Știri
Știri din categoria Externe

UE cere Iranului să respecte acordul cu SUA după atacurile cu drone asupra Bahrainului, într-un semnal de presiune diplomatică menit să limiteze escaladarea și riscurile pentru securitatea regională, potrivit Agerpres.
Uniunea Europeană a condamnat „cu fermitate” ultimele atacuri iraniene cu drone îndreptate împotriva Bahrainului și a transmis „solidaritatea deplină” cu statul din Golf, conform unui comunicat al purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).
„Uniunea Europeană condamnă cu fermitate ultimele atacuri cu drone iraniene îndreptate împotriva Bahrainului. Ne exprimăm solidaritatea deplină cu Bahrainul.”
În același mesaj, UE a cerut Teheranului să „respecte pe deplin” memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului. Purtătorul de cuvânt al SEAE a calificat atacurile drept „inacceptabile și nejustificate” și a spus că acestea reprezintă încălcări ale dreptului internațional.
UE a mai cerut Iranului:
Guvernul din Bahrain a afirmat că a fost atacat de „mai multe drone iraniene”, în timp ce Teheranul a susținut că ținta au fost „baze americane”.
Separat, Iranul a acuzat din nou SUA că încalcă acordul, după noi bombardamente americane asupra unor instalații de pe coasta de sud a Iranului, și și-a reafirmat hotărârea de a răspunde militar la orice agresiune.
Memorandumul dintre Washington și Teheran a fost semnat pe 17 iunie și vizează, potrivit sursei, încetarea ostilităților și garantarea liberei navigații prin strâmtoarea Ormuz, în timp ce părțile negociază un acord final privind programul nuclear iranian.
Recomandate

Încetinirea avansului Rusiei în Donbas în 2026, inclusiv pierderi teritoriale în septembrie, complică obiectivul strategic al Moscovei și prelungește presiunea asupra resurselor militare. Potrivit HotNews , o contraofensivă ucraineană desfășurată de câteva luni în nordul Donbasului a zădărnicit încercările Rusiei de a încercui orașele rămase sub control ucrainean, în timp ce în sud Kievul susține că a reușit să blocheze înaintarea rusă prin reorganizarea apărării. Evoluțiile descrise de publicație, pe baza unei relatări din New York Times , indică o schimbare de ritm față de așteptările exprimate repetat de Vladimir Putin privind „inevitabilitatea” cuceririi Donbasului. Analiști occidentali citați afirmă că Rusia a pierdut teritorii „însemnate” în timpul campaniei ucrainene, denumită de Kiev „ Operațiunea Vivaldi ”. Datele de teren: septembrie, cea mai slabă lună pentru câștigurile nete ale Rusiei din 2023 încoace La nivel mai larg, avansul rus pe teritoriul Ucrainei ar fi încetinit semnificativ în 2026, iar septembrie a fost cea mai slabă lună din perspectiva câștigurilor teritoriale nete ale Rusiei începând cu iunie 2023, potrivit firmei finlandeze Black Bird Group . Conform graficului publicat de Black Bird Group , Rusia ar fi pierdut în septembrie 190 km² (informație ilustrată și în postarea Black Bird ). Discrepanțe cu versiunea Moscovei și tensiuni în spațiul pro-rus Datele Black Bird contrazic afirmația Ministerului Apărării din Rusia, care a susținut pe 19 septembrie că Rusia a capturat peste 2.000 de mile pătrate (aprox. 5.180 km²). HotNews notează că inclusiv bloggeri militari ruși ultranaționaliști au contestat această declarație și și-au exprimat îngrijorarea că încercarea de a înconjura „orașele-fortărețe” din Donbas eșuează. Cum descrie Ucraina operațiunea: lovituri pe logistică și adaptare la „războiul dronelor” În contextul unui impas accentuat de prezența permanentă a dronelor, operațiunea ucraineană este prezentată ca o combinație de acțiuni asupra logisticii și de tactici adaptate câmpului de luptă: atacuri cu rază medie asupra drumurilor și căilor ferate folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse; distrugerea unui oleoduct, care ar fi întrerupt accesul la combustibil necesar operațiunilor de supraveghere, potrivit locotenent-colonelului Petro Horbatenko (al Treilea Corp de Armată); identificarea și lovirea operatorilor ruși de drone prin interceptarea semnalelor; folosirea sistemelor robotizate de dezamorsare a minelor și minarea rutelor de aprovizionare rusești cu mine amplasate de drone; avans cu vehicule blindate protejate de „blindaj reactiv” îmbunătățit (sistem care folosește explozii controlate pentru a respinge atacurile), în paralel cu atacuri cu drone terestre în spatele frontului. Ce urmează: obiectivul Donbas rămâne „nenegociabil”, iar presiunea aeriană crește HotNews arată că Vladimir Putin a numit controlul complet asupra Donbasului o condiție „nenegociabilă” pentru oprirea războiului, în condițiile în care Donețk și Luhansk au fost alipite la Rusia printr-un referendum nerecunoscut internațional. În același timp, Ucraina a respins propunerile administrației Trump de a ceda teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit pe câmpul de luptă. Pe fondul obiectivelor neatinse în Donbas, Moscova și-ar fi intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, folosindu-și avantajul în rachete și drone pentru a bombarda Kievul; oficiali ucraineni descriu această campanie drept „terorism” menit să slăbească voința de luptă. Volodimir Zelenski a declarat că, până acum, peste 5.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în cadrul operațiunii și alți 250 capturați, însă New York Times precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre, iar Ucraina nu publică date despre propriile pierderi. [...]

