Știri
Știri din categoria Externe
O delegație transpartinică de parlamentari japonezi a ajuns la Beijing pentru a reporni canalele de comunicare cu China, pe fondul unor tensiuni care au început să afecteze relațiile economice, relatează Al Jazeera. Vizita are loc după ce comentariile premierului japonez Sanae Takaichi despre Taiwan au declanșat un conflict diplomatic, urmat de măsuri chineze care au înăsprit și schimburile comerciale.
Delegația a aterizat luni și urmează să rămână până joi, în cadrul unor discuții menite să restabilească comunicarea. Este primul astfel de demers de consultări cu oficiali de rang înalt ai Partidului Comunist Chinez de când relațiile s-au deteriorat la finalul anului trecut.
Tensiunile au escaladat după ce Takaichi a sugerat, în noiembrie, că Japonia ar putea răspunde militar dacă China ar ataca Taiwanul, insulă autoguvernată pe care Beijingul o revendică drept teritoriu propriu. Potrivit sursei, China consideră orice punere sub semnul întrebării a pretențiilor sale asupra Taiwanului o „linie roșie”.
Ca reacție la declarațiile premierului japonez, Beijingul a avertizat cetățenii chinezi să evite călătoriile în Japonia și a înăsprit restricțiile comerciale. Al Jazeera notează că aceste măsuri au inclus acțiuni care „ar fi perturbat” fluxul de minerale din pământuri rare către companii japoneze, adăugând o dimensiune economică disputei diplomatice.
Printre participanți se află Gaku Hashimoto, membru al Camerei Reprezentanților din Partidul Liberal Democrat (formațiunea de guvernământ), alături de parlamentari din opoziție, inclusiv Komeito și Centrist Reform Alliance. Un oficial din biroul lui Hashimoto a confirmat doar că acesta a „plecat la Beijing pentru a sta două zile”.
Înainte de plecarea din Tokyo, Shinichi Isa, purtător de cuvânt al Centrist Reform Alliance și fost diplomat la ambasada Japoniei din China, a declarat:
„Comunicarea a fost întreruptă în toate domeniile, iar începem să vedem impactul lor în multe zone. Sper să putem găsi cumva un indiciu pentru a reporni un dialog.”
Isa a susținut, inclusiv într-o postare pe X citată de sursă, că în trecut oficialii au reușit să păstreze contactul chiar și în perioade dificile, însă acum „toate canalele dintre oficiali și ministere au fost tăiate”. El a descris situația drept cea mai gravă de la normalizarea relațiilor diplomatice în 1972.
Ministerul chinez de Externe a transmis vineri că „unele persoane cu viziune” din partidele japoneze de guvernământ și de opoziție sunt îngrijorate de starea relațiilor și încearcă să le readucă „pe drumul cel bun”, cerând totodată Tokyo-ului să acționeze pentru reluarea schimburilor normale.
În același timp, Takaichi nu și-a retras comentariile despre Taiwan și, potrivit sursei, nu a răspuns încă îngrijorărilor exprimate.
Sunt planificate și alte contacte: fostul ministru japonez de Externe Takeshi Iwaya ar urma să conducă o nouă delegație în China la final de septembrie, iar ulterior este așteptat un grup de reprezentanți ai mediului de afaceri japonez, potrivit agenției Kyodo News, citată de Al Jazeera.
