canada au convenit asupra unor „măsuri de cooperare axate pe gestionarea taxelor de trecere”. În februarie, Trump declarase că nu va deschide podul „până când Statele Unite nu vor fi despăgubite integral” de Canada, potrivit sursei citate de Mediafax. Ce s-a întâmplat cu inaugurarea și ce urmează Inaugurarea era programată inițial pentru 12 iunie, însă ceremonia a fost amânată „brusc”, pe fondul unor „probleme rămase nerezolvate”, potrivit Associated Press. Acum, după acordul privind taxele și retragerea obiecțiilor, deschiderea este estimată pentru 27 iulie. Date tehnice și context Podul are 2,4 kilometri lungime, traversează râul Detroit și are șase benzi, fiind susținut de cabluri. Proiectul a fost descris ca o sursă de tensiune în relațiile SUA–Canada, relații care s-au deteriorat în al doilea mandat al lui Trump. În același context, Mediafax notează că ulterior s-a aflat că miliardarii proprietari ai podului rival Ambassador Bridge (care leagă deja Canada de SUA prin Detroit) au donat 1 milion de dolari către un Super PAC care îl susține pe Trump. [...]
Moartea senatorului Lindsey Graham riscă să complice efortul de a menține sprijinul bipartizan al SUA pentru Ucraina , într-un moment în care Kievul mizează pe întărirea sancțiunilor împotriva Rusiei și pe cooperarea militară în domenii noi, precum dronele, potrivit Kyiv Post . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a transmis duminică un mesaj de condoleanțe după decesul senatorului american Lindsey Graham, care a murit pe 11 iulie, la vârsta de 71 de ani. Zelenski a spus că Graham a vizitat Ucraina de 10 ori în timpul invaziei ruse la scară largă și că cei doi au avut un „dialog continuu”, întâlnindu-se de două ori în ultima săptămână. În mesajul publicat pe Facebook, Zelenski a pus accent pe rolul lui Graham în construirea sprijinului „bipartizan și bicameral” pentru Ucraina în Congresul SUA și a menționat că senatorul lucra recent la inițiative privind extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei. „America și lumea au pierdut un lider hotărât”, a scris Zelenski, transmițând condoleanțe familiei și colegilor senatorului. Ce se știe despre deces și contextul politic din SUA Biroul lui Graham a anunțat că acesta a murit în urma unei „boli scurte și bruște”. Senatorul reprezenta statul Carolina de Sud din 2003 și făcea campanie pentru un al cincilea mandat la alegerile de la mijlocul mandatului (midterm) din 2026. Din perspectiva Kievului, dispariția unui susținător vocal al Ucrainei ridică semne de întrebare privind continuitatea unor inițiative legislative, în special cele legate de sancțiuni, unde Graham era implicat, conform declarațiilor lui Zelenski. Ultima vizită în Ucraina: accent pe drone și cooperare militară Decesul a survenit la câteva zile după ce Graham își încheiase o vizită în Ucraina. În timpul deplasării, el a vizitat o facilitate de producție a companiei ucrainene de tehnologie pentru apărare SkyFall, care produce drone bombardier grele, drone FPV (first-person view – drone controlate cu imagine în timp real) și sisteme interceptoare. După tur, Graham a pledat pentru cooperare militară între SUA și Ucraina pe tehnologia dronelor, argumentând că ar fi o greșeală ca Washingtonul să nu colaboreze cu Kievul în acest domeniu. Publicația notează că senatorul a descris tehnologiile prezentate drept avansate și utile ca sursă de învățare pentru armata americană. [...]