Ungaria a ridicat blocajul care ținea pe loc deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru aderarea Ucrainei la UE , ceea ce poate accelera procedural negocierile în următoarele zile, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță de reglementare: deblocarea permite trecerea la etapa următoare în mecanismul formal de negociere, după luni de întârziere. Decizia a venit după ce grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere a aprobat rezultatele „screeningului” (evaluarea inițială a alinierii la legislația UE) pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei. Ulterior, în Coreper (formatul ambasadorilor statelor membre pe lângă UE), statele membre au convenit trimiterea unor scrisori către guvernele Ucrainei și Republicii Moldova privind prezentarea pozițiilor de negociere, conform unei surse din UE citate de Ukrainska Pravda. Clusterele vizate sunt: Clusterul 2 – Piața internă Clusterul 3 – Competitivitate și creștere incluzivă Ce urmează în calendarul procedural Proiectul poziției de negociere a UE pentru ambele clustere ar urma să fie pregătit „în zilele următoare”. Publicația notează că pașii următori ar putea avansa rapid, cu un calendar strâns legat de modificări legislative în Ucraina. Este „preconizat” ca statele membre să poată conveni asupra poziției de negociere pentru deschiderea clusterelor încă din 12 octombrie , în condițiile în care Rada Supremă ar urma să adopte modificări legislative privind educația în limbile minorităților naționale. După acest pas, ar deveni posibilă organizarea, pe 13 octombrie , a unei conferințe interguvernamentale Ucraina–UE, unde clusterele 2 și 3 ar putea fi deschise oficial. De ce a contat veto-ul Budapestei Anterior, Ungaria a blocat timp de câteva luni aprobarea rezultatelor procesului de screening pentru clusterele 2 și 3, ceea ce a împiedicat Ucraina să treacă la etapele următoare ale procedurii de deschidere. La 1 octombrie, în Rada Supremă a fost înregistrat un proiect de lege privind educația în limbile minorităților naționale, iar aprobarea acestuia a contribuit, potrivit informațiilor citate, la eliminarea blocajului impus de Ungaria. [...]

