O anchetă internă a Comisiei Europene confirmă existența unei rețele de spionaj care ar fi operat din reprezentanța Ungariei la Bruxelles și ar fi vizat funcționari ai instituțiilor UE, potrivit G4Media, care citează POLITICO. Documentul ridică o problemă de guvernanță și control instituțional la nivelul UE: Comisia spune că nu a identificat o „încălcare gravă” a securității, dar invocă și „instrumente limitate” care au împiedicat atribuirea responsabilității.

Ancheta, datată aprilie, sintetizează concluziile unei investigații conduse de Piotr Serafin, comisarul pentru combaterea fraudei, desemnat să verifice acuzațiile potrivit cărora ofițeri ai serviciilor secrete maghiare detașați la reprezentanța permanentă a Ungariei ar fi încercat să recruteze funcționari UE la mijlocul anilor 2010.

Ce spune documentul Comisiei: perioadă, ținte, intensificare

Conform documentului, între 2013 și 2016 serviciile secrete maghiare ar fi trimis mai mulți funcționari să lucreze la reprezentanța permanentă de la Bruxelles, iar activitatea lor „a devenit treptat mult mai vizibilă” începând cu 2015.

Raportul mai notează că existența rețelei ar fi devenit „cunoscută în cercurile oficialilor maghiari din Europa”, ceea ce „se pare că a afectat eficacitatea” acestor eforturi. În document apare și concluzia:

„Din câte știm, aceste activități au încetat în 2016.”

În privința modului de operare, documentul arată că ofițerii „și-au folosit funcția oficială” pentru o misiune care „pare să fi depășit” atribuțiile obișnuite ale diplomaților, inclusiv prin contactarea unor funcționari ai Comisiei de naționalitate maghiară pentru a obține informații despre activitatea executivului european pe subiecte de interes pentru guvernul de la Budapesta.

Limitările anchetei și implicația de reglementare: fără responsabili identificați

Ancheta nu a identificat un responsabil individual și susține că, în condițiile actuale, Comisia nu poate atribui o implicare „care să depășească” pe cea a ofițerilor de informații înșiși, invocând explicit instrumentele limitate de care dispune.

În același timp, documentul transmis eurodeputaților menționează că executivul european „nu avea cunoștință” de vreo încălcare „gravă” a securității, iar purtătorul de cuvânt Balazs Ujvari este citat cu poziția exprimată la închiderea anchetei, în aprilie:

„Comisia a concluzionat că nu s-a putut identifica nicio încălcare gravă a securității în legătură cu acuzațiile apărute în mass-media.”

Context: rolul lui Olivér Várhelyi și reacțiile instituționale

În 2015, Olivér Várhelyi a devenit ambasador al Ungariei pe lângă UE și a preluat conducerea reprezentanței permanente; în prezent, el este comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, potrivit articolului. Publicația notează că, după apariția în presă a acuzațiilor anul trecut, Várhelyi i-a spus președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, că „nu avea cunoștință” de presupusele acțiuni.

În ianuarie, interogat de eurodeputați, Várhelyi a negat că ar fi fost abordat pentru a transmite informații secrete. Potrivit articolului, el nu a răspuns unei solicitări de comentariu, iar reprezentanța permanentă a Ungariei nu a răspuns nici ea unei cereri de poziție.