Recomandate
Administrația Trump ar testa o reluare a gazului rusesc în Europa ca „monedă” într-un acord de pace , o idee care ar răsturna direcția energetică a UE din ultimii ani și ar redesena mizele comerciale pe piața gazelor, potrivit Antena 3 , care citează The New York Times . Planul, prezentat ca o propunere discutată cu oficiali ucraineni și europeni, ar fi fost avansat de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff , și de Jared Kushner. Subiectul ar fi fost abordat inclusiv cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Kiev, luna trecută, conform aceleiași relatări. De ce contează: o schimbare de direcție cu efecte în lanț pe piața energiei Potrivit informațiilor citate, Washingtonul ar vedea reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa, în volume mari, drept un stimulent economic pentru Moscova să accepte oprirea războiului. În același timp, administrația americană ar considera că o astfel de înțelegere ar putea aduce venituri și Ucrainei, iar consumatorii europeni ar beneficia de energie mai ieftină. În termeni de piață, o revenire a gazului rusesc ar însemna o repoziționare majoră a fluxurilor de aprovizionare ale Europei, cu potențial de a reduce cererea pentru gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, notează materialul. Reacția Europei: rezistență pe fondul riscului de dependență Propunerea ar fi fost primită prost în Europa. Motivele invocate în relatarea citată țin de faptul că o întoarcere la gazul rusesc ar contrazice eforturile Uniunii Europene de reducere a dependenței energetice de Rusia și ar putea expune din nou statele europene riscului ca Moscova să oprească livrările. În plus, o astfel de înțelegere ar putea întări politicienii care cer reducerea sprijinului pentru Ucraina și refacerea relațiilor cu Rusia, mai arată informațiile citate. Ce ar include „pachetul” mai larg și ce rămâne neclar The New York Times, citat de Antena 3, susține că reluarea exporturilor rusești de gaze ar fi văzută de Washington ca parte a unui acord mai amplu, care ar putea include: viitoarea relație dintre Rusia și NATO; garanții de securitate pentru Ucraina; controlul asupra teritoriilor. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni ar lua în calcul posibilitatea ca SUA să urmărească obținerea unei participații în exporturile rusești de gaze, astfel încât firme americane sau chiar guvernul SUA să primească o parte din profituri. Informația este prezentată ca ipoteză discutată la nivel de oficiali, fără detalii despre un mecanism concret sau un calendar. Context: Trump a amânat un nou pachet de sancțiuni Relatarea apare după ce Donald Trump a amânat introducerea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, prevăzut într-o lege asociată senatorului republican Lindsey Graham, potrivit articolului. Conform ordinului publicat de Casa Albă și citat în material, Trump a informat Congresul că suspendarea sancțiunilor este, „în acest moment”, în interesul național al SUA. Documentul semnat pe 18 septembrie prevedea, între altele, taxe vamale de 100% pentru cei mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești și tarife de 500% pentru exporturile rusești către Statele Unite. Măsurile ar fi urmat să intre în vigoare cel târziu pe 18 octombrie, însă ordinul le blochează pe o perioadă nedeterminată, până la o nouă decizie. Administrația Trump ar fi permis anterior și anumite tranzacții temporare cu motorină rusească, printr-o licență valabilă până la 7 aprilie 2027, iar ulterior ar fi apărut informații că Washingtonul analizează și relaxarea sancțiunilor pentru unele petroliere din așa-numita „flotă fantomă”, folosite la transportul petrolului și produselor petroliere rusești. [...]
