Știri
Știri din categoria Externe
Reluarea treptată a producției la centrala nucleară Paks reduce riscul unui șoc de ofertă pe piața de electricitate din Ungaria, după ce unitatea a fost forțată să-și oprească majoritatea turbinelor din cauza nivelului scăzut al Dunării, potrivit Antena 3.
Centrala de la Paks, singura din Ungaria, acoperă la capacitate maximă 40% din generarea de energie electrică a țării. În prezent, funcționează la jumătate din puterea nominală, după reconectarea a șapte dintre cele opt turbine, iar producția a ajuns la 1.000 MW.
Premierul Peter Magyar a declarat, la Paks (la sud de Budapesta), că reconectarea avansează „conform programului” și că se așteaptă ca miercuri centrala să revină la producția maximă, de 2.000 MW.
În primele zile din august, Dunărea a coborât la minime istorice, pe fondul secetei și al valurilor de căldură, ceea ce a dus la deconectarea a șapte din cele opt turbine ale centralei (două pentru fiecare reactor), conform informațiilor citate de Antena 3 din EFE, preluată de Agerpres.
Pentru a evita o oprire totală – care ar fi îngreunat reluarea producției – guvernul ungar a decis, în urmă cu zece zile, realizarea unor lucrări pentru creșterea nivelului apei. Pe 13 august au început intervențiile la un „prag de fund” (un fel de dig), iar două barje au fost scufundate pentru a devia un debit mai mare spre canalul care asigură apa necesară centralei.
Paks a fost construită în urmă cu 44 de ani, cu tehnologie sovietică, și, până acum, nu a fost niciodată deconectată integral. Peter Magyar a anunțat și „noi programe de stat” pentru a preveni repetarea situației din ultimele săptămâni, fără a oferi, deocamdată, detalii.
Recomandate
Președintele iranian Masoud Pezeshkian spune că Iranul traversează „numeroase dificultăți” și susține că țara este într-un „război total” inclusiv pe plan economic, pe fondul unei noi runde de sancțiuni americane care vizează să intensifice presiunea asupra economiei iraniene, potrivit Agerpres , care citează AFP. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, Pezeshkian a afirmat că autoritățile încearcă să împiedice agravarea situației și a invocat explicit probleme precum inflația, dificultățile de trai și șomajul. Declarațiile vin după ce Statele Unite au promis, joi, „să facă să se prăbușească” regimul iranian prin campania de sancțiuni anunțată, la aproape șase luni de la declanșarea războiului, conform aceleiași relatări. Pezeshkian a spus că președintele american Donald Trump ar fi anunțat „sancțiunile cele mai zdrobitoare și redutabile” și a descris contextul drept un conflict „economic, militar și securitar”. Presiunea economică, legată de tensiuni sociale interne În ultimii ani, guvernul iranian s-a confruntat cu valuri de manifestații, alimentate frecvent de degradarea situației economice, inflație și scăderea puterii de cumpărare. La sfârșitul lunii decembrie, o mișcare pornită de la creșterea costului vieții s-a transformat rapid în proteste ample împotriva puterii. Autoritățile au raportat peste 3.000 de morți, atribuind violențele unor „acțiuni teroriste” orchestrate de SUA și Israel, în timp ce organizații neguvernamentale cu sediul în străinătate au vorbit despre o represiune care ar fi făcut mii de morți. [...]