UE își condiționează sprijinul pentru Autoritatea Palestiniană de reforme, iar o misiune de observare a alegerilor devine un test de credibilitate : Uniunea Europeană este pregătită să trimită o misiune de observare la alegerile legislative palestiniene programate pentru 28 noiembrie 2026, potrivit Agerpres , care citează o declarație a șefei diplomației UE, Kaja Kallas . Kallas a transmis, într-un mesaj publicat pe X, că „palestinienii au dreptul să își aleagă reprezentanții în alegeri credibile, incluzive și transparente”. Ea a adăugat că, după aproape 20 de ani fără alegeri legislative, scrutinul ar putea oferi „ocazia mult așteptată de a reînnoi legitimitatea instituțiilor palestiniene”. Miza pentru finanțarea și reformarea Autorității Palestiniene În contextul în care comunitatea internațională susține financiar Autoritatea Națională Palestiniană, organizarea alegerilor este prezentată drept una dintre reformele cerute acesteia. Autoritatea este criticată, potrivit materialului, pentru corupție, paralizie instituțională și erodarea legitimității. Din această perspectivă, o eventuală misiune europeană de observare nu este doar un demers tehnic, ci și un instrument de validare externă a procesului electoral, cu implicații asupra relației dintre Autoritatea Palestiniană și finanțatorii săi. Calendar electoral și riscul de amânare Alegerile legislative sunt programate pentru 28 noiembrie 2026, înaintea unui scrutin prezidențial așteptat în primul trimestru din 2027. Totuși, comunitatea internațională se teme de o amânare, în special din cauza dificultăților logistice, notează Agerpres. Președintele palestinian Mahmoud Abbas a stabilit data alegerilor legislative, care, dacă vor avea loc, ar fi primul vot de acest tip în teritoriile palestiniene din ultimele două decenii. Context: ultimul scrutin legislativ, în 2006 Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în 2006, când Hamas a câștigat scrutinul, învingând Fatah, partidul lui Mahmoud Abbas, care dominase politica palestiniană până atunci. [...]

Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră cresc riscul operațional pentru transport și asigurări în regiune , după ce trei nave au fost lovite în două zile în largul coastelor României și Bulgariei, iar Comisia Europeană avertizează că situația „devine din ce în ce mai îngrijorătoare”, potrivit G4Media . Într-un mesaj publicat pe rețeaua socială X, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a spus că navele comerciale și „echipajele nevinovate” sunt ținta atacurilor și că „pe mare s-au înregistrat deja pierderi de vieți omenești”. Ea a precizat că, deși circumstanțele exacte ale incidentelor sunt încă în curs de stabilire, „atacurile asupra navelor civile sunt inacceptabile” și a transmis „solidaritate deplină” cu statele membre de pe flancul estic. Ce s-a întâmplat în ultimele două zile Potrivit informațiilor prezentate, două nave comerciale au fost lovite marți în zona economică a Bulgariei din Marea Neagră, la o zi după ce o navă turcă ce transporta cereale ucrainene a fost lovită și s-a scufundat în largul coastelor României. În cazul incidentului de lângă România, G4Media notează că nava turcească, încărcată cu cereale, a fost lovită luni în Marea Neagră, lângă Platforma Pescăruș (Platforma 7). Ministerul Afacerilor Interne a anunțat o misiune de salvare: 11 membri ai echipajului au fost salvați și au fost identificate două persoane decedate. Date despre atacurile din zona Bulgariei Atacurile din zona economică exclusivă a Bulgariei au fost anunțate de Președinția de la Sofia, potrivit Reuters, citată de MEDIAFAX. Conform publicației The Sofia Globe, incidentele au avut loc la aproximativ 80 de mile (aprox. 129 km) de coasta orașului Byala, în regiunea Varna. Site-ul Maritime.bg este citat cu informația că una dintre nave, „Alfa Watan”, sub pavilion Togo, s-a scufundat, însă „nu existau imediat informații despre soarta echipajului”. Vasul ar fi trebuit să ajungă la Sulina. A doua navă lovită plecase de la Galați și se îndrepta spre Istanbul. De ce contează pentru companii și transportatori Succesiunea de atacuri în proximitatea rutelor comerciale din Marea Neagră ridică riscurile de operare pentru armatori și încărcători, într-un context în care: navele comerciale sunt descrise ca ținte ale atacurilor; există deja victime confirmate în urma incidentului de lângă România; circumstanțele sunt încă neclare, ceea ce complică evaluarea rapidă a riscului și a responsabilităților. În plan practic, astfel de evoluții tind să se traducă în presiune pe deciziile de rutare, costuri suplimentare de securitate și potențiale ajustări ale condițiilor de asigurare pentru tranzitul în zonă, pe măsură ce situația se deteriorează. [...]

