Știri
Știri din categoria Diverse
Ungaria blochează o înăsprire a regulilor UE pentru protecția temporară, respingând propunerea de a exclude bărbații ucraineni de vârstă militară care sosesc recent, într-un moment în care Bruxellesul vrea să prelungească schema până la 4 martie 2028, potrivit Digi24.
Miza este una de reglementare: propunerea Comisiei Europene ar restrânge eligibilitatea doar pentru solicitanții noi, nu și pentru ucrainenii care au deja protecție temporară. Concret, protecția nu s-ar mai aplica ucrainenilor nou-sosiți cărora legea ucraineană nu le permite să părăsească țara din cauza obligațiilor militare.
Prim-ministrul Peter Magyar a declarat că Budapesta nu susține restricțiile propuse, potrivit publicației maghiare Magyar Hang. El a afirmat, într-o dezbatere în Parlamentul maghiar, că ministrul de Interne, Gabor Pocsfai, a transmis deja poziția Ungariei la o reuniune a miniștrilor de Interne ai UE, desfășurată la Luxemburg.
Magyar a susținut că, indiferent de o eventuală decizie la nivel european, Ungaria ar continua să acorde statut de refugiat etnicilor maghiari care sosesc din Ucraina „pentru a scăpa de război sau de mobilizare”.
Comisia Europeană a prezentat vineri propunerea de prelungire a protecției temporare pentru ucrainenii care fug de invazia Rusiei până în martie 2028, dar cu o excludere: bărbații ucraineni de vârstă militară care sosesc recent.
Comisarul UE pentru migrație, Magnus Brunner, a explicat rațiunea astfel:
„Acesta este ceea ce ne-a cerut Ucraina să facem, și asta facem.”
Propunerea apare în contextul în care Bruxellesul se pregătește pentru eliminarea treptată a regimului de protecție de urgență introdus după invazia pe scară largă din 2022.
În martie 2026, aproximativ 4,33 milioane de ucraineni locuiau în UE sub protecție temporară. Germania găzduia 1,27 milioane, urmată de Polonia (961.405) și Cehia (379.820).
Subiectul a dominat discuțiile miniștrilor UE responsabili cu migrația în această lună: deși prelungirea regimului dincolo de 2027 a fost, în mare, susținută, mai multe state au cerut limitarea eligibilității viitoare prin excluderea bărbaților de vârstă militară care sosesc recent. Potrivit unor diplomați familiarizați cu discuțiile, Franța a fost cel mai ferm oponent al restrângerii accesului la acest regim.
Pentru a intra în vigoare, propunerea are nevoie de aprobarea statelor membre cu majoritate calificată.
În paralel, Danemarca a adoptat o abordare diferită: la finalul lunii iunie, Copenhaga a introdus o legislație care ar pune capăt protecției temporare pentru bărbații ucraineni cu vârste între 23 și 60 de ani. Dacă va fi adoptată, măsura s-ar aplica tuturor cererilor depuse începând cu 25 iunie 2026.
Recomandate
NATO împinge aliații să transforme banii în capacități militare , iar mesajul de la Berlin este că fără SUA acest efort rămâne incomplet, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că Statele Unite sunt „încă indispensabile” pentru apărarea Ucrainei, chiar dacă Europa contribuie „masiv” financiar și prin sprijin pentru producția industrială de apărare. Declarațiile au fost făcute miercuri, la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul federal Friedrich Merz și ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, într-un context în care Alianța încearcă să accelereze ritmul de livrare și producție pentru a susține efortul Ucrainei. „Când vine vorba de apărarea Ucrainei, SUA sunt încă indispensabile.” Miza: trecerea de la finanțare la producție și livrare Rutte a insistat că Europa are un rol major, inclusiv prin finanțare și prin sprijin pentru industria de apărare, dar a punctat că este nevoie de „ambele” componente – Europa și SUA. El a indicat explicit Germania ca exemplu, atât prin sprijin bilateral, cât și prin inițiativa cehă privind munițiile și prin investiții în baza industrială de apărare din Ucraina. În paralel, șeful NATO a transmis că mesajul către industria de apărare este de „intensificare”, iar discuțiile din perioada următoare vizează transformarea cheltuielilor suplimentare în „capabilități de luptă” – adică echipamente și resurse efectiv utilizabile pe câmpul de luptă, nu doar alocări bugetare. Ce urmează la summitul NATO Potrivit lui Rutte, summitul NATO de săptămâna viitoare din Turcia ar urma să se traducă într-un angajament al aliaților pentru asistență de securitate „durabilă și previzibilă”, pe termen lung, pentru Ucraina. „Aliații se vor angaja să ofere asistență de securitate durabilă și previzibilă, pe termen lung, Ucrainei.” Germania pregătește un nou angajament de finanțare În aceeași conferință, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania intenționează să își asume un nou angajament de finanțare pentru Ucraina la următorul summit NATO. „Guvernul german propune ca, în calitate de aliați europeni ai NATO, să ne asumăm un nou angajament de finanțare față de Kiev.” Pentru mediul economic și industrial, semnalul central este că NATO încearcă să lege mai strâns finanțarea de rezultate operaționale, prin accelerarea producției și a livrărilor, într-un cadru în care rolul SUA rămâne, în evaluarea conducerii Alianței, esențial. [...]