Un sondaj indică o schimbare de dispoziție politică în rândul palestinienilor, cu scăderea sprijinului pentru Hamas și o orientare mai puternică spre negocieri , dar fără ca Autoritatea Palestiniană să câștige încredere, potrivit unei analize publicate de The Jerusalem Post . Datele sugerează o „criză de încredere” în leadershipul politic, cu implicații directe pentru alegerile legislative anunțate pentru 28 noiembrie și pentru stabilitatea internă a scenei politice palestiniene. Sprijin în scădere pentru Hamas, fără transfer către Autoritatea Palestiniană Sondajul realizat de Palestinian Center for Policy and Survey Research (PSR) arată că sprijinul pentru Hamas a coborât la 24%, de la 35% cu 10 luni în urmă, ajungând la egalitate cu Fatah (tot 24%). În același timp, 44% dintre respondenți spun că nici Hamas, nici Fatah sub președintele Mahmoud Abbas nu merită să reprezinte și să conducă poporul palestinian. În rândul celor care declară că ar vota la alegerile legislative, Fatah ar avea 32%, iar Hamas 29% (diferență în marja de eroare), în timp ce „partidele terțe” cumulat ar strânge 18% — un semnal că o parte din electorat caută alternative, fără ca acestea să fie încă dominante. Diferențe între Cisiordania și Gaza și reevaluarea războiului Scăderea sprijinului pentru Hamas este mai accentuată în Cisiordania: de la 32% la 18% în 10 luni. În Gaza, sprijinul a coborât de la 41% la 33%. Directorul PSR, Khalil Shikaki, pune variația pe seama vârfului de susținere de după 7 octombrie, când o parte din sprijin ar fi fost alimentată mai degrabă de percepția confruntării cu Israelul decât de adeziunea la ideologia Hamas. Se schimbă și percepția asupra rezultatului războiului din Gaza: doar 20% mai spun acum că Hamas a ieșit „victorios”, față de 39% cu 10 luni în urmă. 60% consideră că „nimeni nu a câștigat”, iar 15% cred că Israelul a ieșit învingător. Satisfacția față de performanța Hamas în război a scăzut de la 60% la 42%. Negocierile câștigă teren, dar dezarmarea Hamas rămâne respinsă Unul dintre cele mai relevante semnale operaționale din sondaj este schimbarea preferinței privind „metoda” de atingere a obiectivelor politice: 44% indică negocierile ca fiind cea mai eficientă strategie (de la 36%), cel mai ridicat nivel înregistrat de PSR în ultimii patru ani. Sprijinul pentru lupta armată ca „cea mai eficientă” a scăzut la 27% (de la 41%), iar rezistența populară pașnică a urcat la 19% (de la 14%). Totuși, această reorientare nu se traduce într-un sprijin pentru dezarmarea Hamas înainte de o retragere completă a Israelului din Gaza: 72% se opun renunțării la arme în acest scenariu, iar același procent consideră că, dacă Hamas s-ar dezarma primul, războiul ar reîncepe și Israelul nu s-ar retrage complet. Barghouti, favorit la succesiunea lui Abbas, pe fondul neîncrederii în conducere În vidul de încredere, principalul beneficiar politic ar fi Marwan Barghouti , lider Fatah aflat în închisoare în Israel. La întrebarea privind succesorul lui Abbas, 39% îl aleg pe Barghouti, față de 16% pentru liderul Hamas Khalil al-Hayya și 15% pentru Mohammed Dahlan. Într-un scenariu de alegeri prezidențiale între Barghouti, al-Hayya și Abbas, Barghouti ar obține 54% dintre voturile „votanților probabili”, al-Hayya 26%, iar Abbas 14%. Separat, 79% dintre respondenți spun că vor ca Abbas să demisioneze. Shikaki afirmă că, tehnic și legal, Barghouti ar putea candida sau ar putea fi asociat unei liste electorale, cu excepția situației în care conducerea Autorității Palestiniene ar interveni printr-un decret care să blocheze acest lucru. Ce poate schimba dinamica: alegerile din Israel și credibilitatea procesului electoral Sondajul introduce și o variabilă externă: alegerile din Israel, programate pe 27 octombrie, cu circa o lună înaintea scrutinului legislativ palestinian. Shikaki susține că un rezultat care ar indica o guvernare israeliană fără componentele de extremă dreapta ar putea crește încrederea palestinienilor în utilitatea alegerilor și a diplomației. În schimb, o revenire a lui Benjamin Netanyahu la conducerea guvernului ar putea transmite mesajul că alegerile palestiniene „nu au valoare”, ceea ce ar putea inversa parțial tendința de îndepărtare de confruntarea armată. Sondajul PSR a fost realizat între 5 și 8 august pe un eșantion de 1.270 de palestinieni (830 în Cisiordania și 440 în Gaza), prin interviuri față în față; marja de eroare este de 3,5 puncte procentuale. [...]