SUA blochează pentru 180 de zile tranzacțiile financiare cu Curtea Penală Internațională , o măsură care poate afecta direct funcționarea operațională a instanței prin limitarea resurselor și a plăților, potrivit Agerpres . Curtea Penală Internațională (CPI) a reacționat acuzând un „atac la adresa statului de drept” și a cerut sprijinul statelor membre. Washingtonul își justifică sancțiunile prin „apărarea suveranității americane și a cetățenilor săi” în fața a ceea ce numește „amenințarea” reprezentată de CPI, conform unui comunicat al Departamentului de Stat. Măsura vine la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, inclusiv pentru activitatea sa în cadrul instituției, relatează AFP, citată de Agerpres. Ce înseamnă sancțiunile în termeni practici Secretarul de stat Marco Rubio a spus că SUA vor interzice „orice tranzacție” cu CPI, descriind instanța drept „necinstită” și prezentând decizia ca parte a unei campanii a administrației președintelui Donald Trump care vizează „desființarea” jurisdicției. Sancțiunile sunt prevăzute pentru 180 de zile și, potrivit lui Rubio, urmăresc „să-i blocheze resursele și să-i reducă capacitatea de a opera”. Durata ar putea fi ajustată „în funcție de succesele sau eșecurile acestor eforturi”. Totodată, sunt prevăzute excepții: sancțiunile nu se aplică serviciilor de mentenanță sau software și accesului la „cloud” (servicii informatice la distanță), nici funcționării sistemului de pensii al CPI sau anumitor activități legate de persoanele reținute de Curte. Reacția CPI: „istoria va judeca acest moment” CPI a transmis că sancțiunile reprezintă „un atac la adresa statului de drept și a fundamentelor ordinii juridice internaționale” și că subminează principiul potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege”. Instanța a avertizat că „istoria va judeca acest moment” și a susținut că măsurile urmăresc intimidarea personalului și perturbarea activității. Președinta CPI, Tomoko Akane, a declarat că instituția își va continua mandatul „cu independență și imparțialitate depline”, „exclusiv pe baza legii și a probelor”, în sprijinul victimelor unor crime grave. Curtea a cerut celor 125 de state membre să o susțină, afirmând că soarta sa „depinde acum și de statele care au creat-o”. [...]

Premiul Nobel pentru Pace acordat juristei Navi Pillay reaprinde disputa despre legitimitatea justiției internaționale , după ce Israelul a atacat decizia Comitetului Nobel, iar lideri ai UE și ai ONU au prezentat-o ca pe un semnal de sprijin pentru „statul de drept”, potrivit news.ro . Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a susținut că premiul „legitimează ura și prejudecățile anti-israeliene” și a publicat pe X un mesaj în care afirmă că fostul șef al propagandei naziste, Joseph Goebbels, „aplaudă din iad”. Informația este relatată de AFP, citată de news.ro. În oglindă, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a salutat acordarea premiului, descriind-o pe Pillay drept o „apărătoare a celor persecutați, a celor vulnerabili, a celor fără voce și a celor excluși” și apreciind că „domnia legii” a prevalat asupra „legii celui mai puternic”, într-un mesaj publicat pe X. UE și CPI: premiul, citit ca sprijin pentru ordinea juridică internațională Președintele Consiliului European, António Costa, a transmis că distincția este „extrem de oportună” într-un moment în care dreptul internațional este sub presiune și a legat pacea de respectarea demnității, responsabilității și statului de drept. Și președinta Curții Penale Internaționale (CPI), Tomoko Akane, a spus că premiul are o „semnificație deosebită” pe fondul atacurilor la adresa dreptului internațional. În același context, ea a avertizat asupra riscurilor operaționale pentru CPI, după ce SUA au vorbit despre intenția de a desființa instituția „cărămidă cu cărămidă” și au impus sancțiuni unor responsabili ai Curții, în urma mandatelor de arestare emise pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime comise în Gaza. ONU și Africa de Sud: recunoaștere pentru apărarea drepturilor omului Secretarul general al ONU, António Guterres, a numit premiul un omagiu pentru cei care apără dreptul internațional, statul de drept și drepturile omului. Volker Türk, șeful Departamentului pentru Drepturile Omului al ONU, a spus că distincția este „deosebit de emoționantă” într-un moment în care drepturile omului sunt atacate „pe atât de multe fronturi”. Președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a prezentat premiul ca pe o recunoaștere a contribuțiilor lui Pillay la consolidarea păcii și a demnității umane și a amintit că laureata se alătură altor sud-africani distinși cu Nobelul pentru Pace, între care Albert Luthuli, Desmond Tutu, Nelson Mandela și F.W. de Klerk. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a salutat la rândul său premiul, afirmând că Pillay și-a dedicat viața combaterii impunității și apărării celor slabi în fața celor puternici, inclusiv în cadrul ONU și al CPI. [...]