Știri
Știri din categoria Externe
Eliminarea Siriei de pe lista SUA a statelor susținătoare ale terorismului deschide calea pentru relaxarea restricțiilor la investiții și tranzacții financiare, într-o nouă etapă a ridicării treptate a sancțiunilor americane împotriva Damascului, potrivit Agerpres.
Decizia anunțată de Statele Unite vizează o listă pe care Siria se afla de 47 de ani. În practică, includerea pe lista Washingtonului a „sponsorilor terorismului” atrage restricții asupra asistenței și investițiilor americane în țara respectivă, asupra exporturilor militare și asupra unor tranzacții financiare.
Administrația președintelui american Donald Trump își exprimase la începutul lunii iulie intenția de a elimina Siria de pe această listă. Măsura vine după schimbarea de putere de la sfârșitul anului 2024, când președintele sirian Bashar al-Assad a fost înlăturat în urma unei ofensive a rebelilor dintr-o coaliție islamistă condusă de actualul președinte sirian Ahmed al-Sharaa, care ulterior a strâns relațiile cu SUA și a fost primit la Casa Albă de Donald Trump.
Prin scoaterea Siriei de pe listă, se reduce un set de bariere care afectau direct relațiile economice cu SUA, în special în zona investițiilor și a fluxurilor financiare. Agerpres notează că aceste restricții vizau:
În perioada luptei împotriva armatei lui Bashar al-Assad, Ahmed al-Sharaa a condus gruparea jihadistă Frontul al-Nusra, redenumită ulterior Hayat Tahrir al-Sham (HTS). În decizia anunțată luni de SUA, și această grupare a fost eliminată de pe lista Washingtonului cu „organizațiile teroriste globale”.
Totuși, Agerpres precizează că Ahmed al-Sharaa rămâne sub sancțiunile ONU, care includ interdicții de călătorie. În consecință, pentru fiecare deplasare externă are nevoie de o derogare din partea țării pe care o vizitează.
Recomandate
Iran a avertizat că va răspunde „ochi pentru ochi” statelor care se aliniază unei campanii economice conduse de SUA , potrivit Al Jazeera . Mesajul ridică miza pentru guvernele și companiile care ar putea participa la măsuri de presiune economică împotriva Teheranului, prin riscul de represalii și perturbări în relațiile comerciale. Avertismentul a fost transmis de Mohsen Rezaei , secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului , care a spus că țările ce se alătură „războiului economic” al SUA împotriva Iranului vor fi vizate de acțiuni „tit-for-tat” (represalii reciproce). Contextul este escaladarea retoricii de la Washington: președintele SUA, Donald Trump, a amenințat că va declanșa „război economic” împotriva Iranului, conform aceleiași surse. Materialul nu oferă detalii despre măsuri concrete, calendar sau state vizate, astfel că amploarea efectelor rămâne, deocamdată, neclară. [...]
Washingtonul pregătește extinderea sancțiunilor secundare , o mișcare care poate lovi direct companii, bănci și state ce continuă relațiile comerciale cu Teheranul, într-o escaladare a presiunii economice asupra Iranului, potrivit Euronews . Pachetul urmează să fie detaliat la doar câteva ore după ce președintele american Donald Trump a susținut că Iranul „se prăbușește complet”. Tensiunile cresc din nou după acordul interimar din iunie, care a permis redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz și relaxarea unor sancțiuni. Înțelegerea prevedea continuarea negocierilor timp de 60 de zile pentru un acord final, cu mize majore: programul nuclear iranian și sancțiunile occidentale. „Războiul economic” devine prioritatea SUA În contextul unui război tot mai nepopular în Statele Unite, al apropierii alegerilor intermediare și al reducerii stocurilor americane de armament de precizie după bombardamentele asupra Iranului, Donald Trump pare să mute accentul de pe opțiunea militară pe presiunea financiară. Liderul de la Casa Albă a anunțat „cea mai devastatoare operațiune economică întreprinsă vreodată împotriva unei țări”, iar Washingtonul speră că această strategie va forța Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz și să accepte un acord de pace în termenii SUA. Ce include ofensiva: blocadă navală și sancțiuni pentru terți Noua campanie vine după reimpunerea blocadei navale asupra porturilor iraniene. În paralel, Trezoreria SUA pregătește extinderea sancțiunilor secundare — adică măsuri care pot viza și entități din afara SUA dacă fac afaceri cu Iranul. Concret, sunt avute în vedere sancțiuni pentru: companii, instituții financiare, state care continuă relațiile economice cu Teheranul. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , a descris ofensiva drept o „Zi Z economică”, prezentând-o ca pe „cea mai mare ofensivă financiară desfășurată vreodată împotriva unui adversar”. Răspunsul Iranului: „recunoașterea înfrângerii” și amenințări cu represalii Teheranul contestă afirmațiile Washingtonului și susține că amploarea noilor măsuri arată că SUA nu și-au atins obiectivele militare. Ministrul adjunct de externe, Kazem Gharibabadi, i-a transmis lui Bessent: „Discursul vostru nu stă în picioare” Oficialul iranian a pus sub semnul întrebării logica unei „invazii financiare” dacă, așa cum afirmă SUA, obiectivele militare ar fi fost deja atinse. În același timp, administrația Trump a avertizat că orice țară care menține legături economice cu Teheranul riscă să fie sancționată, iar Iranul a amenințat cu represalii împotriva statelor care se alătură sancțiunilor, pe care le descrie drept „terorism economic”. Pe fondul escaladării, președintele iranian Massoud Pezeshkian a recunoscut că Iranul se confruntă cu „numeroase dificultăți economice”, după decenii de sancțiuni americane și internaționale. [...]