Intervenția României cu resurse DSU în Serbia arată cum crizele de mediu pot produce efecte transfrontaliere și pot mobiliza rapid capacități publice , într-un context în care fumul incendiilor de vegetație a ajuns până la Timișoara, potrivit Antena 3 . Ministrul de Externe al Serbiei, Marko Djuric , a transmis un mesaj de mulțumire României pentru sprijinul acordat în stingerea incendiilor cu care Serbia se confruntă „în ultimele săptămâni”. În mesajul public, Djuric a menționat-o pe ministra română de Externe, Oana Țoiu, și pe „curajoșii pompieri DSU”, apreciind intervenția drept una „rapidă și substanțială” și invocând „prietenia, buna vecinătate și solidaritatea europeană”. „Sunt profund recunoscător României, ministrei Oana Toiu, dar și curajoșilor pompieri DSU pentru sprijinul acordat Serbiei într-un moment dificil. Asistența dumneavoastră rapidă și substanțială întruchipează cel mai înalt spirit de prietenie, bună vecinătate și solidaritate europeană. Serbia nu va uita acest lucru”, a transmis MAE sârb. Ce face, concret, modulul românesc în teren Pompierii români dislocați în Serbia au intervenit duminică după-amiază pentru localizarea și stingerea focarelor de incendiu care se manifestă la litiera pădurii, în apropierea localităților Kajtasovo și Grebenac. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a precizat că au fost constituite două sectoare de intervenție, câte unul în fiecare localitate, cu obiectivul principal de a limita propagarea incendiilor și de a proteja comunitățile. Efecte peste graniță: fumul a ajuns la Timișoara Publicația notează că un nor de fum care a afectat municipiul Timișoara timp de mai multe zile a provenit de la incendiile puternice de vegetație din Serbia. Prefectul de Timiș, Paul Finta, a spus că, din informațiile primite de la autoritatea meteorologică, fumul este adus spre județ de vântul care bate dinspre sud spre nord. „Din informațiile pe care le avem până în acest moment de la autoritatea meteorologică, știm că fumul vine de la un incendiu de vegetație din Serbia. Având în vedere că momentan direcția de deplasare a vântului este dinspre parte sudică spre nord, acest fum este adus către județul nostru și municipiul Timișoara”, a precizat prefectul. Resursele trimise de România La intervențiile din Serbia participă, conform informațiilor citate, un elicopter Black Hawk RescEU operat de Inspectoratul General de Aviație și un modul terestru format din 69 de persoane și 15 mijloace tehnice, din cadrul IGSU și al unităților subordonate. Pompierii implicați în misiune provin din județele: Arad, Bihor, Brașov, Hunedoara, Ialomița, Sălaj, Sibiu, Timiș și Vâlcea. [...]
Vladimir Putin amenință cu lovituri asupra „celor mai sensibile sectoare” ale economiei Ucrainei , pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, potrivit HotNews . Mesajul indică o posibilă escaladare a războiului în zona țintelor economice, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare, exporturilor și riscurilor logistice din regiune. Putin a spus că Ucraina ar fi „deschis cutia Pandorei” prin atacurile asupra rafinăriilor, centrelor logistice și altor obiective economice rusești, iar Moscova va răspunde vizând sectoare-cheie ale economiei ucrainene, relatează Reuters. „Regimul de la Kiev a încercat să ne afecteze economia. Ce a făcut? A deschis singur această cutie a Pandorei. Ei bine, atunci să se aștepte la un răspuns care va viza cele mai sensibile sectoare ale economiei lor” Miza economică: infrastructura energetică și logistica, în linia întâi În această vară, Ucraina și-a intensificat campania de atacuri cu drone asupra infrastructurii economice din Rusia, vizând rafinării și depozite, în încercarea de a lovi infrastructura pe care o consideră relevantă pentru efortul de război al Moscovei, notează Reuters. Cel mai recent, Ucraina a lovit cu drone o rafinărie importantă din Tatarstan și alte instalații energetice. Canale rusești de monitorizare au raportat cel puțin 12 morți la rafinăria TANЕCO din Nižnekamsk (Tatarstan), un oraș industrial aflat la sute de kilometri de Ucraina. În material se arată că rafinăria produce motorină, combustibil pentru aviație, benzină și alte produse petroliere, fiind o componentă importantă a infrastructurii energetice ruse. Tot pe fondul acestor atacuri, benzinăriile din Moscova au reimpus limite la alimentarea cu combustibil , pe fondul unei crize de aprovizionare asociate loviturilor asupra rafinăriilor, potrivit Reuters. Cereale și Marea Neagră: presiune pe exporturi, cu ecouri globale Putin a susținut că atacurile care au pus în pericol exporturile agricole ale Ucrainei nu vor provoca penurii de alimente la nivel mondial, argumentând că Rusia ar putea înlocui exporturile ucrainene, în condițiile în care Kievul a vizat, la rândul său, infrastructura rusă pentru exportul de cereale. „Ne confruntăm într-adevăr cu dificultăți în