Afirmația lui Zelenski despre recâștigarea de teren în est indică o schimbare operațională pe front , cu potențial de a influența ritmul luptelor și nevoile logistice ale armatei ucrainene, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică faptul că trupele terestre ale Ucrainei au respins forțele ruse în estul țării. Informația este prezentată de Agerpres , care citează dpa. Materialul publicat de Agerpres este disponibil integral doar pentru abonați, astfel că detalii precum localizarea exactă, amploarea avansului sau intervalul de timp la care se referă declarația nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Violențele din centrul Milano riscă să lovească direct comerțul și turismul , după două zile consecutive de ciocniri și jafuri în zona Piazza del Duomo, potrivit Agerpres . Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă, iar autoritățile italiene pregătesc o reuniune de securitate la nivel guvernamental. Violențele au izbucnit sâmbătă, în marja unei demonstrații autorizate împotriva costului ridicat al vieții, și au continuat duminică. În total, poliția a arestat aproximativ 70 de persoane de sâmbătă, conform agenției italiene ANSA . Intervenție în zona comercială și turistică centrală Duminică, forțele de ordine au dispersat mai multe grupuri în Piazza del Duomo, centrul istoric și turistic al orașului. Înregistrări video surprind tineri – în mare parte bărbați, mulți purtând măști – aruncând cu obiecte în mașinile de poliție. În cartierul central din jurul catedralei, un supermarket de pe Via Torino, stradă comercială importantă care duce spre piață, a fost jefuit. Tot aici au fost răsturnate coșuri de gunoi, iar trotinete și biciclete au fost vandalizate. Primarul Milano, Giuseppe Sala, a descris situația ca fiind una cu „geamuri sparte, magazine jefuite și cetățeni speriați” și a spus că este îngrijorat de un „fenomen nou” care „se autoalimentează”, într-un context pe care îl leagă și de evoluții internaționale, potrivit ANSA. Reacția guvernului: reuniune de securitate convocată de Meloni Prim-ministrul Giorgia Meloni a convocat pentru luni o reuniune de securitate, pentru a aborda violențele în derulare. Meloni i-a numit pe vandali „bătăuși” care exploatează protestele pentru a semăna haos și a ataca forțele de ordine. „Protestul este un drept. A devasta orașele noastre nu este”, a scris ea pe platforma X. Context regional: episoade similare și în alte orașe din nord Scene similare de haos au fost raportate și în alte orașe din nordul Italiei, Bologna și Torino. Materialul notează, de asemenea, că violențele din Milano amintesc, într-o măsură mai mică, de episoade de haos și jafuri care au avut loc la Paris sâmbătă. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile, este evaluarea autorităților italiene în reuniunea de securitate anunțată pentru luni și eventuale măsuri suplimentare de ordine publică în zonele afectate. [...]
România cere anchete după violențele din Cisiordania care au afectat și diplomați europeni , într-o poziționare cu miză de politică externă și drept internațional. Potrivit Mediafax , ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a condamnat duminică violențele comise împotriva comunităților palestiniene din Cisiordania și a cerut tragerea la răspundere a celor responsabili, după un incident în care ar fi fost afectați și membri ai personalului diplomatic din Belgia, Franța și Polonia. Într-un mesaj publicat pe platforma X, șefa diplomației române a calificat actele de violență drept „inacceptabile” și a transmis solidaritate cu cei afectați, menționând explicit impactul asupra personalului diplomatic european. Poziția Bucureștiului: condamnare și solicitare de investigații Mesajul ministrului include două cereri principale: responsabilizare și anchetă. Oana Țoiu afirmă că România se așteaptă ca reacțiile inițiale ale autorităților israeliene să fie urmate de investigații „corespunzătoare” atât pentru incidentul recent, cât și pentru „alte incidente similare”. Totodată, ministrul susține că violențele coloniștilor împotriva comunităților palestiniene din Cisiordania reprezintă „de mult timp” un motiv de îngrijorare majoră. Referirea la statutul coloniilor israeliene În același mesaj, Oana Țoiu reiterează poziția României privind așezările israeliene din teritoriile palestiniene ocupate, afirmând că acestea sunt ilegale conform dreptului internațional și reprezintă un obstacol în calea păcii. Prin această formulare, reacția Bucureștiului depășește strict incidentul invocat și se plasează într-un cadru mai larg, legat de evoluțiile de securitate și de drept internațional din Cisiordania. [...]