O delegație transpartinică de parlamentari japonezi a ajuns la Beijing pentru a reporni canalele de comunicare cu China, pe fondul unor tensiuni care au început să afecteze relațiile economice , relatează Al Jazeera . Vizita are loc după ce comentariile premierului japonez Sanae Takaichi despre Taiwan au declanșat un conflict diplomatic, urmat de măsuri chineze care au înăsprit și schimburile comerciale. Delegația a aterizat luni și urmează să rămână până joi, în cadrul unor discuții menite să restabilească comunicarea. Este primul astfel de demers de consultări cu oficiali de rang înalt ai Partidului Comunist Chinez de când relațiile s-au deteriorat la finalul anului trecut. Tensiunile au escaladat după ce Takaichi a sugerat, în noiembrie, că Japonia ar putea răspunde militar dacă China ar ataca Taiwanul, insulă autoguvernată pe care Beijingul o revendică drept teritoriu propriu. Potrivit sursei, China consideră orice punere sub semnul întrebării a pretențiilor sale asupra Taiwanului o „linie roșie”. Miza economică: restricții comerciale și perturbări în aprovizionare Ca reacție la declarațiile premierului japonez, Beijingul a avertizat cetățenii chinezi să evite călătoriile în Japonia și a înăsprit restricțiile comerciale. Al Jazeera notează că aceste măsuri au inclus acțiuni care „ar fi perturbat” fluxul de minerale din pământuri rare către companii japoneze, adăugând o dimensiune economică disputei diplomatice. Cine face parte din delegație și ce spune Tokyo Printre participanți se află Gaku Hashimoto, membru al Camerei Reprezentanților din Partidul Liberal Democrat (formațiunea de guvernământ), alături de parlamentari din opoziție, inclusiv Komeito și Centrist Reform Alliance. Un oficial din biroul lui Hashimoto a confirmat doar că acesta a „plecat la Beijing pentru a sta două zile”. Înainte de plecarea din Tokyo, Shinichi Isa, purtător de cuvânt al Centrist Reform Alliance și fost diplomat la ambasada Japoniei din China, a declarat: „Comunicarea a fost întreruptă în toate domeniile, iar începem să vedem impactul lor în multe zone. Sper să putem găsi cumva un indiciu pentru a reporni un dialog.” Isa a susținut, inclusiv într-o postare pe X citată de sursă, că în trecut oficialii au reușit să păstreze contactul chiar și în perioade dificile, însă acum „toate canalele dintre oficiali și ministere au fost tăiate”. El a descris situația drept cea mai gravă de la normalizarea relațiilor diplomatice în 1972. Poziția Beijingului și ce urmează Ministerul chinez de Externe a transmis vineri că „unele persoane cu viziune” din partidele japoneze de guvernământ și de opoziție sunt îngrijorate de starea relațiilor și încearcă să le readucă „pe drumul cel bun”, cerând totodată Tokyo-ului să acționeze pentru reluarea schimburilor normale. În același timp, Takaichi nu și-a retras comentariile despre Taiwan și, potrivit sursei, nu a răspuns încă îngrijorărilor exprimate. Sunt planificate și alte contacte: fostul ministru japonez de Externe Takeshi Iwaya ar urma să conducă o nouă delegație în China la final de septembrie, iar ulterior este așteptat un grup de reprezentanți ai mediului de afaceri japonez, potrivit agenției Kyodo News, citată de Al Jazeera. [...]