ceea ce privește transportul mărfurilor noastre, dar vom rezolva aceste probleme. Prin urmare, nu va exista o penurie pe piața mondială” HotNews amintește că Rusia și Ucraina au respectat anterior un acord negociat de Turcia pentru protejarea exporturilor de cereale prin Marea Neagră , însă Rusia s-a retras din acord în 2023. Context politic și militar: „negocieri”, dar doar pe „realitățile de pe teren” În același comentariu, Putin și-a reafirmat poziția că Rusia ar fi deschisă negocierilor de pace, însă doar pe baza „realităților de pe teren”, respingând propuneri pe care le-a numit „exotice” și despre care a spus că ar fi fost transmise de Ucraina prin intermediari. Separat, într-un discurs la Arena Megasport din Moscova, în cadrul congresului partidului Rusia Unită, Putin a promis victoria în război. Dmitri Medvedev a susținut, la rândul său, că Rusia va câștiga și a afirmat că Ucraina ar fi pierdut 20% din teritoriu și jumătate din populație, potrivit Agerpres, care citează dpa. Atacuri asupra țintelor civile și sprijin militar suplimentar pentru Kiev Materialul mai notează că forțele ruse au lansat un atac cu drone pe timp de zi asupra unui centru comercial din Krivoi Rog, vineri, omorând cel puțin 15 persoane și rănind peste 130, potrivit The Kyiv Independent. Volodimir Zelenski a calificat atacul drept „act terorist” și a cerut comunității internaționale să tragă Rusia la răspundere. În același timp, sâmbătă, președintele francez Emmanuel Macron și Zelenski au anunțat că Parisul va trimite noi rachete interceptoare Kievului, conform informațiilor din articol. [...]
Canada introduce tarife de retorsiune din 8 septembrie, escaladând conflictul comercial cu SUA , după ce administrația Trump a aplicat taxe vamale de 50% asupra unor importuri canadiene, potrivit HotNews . Miza economică imediată este dublă: companiile din ambele țări se confruntă cu costuri mai mari, iar viitorul acordului de liber schimb USMCA (Acordul SUA–Mexic–Canada) intră într-o zonă de incertitudine. Ottawa va aplica „tarife echivalente, dolar cu dolar”, a spus premierul Mark Carney , ca răspuns la noile taxe americane intrate în vigoare la miezul nopții. Carney a anunțat că detaliile pachetului canadian vor fi publicate în zilele următoare. Ce sectoare intră în vizor Conform informațiilor din articol, tarifele americane afectează o gamă largă de produse și vizează exporturi canadiene către SUA de aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei). Sunt menționate, între altele, vinul, mobilierul, produsele lactate, cimentul, îmbrăcămintea, undițele și echipamentul de hochei. De partea cealaltă, Canada anunță tarife asupra importurilor din SUA, inclusiv: oțel; produse lactate; aparate electrocasnice; echipamente agricole; celuloză și hârtie; produse electronice. Un element cu impact de reglementare este că noile taxe americane nu scutesc produsele canadiene în temeiul USMCA, care protejase majoritatea exporturilor canadiene către SUA în ultimele 18 luni. Negocierile au eșuat, iar sprijinul pentru industrie e anunțat „pe ani” După mai multe zile de negocieri, cele două țări nu au ajuns la un acord comercial vineri seara. Carney susține că „cererile de ultim moment” ale administrației americane au blocat progresul, invocând condiții „neeconomice” și „inechitabile”, inclusiv limitarea capacității Canadei de a încheia noi acorduri comerciale. Premierul canadian a mai spus că guvernul va anunța săptămâna viitoare măsuri de sprijin pentru industriile afectate de taxele SUA și că aceste măsuri ar putea dura ani. Semnale de escaladare din SUA și riscuri pentru industrii vulnerabile Reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer , a declarat pentru Fox News că nu sunt planificate noi discuții cu Canada și că Washingtonul merge mai departe cu măsuri care răspund represaliilor canadiene. În același timp, experți în comerț citați în articol avertizează că tarifele americane afectează 5% din exporturile Canadei către SUA și ar putea lovi puternic industrii vulnerabile, precum lemnul de esență moale și vinul, cu riscuri de pierderi de locuri de muncă și închideri de companii. Un punct sensibil: vehiculele mari și competitivitatea producției din Canada Printre punctele de dispută se află tratamentul aplicat vehiculelor de dimensiuni mai mari. Trei surse au afirmat că Ottawa a cerut ca tarifele favorabile propuse pentru vehiculele ușoare să se aplice și camioanelor medii și grele, poziție respinsă de SUA. Carney a spus că abordarea americană ar fi exclus modele fabricate în Canada, precum Ford F-350, F-450 și F-550 și Silverado (General Motors), reducând competitivitatea producției canadiene. În plan politic, Carney a descris situația drept un „război” și a susținut că „America s-a schimbat”, în contextul unei deteriorări accelerate a relațiilor bilaterale după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025. [...]