Péter Magyar leagă politica de migrație a Ungariei de riscuri de securitate , invocând violențele din Franța ca argument pentru menținerea controlului strict la frontiere și respingerea presiunilor externe, potrivit Mediafax . Într-un mesaj publicat pe Facebook și citat de publicația maghiară Telex , politicianul a descris distrugerile din timpul protestelor din Franța drept acte de vandalism și violență „care nu pot fi justificate” și a susținut că acestea ar arăta de ce Budapesta nu intenționează să își relaxeze politica privind imigrația și protecția frontierelor externe. „Poate că acum este de înțeles pentru toată lumea de ce Ungaria susține cea mai strictă abordare posibilă în privința migrației și de ce nu vom relaxa, sub nicio presiune, protecția frontierelor noastre externe și politica noastră privind imigrația” Magyar a mai afirmat că, în timpul violențelor, ar fi fost distruse clădiri istorice, sute de polițiști ar fi fost răniți și ar fi fost provocate pagube materiale importante. În același timp, el a insistat asupra distincției dintre protestele pașnice și actele de violență. „Să fie clar pentru toată lumea: protestul pașnic și legal și vandalismul și violența sunt două lucruri complet diferite. Primul este un drept fundamental, iar al doilea reprezintă o infracțiune gravă” Contextul invocat: proteste ample și intervenții ale forțelor de ordine Declarațiile vin după protestele de sâmbătă din mai multe orașe franceze, care au început în mare parte pașnic, dar în unele zone s-au transformat în confruntări cu forțele de ordine, incendieri și distrugeri. Potrivit cifrelor prezentate de Telex, aproximativ 550.000 de persoane au participat la manifestații, iar poliția a reținut aproximativ 1.200 de oameni. Premierul francez Sébastien Lecornu a declarat că aproximativ 150 de polițiști au fost răniți în timpul tulburărilor. Telex mai notează că Magyar nu a menționat în mesajul său faptul că protestele au izbucnit în principal pe fondul problemelor legate de costul vieții și de situația din sistemul de educație, iar majoritatea participanților au manifestat pașnic, violențele producându-se în paralel cu demonstrațiile. Mesajul către UE: „Europa… într-un pericol uriaș” În același mesaj, politicianul a făcut referire și la discuțiile europene privind migrația, susținând că la recentul summit al Uniunii Europene ar fi devenit evident că majoritatea statelor europene doresc o schimbare față de politicile anterioare în acest domeniu. „Europa pe care o iubim cu toții este astăzi într-un pericol uriaș… Europa poate conta pe Ungaria” Magyar și-a exprimat, totodată, solidaritatea cu poporul francez. [...]
Documente judiciare desecretizate redeschid întrebarea-cheie din dosarul O.J. Simpson, soarta armei crimei. Potrivit Mediafax , acte vechi de aproximativ 30 de ani, făcute publice recent, indică existența unui informator considerat de autorități „extrem de credibil”, care ar fi discutat cu anchetatorii despre arma folosită la crimele din 1994 – armă care nu a fost găsită. Informațiile apar în contextul unui demers al publicației americane The New York Times , care susține că documentele au fost desecretizate în urma unei acțiuni în fața unei instanțe federale. Aceeași sursă mai notează că fratele informatorului ar fi declarat că acesta s-ar fi aflat chiar la locul crimelor. Ce schimbă noile documente și ce rămâne neclar Elementul central este că documentele readuc în discuție două necunoscute majore ale cazului: ce s-a întâmplat cu arma crimei și dacă a existat o persoană cu informații directe despre noaptea în care Nicole Brown Simpson și Ronald Goldman au fost uciși. Totuși, materialul subliniază explicit limitele: aceste date nu demonstrează că O.J. Simpson a avut un complice, ipoteză pe care procurorii și poliția au tratat-o, de-a lungul timpului, cu puțină credibilitate. Legătura cu declarațiile lui Simpson din 2006 Mediafax reamintește și un episod din 2006, când Simpson lucra la cartea controversată „If I Did It”, descrisă ca o „mărturisire ipotetică” despre cum ar fi putut comite crimele. Într-o conversație înregistrată la acea vreme, el ar fi spus: „Știi că nu aș fi putut face asta singur.” În versiunea publicată ulterior, Simpson a introdus în narațiune un prieten care l-ar fi ajutat, inclusiv prin îndepărtarea armei crimei și a hainelor însângerate, însă relatarea a fost încadrată ca ipotetică și a stârnit controverse. Context: un dosar închis juridic, dar nu și în percepția publică Nicole Brown Simpson și Ronald Goldman au fost uciși în 1994, iar O.J. Simpson a fost achitat în 1995 într-un proces urmărit de milioane de oameni. Deși procurorii nu au reușit să obțină o condamnare și nu au mizat pe teoria unui complice, documentele desecretizate reaprind discuția despre probele lipsă și despre eventuale informații care nu au fost valorificate atunci. Ce urmează nu este precizat în material: documentele ridică întrebări noi, dar nu indică, deocamdată, o schimbare procedurală sau o concluzie oficială privind existența unui complice ori localizarea armei. [...]