Kremlinul susține că loviturile Ucrainei nu schimbă războiul, dar atacurile pe infrastructură și logistică cresc presiunea operațională în Rusia , inclusiv asupra aprovizionării cu carburanți și a lanțurilor de distribuție, potrivit Euronews . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că atacurile Ucrainei asupra depozitelor marilor magazine online din Rusia „nu au niciun impact asupra liniei frontului” și nu pot influența „dinamica” de pe front. În aceeași linie, el a afirmat că Moscova răspunde „de fiecare dată de câteva ori mai puternic” și a descris efectele loviturilor ucrainene drept „ca o înțepătură de țânțar pentru un elefant”. Retorica Moscovei și efectele din economie și viața de zi cu zi Materialul notează însă că această nonșalanță este în contradicție cu realitatea din Rusia, unde atacurile ucrainene „dau peste cap viața de zi cu zi a milioane de ruși”. În ultimul timp, Ucraina a lovit „fără oprire”: rafinării; stocuri de carburanți; infrastructură; depozite ale marilor retaileri online, care vând și materiale cu utilizare militară. Peskov a insistat că Rusia este „mai degrabă interesată” de ce se întâmplă pe frontul din estul Ucrainei, minimalizând impactul loviturilor asupra teritoriului rus. Ucraina spune că va continua atacurile Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a transmis de Ziua Independenței că Ucraina va continua, iar mesajul său a inclus o evaluare dură a costurilor suportate de Rusia, inclusiv în zona energetică și economică. „Ați vrut să luați toată Ucraina noastră, tot pământul nostru. În schimb, ați pierdut rafinăriile de petrol, flota, profiturile, întreaga generație pe care ați trimis-o în mașina de tocat carne.” În același mesaj, Zelenski a susținut că Rusia „stă la cozi pentru benzină”, ca exemplu al efectelor interne ale războiului. De ce contează Dincolo de disputa de comunicare, intensificarea loviturilor asupra rafinăriilor, stocurilor de carburanți și depozitelor logistice indică o presiune operațională cu efecte economice: perturbarea aprovizionării și a distribuției interne, inclusiv prin afectarea unor mari retaileri online care, potrivit materialului, comercializează și produse cu utilizare militară. În paralel, Moscova încearcă să mențină mesajul că evoluțiile decisive rămân pe front, nu în spatele lui. [...]
Amenințările Iranului la adresa Bulgariei cresc riscul de securitate pe flancul estic al NATO , într-un context în care Teheranul acuză Sofia că a sprijinit operațiunile militare ale SUA prin găzduirea unor aeronave americane de realimentare, potrivit Antena 3 . Iranul susține că punerea teritoriului și infrastructurii militare bulgare la dispoziția Statelor Unite echivalează cu „participare la agresiune” împotriva sa și spune că își rezervă dreptul de a răspunde. Noile avertismente vin după declarații anterioare potrivit cărora Teheranul ar putea viza ținte militare americane din Europa, inclusiv din Bulgaria și Cipru, dacă Washingtonul își intensifică acțiunile împotriva Iranului. Ce reproșează Teheranul și ce mesaj transmite Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, a afirmat că Iranul are informații potrivit cărora mai multe aeronave americane cisternă KC-135 au plecat din Bulgaria și a reluat ideea că folosirea teritoriului unei țări pentru atacuri împotriva Iranului ar însemna implicare directă. „Țările nu au niciun motiv să se teamă de Republica Islamică decât dacă și-au pus teritoriul și facilitățile la dispoziția Statelor Unite”, a declarat Baghaei, adăugând că Teheranul „nu va manifesta clemență față de cei care participă la atacurile împotriva Iranului”. Oficialul iranian a mai spus că Iranul „nu are nimic împotriva poporului bulgar”, dar a avertizat că Teheranul se consideră îndreptățit, „în temeiul dreptului internațional”, să răspundă din „sursa sau locul” din care ar fi lansat ceea ce consideră un act de agresiune. Ce a decis Bulgaria și ce spune Sofia despre misiune Aeronavele americane cisternă au fost desfășurate la baza Bezmer la finalul lunii iulie, în urma unei solicitări urgente din partea Washingtonului și a unei decizii a Adunării Naționale a Bulgariei. Autorizația a permis desfășurarea temporară a: până la opt aeronave americane de realimentare în aer; cel mult 250 de militari americani. Scopul declarat al misiunii a fost sprijin logistic pentru operațiunile SUA din Orientul Mijlociu, iar misiunea aprobată urma să continue până la 1 octombrie 2026. Primele două aeronave dintre cele planificate au sosit pe 31 iulie. Ministrul bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a declarat pe 22 august că aeronavele americane au părăsit baza Bezmer și a susținut că, pe durata staționării, nu au existat zboruri spre sud, către Orientul Mijlociu, iar