Victoria Ucrainei este, în viziunea lui Garry Kasparov , condiția-cheie pentru o pace durabilă în Europa și pentru orice schimbare reală în Rusia , potrivit Digi24 . Fostul campion mondial la șah susține că o înfrângere a Moscovei ar avea efecte care depășesc frontul din Ucraina, inclusiv asupra stabilității regionale și a comportamentului viitor al Rusiei. Kasparov, politician rus din opoziție și membru al Platformei pentru Dialog cu Forțele Democratice Ruse din Exil din cadrul APCE, a făcut declarațiile într-un interviu acordat Euroscope, preluat de Kyiv Post. El argumentează că sprijinul pentru victoria Ucrainei este o „sarcină strategică” pentru lumea democratică. Miza: pace în Europa legată de rezultatul războiului În lectura lui Kasparov, pacea nu poate fi obținută printr-o formulă care evită explicit ideea de înfrângere a Rusiei. El leagă direct trei obiective: supraviețuirea Ucrainei, înfrângerea Rusiei și posibilitatea unei transformări politice la Moscova. „Victoria Ucrainei este o condiție indispensabilă pentru instaurarea păcii în Europa. De asemenea, aceasta oferă Rusiei singura șansă de schimbare.” Tot el afirmă că „singura șansă” ca Rusia să revină „pe drumul spre o societate civilizată” ar fi victoria Ucrainei și, implicit, înfrângerea Rusiei. „Testul” pentru politicienii ruși pro-occidentali: războiul, Putin, Crimeea Kasparov propune un criteriu simplu pentru a evalua dacă o figură politică rusă este cu adevărat pro-occidentală: să spună fără ezitare că războiul dus de Moscova este „criminal”, că Vladimir Putin este „nelegitim” și că peninsula Crimeea aparține Ucrainei. „Mulți încă se împiedică și astăzi când spun că Crimeea este ucraineană.” Crimeea, „șocul istoric” și scenariile pentru Rusia după o înfrângere Kasparov descrie Rusia drept „ultimul imperiu” și susține că doar un „șoc istoric” ar putea rupe mentalitatea imperială. În acest context, el indică eliberarea Crimeei și un simbol anume drept momentul care ar forța societatea rusă să accepte sfârșitul proiectului imperial. „Singurul lucru care poate face un cetățean rus să înțeleagă că imperiul a murit este steagul ucrainean din Sevastopol.” În final, el conturează o alegere pentru Rusia după o astfel de înfrângere: fie devine un stat vasal al Chinei, fie își recunoaște crimele de război, plătește despăgubiri și începe negocieri cu vecinii „pe picior de egalitate”. De ce contează Mesajul lui Kasparov mută discuția din zona „înghețării” conflictului în cea a consecințelor de securitate pe termen lung: fără o victorie a Ucrainei, spune el, riscul ca Rusia să rămână o sursă de instabilitate pentru Europa persistă, iar șansele unei schimbări interne la Moscova rămân limitate. [...]