Ucraina estimează un deficit de 27 mld. dolari la apărare în 2026 , pe fondul intensificării războiului aerian și al nevoii de muniție antiaeriană, potrivit Economica , care redă declarații ale președintelui Volodimir Zelenski . Zelenski spune că deficitul de finanțare a apărării a apărut după cheltuieli mai mari decât se anticipase în prima jumătate a anului. În acest context, el indică necesarul pentru 2027: cel puțin 8 miliarde de dolari (aprox. 36 mld. lei) pentru „un început normal” al anului, plus încă aproximativ 20 de miliarde de dolari (aprox. 91 mld. lei) pentru salariile militarilor, plăți către familiile celor decedați și alte cheltuieli. Presiune pe apărarea antiaeriană: mai puține interceptoare Patriot în 2026 Pe plan operațional, Zelenski leagă presiunea bugetară de intensificarea atacurilor aeriene rusești asupra orașelor ucrainene și de o „penurie critică” de rachete de interceptare Patriot ( sistem american de apărare antiaeriană ). Potrivit lui, Ucraina se așteaptă să primească în 2026 un total de 264 de interceptoare, în scădere față de 364 în 2025 și 675 în 2023. În perspectiva unei ierni dificile, marcată de atacuri asupra rețelei energetice, forțele aeriene ucrainene ar fi cerut 360 de rachete de interceptare pentru sezonul rece, conform declarațiilor președintelui. Acorduri pentru sisteme și muniție, dar livrările se întind până în 2028 Zelenski afirmă că a ajuns la un acord cu Franța pentru cel puțin un sistem de apărare antiaeriană SAMP/T în acest an și cu Germania pentru furnizarea a aproximativ 600 de rachete interceptoare PAC-2 și PAC-3 până în 2028 (variante de muniție pentru sistemul Patriot). Tot el susține că Rusia urmărește să-și dezvolte capacitatea de a produce până la 1.300 de rachete balistice pe an, ceea ce ar menține presiunea pe necesarul de interceptare și, implicit, pe buget. Context militar: Donbas, pierderi mari și mobilizare în Rusia În paralel, Zelenski afirmă că forțele ruse continuă ofensiva pentru a cuceri restul Donbasului, cu un „cost uman foarte mare”, și că în jurul orașului strategic Konstiantinivka Rusia ar suferi pierderi „enorme” în încercarea de a avansa în „centura de fortărețe” din estul Ucrainei. Pe partea de resurse umane, el spune că Rusia ar putea recruta mai multe trupe în 2027 pentru a ajunge la un obiectiv total de 500.000 de soldați, în cadrul unei mobilizări în regiunile periferice ale Rusiei, și că „nu se va întâmpla în orașele centrale”. În Rusia sunt preconizate alegeri parlamentare în perioada 18–20 septembrie. Ucraina a intensificat, totodată, atacurile cu drone asupra infrastructurii economice ruse (inclusiv rafinării de petrol și depozite ale comercianților online), iar Vladimir Putin a acuzat Kievul că a deschis „cutia Pandorei” și a amenințat cu lovirea „celor mai sensibile sectoare economice” ale Ucrainei. [...]