misiunile au fost zboruri de antrenament în spațiul aerian al țărilor aliate situate la vest și nord-vest. De ce contează pentru NATO și regiune Materialul notează că includerea Bulgariei pe lista „posibilelor ținte” a amplificat îngrijorarea, deși oficiali și experți militari bulgari apreciază că riscul este, în prezent, limitat. În același timp, un atac asupra unui stat aliat ar putea avea consecințe politice și militare majore, inclusiv consultări între aliații NATO în baza Articolului 5, în condițiile în care Iranul este deja implicat în confruntări cu Israelul, în zona Golfului și în Marea Roșie. În plan regional, Antena 3 menționează și o reacție de precauție: Grecia a mutat, duminică, un sistem antiaerian Patriot pe insula Creta, pentru a consolida apărarea unei baze militare, pe fondul temerilor privind eventuale atacuri iraniene asupra instalațiilor unde sunt amplasate echipamente militare americane în estul Mediteranei. Context: avertismente repetate și evaluări despre capacități Potrivit aceleiași surse, desfășurarea de la Bezmer a generat controverse politice în Bulgaria și avertismente repetate din partea Teheranului, inclusiv prin ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, care ar fi ridicat subiectul în discuții cu autoritățile bulgare. Articolul mai arată că experți bulgari consideră că Iranul are, cel puțin teoretic, arme cu rază suficientă pentru a ajunge până în Bulgaria, însă raza de acțiune nu echivalează automat cu capacitatea de a lovi o țintă. Un scenariu de atac asupra Bezmer ar presupune, cel mai probabil, traversarea spațiului aerian al Turciei și a unei zone puternic apărate pe flancul estic al NATO. În paralel, ministrul bulgar al Apărării a respins informațiile publicate de Financial Times privind analiza unor posibile lovituri și a spus că serviciile bulgare sunt în contact cu instituțiile britanice, iar informațiile primite de la partenerii britanici ar fi „semnificativ diferite” de cele apărute în presă. Ministrul de Interne, Ivan Demerdzhiev, a afirmat că măsurile de securitate de la Bezmer au fost pregătite pentru o amenințare mai mare decât cea indicată în prezent de serviciile de informații, pentru a întări protecția înainte ca riscul să crească. [...]
Rusia își rezervă dreptul să preia temporar controlul asupra infrastructurii critice considerate insuficient protejate , într-o mișcare cu impact direct asupra operatorilor din energie, transport, utilități și logistică, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone, potrivit Al Jazeera . Decretul semnat de președintele Vladimir Putin, publicat luni, deschide calea ca statul rus să retragă proprietarilor controlul fizic și financiar asupra unor facilități dacă autoritățile constată că acestea nu sunt securizate adecvat sau că reparațiile după atacuri sunt făcute prea lent. Măsura vine în contextul în care Ucraina menține o campanie intensă de lovituri asupra infrastructurii din Rusia. Ce înseamnă decretul pentru operatori Conform decretului, atribuțiile de proprietate ar urma să fie transferate către Agenția Federală pentru Administrarea Proprietății de Stat (sau către un alt organism desemnat), care preia responsabilitatea pentru siguranța obiectivului și poate face inventarierea activelor. Sfera infrastructurii vizate include, explicit: facilități de combustibili și energie, inclusiv energie nucleară; industrie; comunicații; transport și logistică; utilități publice; alte obiective considerate esențiale pentru securitatea statului și stabilitatea economică. Context: atacurile cu drone și efectele economice Cu frontul din estul Ucrainei blocat, conflictul s-a mutat tot mai mult spre lovituri cu drone și rachete. Al Jazeera notează că Ucraina a avut „succese semnificative” în atacuri la distanță, în special asupra infrastructurii energetice ruse, ceea ce ar fi alimentat penurii de combustibil și ar fi influențat opinia publică, într-o economie afectată de sancțiuni internaționale de aproape cinci ani. Publicația mai arată că Ucraina a lovit „cel puțin două duzini” de depozite ale Wildberries , cel mai mare retailer online din Rusia, distrugând o parte importantă din capacitatea de stocare și provocând pagube de „miliarde de dolari” companiilor din țară. Tot luni, Ozon, al doilea mare retailer online din Rusia, a transmis că patru huburi logistice din sudul Rusiei au fost lovite. Separat, în aceeași zi, Rusia a fost nevoită să oprească operațiunile la rafinăria Perm, au declarat surse din industrie pentru agenția Reuters, citată de Al Jazeera. Un atac de săptămâna trecută a avariat unități-cheie de procesare, iar reparațiile ar urma să dureze până la două săptămâni, pe fondul penuriilor de combustibil raportate în mai multe regiuni. [...]