Josep Borrell acuză o „confuzie instituțională” care riscă să slăbească coerența deciziilor UE în politica externă și apărare , susținând că Comisia Europeană își depășește atribuțiile din tratate și creează neclaritate despre cine vorbește în numele Uniunii, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță: dacă rolurile Comisiei și ale Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) se suprapun, UE poate ajunge să transmită mesaje divergente în dosare sensibile. Într-un interviu acordat Politico , fostul Înalt Reprezentant al UE (2019–2024) spune că extinderea „amprentei diplomatice” a Comisiei a produs „o adevărată harababură” în mecanismul de politică externă al blocului și contestă ideea că executivul european ar putea vorbi în numele Uniunii în chestiuni de politică externă și de securitate comună. „Comisia nu vorbește în numele Uniunii Europene; Comisia reprezintă doar Comisia.” Unde vede Borrell depășirea atribuțiilor Borrell invocă tratatul UE, care prevede că executivul european „asigură reprezentarea externă a Uniunii”, dar „cu excepția politicii externe și de securitate comune”. În interpretarea sa, Comisia gestionează politici ale UE care au o dimensiune externă (de exemplu, componente de piață și reglementare), însă pozițiile de politică externă propriu-zisă rămân la nivelul statelor membre, prin Consiliu. „Desigur, Comisia are politici care au o dimensiune externă. Dar asta este una, iar alta este să pretinzi că stabilești și definești poziția Uniunii în războiul împotriva Iranului, sau în conflictul israeliano-palestinian… dacă vrei să stabilești o poziție comună de politică externă, atunci adresează-te Consiliului.” Ca exemplu, el indică întâlnirea comisarului pentru regiunea mediteraneană, Dubravka Šuica, cu oficiali israelieni, în contextul în care, potrivit articolului, ministrul israelian de externe Gideon Sa’ar ar fi rupt legăturile cu actualul șef al diplomației UE, Kaja Kallas. Extinderea tensiunii către apărare Borrell spune că aceeași fricțiune instituțională se vede și în politica de apărare, domeniu pe care îl consideră, la fel ca politica externă, în competența statelor membre. El amintește că, în 2024, Ursula von der Leyen a numit primul comisar european pentru apărare, Andrius Kubilius, cu o misiune care include construirea unei „Uniuni Europene a Apărării”. În opinia lui Borrell, chiar dacă, „în teorie”, portofoliul ar ține de industria apărării (zonă compatibilă cu atribuțiile Comisiei privind piața și reglementarea), mandatul descris ar împinge Comisia către un rol de conducere în politica de securitate. „Comisia nu poate pretinde că este un fel de Pentagon din umbră.” De ce contează: risc de mesaje paralele și decizii mai greu de coordonat Critica lui Borrell pune în prim-plan o problemă practică pentru UE: dacă instituțiile transmit semnale diferite, capacitatea Uniunii de a negocia și de a reacționa unitar în crize externe poate fi afectată. În același timp, disputa indică presiunea de a „clarifica” arhitectura decizională, pe fondul ambițiilor UE de a-și consolida rolul geopolitic, inclusiv în apărare. Borrell susține că, dacă se construiește un nou cadru instituțional în paralel cu cel existent, conflictul între instituții devine „inevitabil”, iar sistemul „trebuie clarificat”, cu accent pe caracterul interguvernamental al politicii de apărare. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Guvern de menținerea disciplinei bugetare , după ce vicepreședintele partidului, Siegfried Mureșan , a avertizat că „a supraîndatora România înseamnă a o slăbi”, potrivit Digi24 . Mesajul vine în pline negocieri politice pentru formarea Executivului și pune accentul pe continuitatea reducerii deficitului. Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, susține că „disciplina bugetară este linia roșie” peste care liberalii nu pot trece în discuțiile privind viitorul Guvern. Reducerea deficitului, argumentul central în negocieri Potrivit lui Mureșan, Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi redus cu aproape 30 de miliarde de lei deficitul bugetar în primele cinci luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. El califică această scădere drept „binevenită” și „absolut necesară” pentru redresarea economică și pentru dezvoltarea ulterioară „pe baze solide”. Ce condiții pune PNL pentru susținerea noului Executiv În mesajul public, Mureșan afirmă că viitorul Guvern trebuie să continue disciplina fiscală, pe care o descrie drept „singura cale” pentru creșterea sustenabilă a investițiilor și a nivelului de trai. Totodată, el spune că PNL nu va accepta un Executiv care „va reveni la risipă” imediat după instalare. „Vom susține doar un Guvern care continuă pe linia disciplinei bugetare, a reformelor și a modernizării.” În logica acestui mesaj, disciplina bugetară devine criteriul de bază pentru sprijinul politic al PNL în negocierile pentru viitoarea formulă guvernamentală. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării refacerea coaliției și spune că, în actuala criză politică, opțiunile realiste ar fi guverne minoritare sau formule „de tip armistițiu”, cu durată limitată, pentru deblocarea situației, potrivit Digi24 . Declarațiile vin după ce Sorin Grindeanu a transmis că va semna un acord politic, iar Bolojan a interpretat mesajul drept o schimbare de ton față de discuțiile anterioare, care s-ar fi blocat pe condiția ca partidele de dreapta să susțină un premier PSD. Bolojan a spus că, mai recent, Grindeanu ar fi acceptat ideea unor guverne succesive, însă cu solicitarea ca primul să fie un guvern PSD. Miza: un acord care să poată fi aplicat, nu doar semnat Bolojan a indicat că principala dificultate în negocierea unui acord politic este „pierderea încrederii” între partide, pe care o plasează „în principal în PSD”. În acest context, el a afirmat că, atunci când ți se cere din nou un vot de încredere pentru un guvern PSD, trebuie analizate „cât se poate de serios” condițiile care pot fi impuse. În aceeași logică, premierul interimar a spus că a fost solicitat un „acord de reciprocitate”, valabil „în două sensuri”, și a ridicat problema garanțiilor care pot fi puse în practică astfel încât instalarea unui guvern să ducă efectiv la implementarea măsurilor de care România are nevoie. De ce nu ar mai funcționa refacerea coaliției Bolojan a susținut că este „greu de presupus” că un guvern în care se reface din nou coaliția ar mai putea funcționa „în această perioadă”, având în vedere evoluțiile recente dintre partenerii politici. În consecință, el a conturat două variante: guverne minoritare , care să poată trece punctual măsuri în Parlament; guverne „de tip armistițiu” , cu o durată cât se poate de clară , orientate spre ieșirea din blocaj. Bolojan a mai avertizat că simpla depășire a unui „hop” legat de absorbția fondurilor europene nu ar garanta stabilizarea automată a situației și a insistat că un acord poate conține orice clauze, dar devine inutil dacă semnatarii nu îl respectă. Ce urmează, în logica lui Bolojan Premierul interimar a indicat că o formulă de înțelegere ar trebui construită prin negocieri reale, nu „în emisiuni televizate”, și că este nevoie de o analiză în interiorul fiecărui partid privind susținerea măsurilor, împreună cu președintele României, care „are și el o responsabilitate” în acest domeniu. [...]
Înăsprirea avertismentelor de călătorie ale Germaniei pentru Rusia ridică riscurile operaționale pentru mobilitatea și activitatea cetățenilor și companiilor germane , pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al unor posibile întreruperi în transport și aprovizionare, potrivit Digi24 . Ministerul Afacerilor Externe de la Berlin le recomandă cetățenilor germani să părăsească „cât mai curând” Rusia, extinzând avertismentul de la zonele de frontieră cu Ucraina la întreg teritoriul rus. Motivația centrală este persistența riscului de atacuri cu drone, inclusiv în marile centre urbane. În recomandările citate, ministerul notează că Moscova, Sankt Petersburg și regiunea Leningrad au devenit în ultimele luni ținte mai frecvente ale raidurilor masive cu drone, iar căderea resturilor a produs pagube, uneori „destul de semnificative”, în pofida consolidării apărării antiaeriene din jurul Moscovei. Berlin indică drept cele mai periculoase regiunile Belgorod, Bryansk, Kursk, Voronej și Rostov, precum și regiunea Krasnodar. Efecte practice: transport aerian și aprovizionare Pe lângă riscurile de securitate, ministerul avertizează că situația se poate deteriora rapid și menționează posibile perturbări cu impact direct asupra deplasărilor: întreruperi în traficul aerian, pe fondul restricțiilor impuse periodic funcționării aeroporturilor; întârzieri și anulări de zboruri; întreruperi în aprovizionarea cu combustibil în anumite regiuni. Riscuri juridice și limitări consulare Documentul mai atrage atenția asupra riscului de reținere arbitrară, inclusiv pentru cetățenii germani cu dublă cetățenie germano-rusă, precum și asupra posibilităților limitate de acordare a asistenței consulare. Pentru cei care rămân în Rusia, recomandările includ evitarea locurilor aglomerate, urmărirea comunicatelor oficiale privind siguranța și înregistrarea în sistemul de informare în situații de criză ELEFAND. Context: avertisment similar din partea SUA Digi24 amintește că, la sfârșitul anului trecut, Departamentul de Stat al SUA a menținut pentru Rusia nivelul patru de pericol pentru călătorii și le-a recomandat cetățenilor americani să nu viziteze țara, iar celor aflați deja acolo „să plece imediat”, invocând conflictul armat, aplicarea arbitrară a legislației ruse, riscul de reținere și o potențială amenințare teroristă. [...]
