Știri
Știri din categoria Externe

UE cere Iranului să respecte acordul cu SUA după atacurile cu drone asupra Bahrainului, într-un semnal de presiune diplomatică menit să limiteze escaladarea și riscurile pentru securitatea regională, potrivit Agerpres.
Uniunea Europeană a condamnat „cu fermitate” ultimele atacuri iraniene cu drone îndreptate împotriva Bahrainului și a transmis „solidaritatea deplină” cu statul din Golf, conform unui comunicat al purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).
„Uniunea Europeană condamnă cu fermitate ultimele atacuri cu drone iraniene îndreptate împotriva Bahrainului. Ne exprimăm solidaritatea deplină cu Bahrainul.”
În același mesaj, UE a cerut Teheranului să „respecte pe deplin” memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului. Purtătorul de cuvânt al SEAE a calificat atacurile drept „inacceptabile și nejustificate” și a spus că acestea reprezintă încălcări ale dreptului internațional.
UE a mai cerut Iranului:
Guvernul din Bahrain a afirmat că a fost atacat de „mai multe drone iraniene”, în timp ce Teheranul a susținut că ținta au fost „baze americane”.
Separat, Iranul a acuzat din nou SUA că încalcă acordul, după noi bombardamente americane asupra unor instalații de pe coasta de sud a Iranului, și și-a reafirmat hotărârea de a răspunde militar la orice agresiune.
Memorandumul dintre Washington și Teheran a fost semnat pe 17 iunie și vizează, potrivit sursei, încetarea ostilităților și garantarea liberei navigații prin strâmtoarea Ormuz, în timp ce părțile negociază un acord final privind programul nuclear iranian.
Recomandate

SUA caută o ieșire dintr-un acord recent cu Iranul, pe fondul escaladării militare , potrivit Al Jazeera , care relatează despre a doua zi de lovituri americane asupra Iranului și reacțiile regionale la atacurile de represalii ale Teheranului. Bahrain și Kuweit au condamnat atacurile de retaliere ale Iranului, după ce SUA au continuat pentru a doua zi la rând loviturile asupra teritoriului iranian, conform materialului. În acest context, Hassan Ahmadian, cadru universitar la Universitatea din Teheran, susține că Washingtonul „încearcă să găsească o cale de ieșire” dintr-un Memorandum de Înțelegere (MoU – un document care stabilește intenții și principii de cooperare, fără a fi neapărat un tratat) semnat de Donald Trump în urmă cu 10 zile, despre care afirmă că ar fi pus capăt războiului. Materialul nu oferă detalii despre conținutul Memorandumului de Înțelegere sau despre pașii concreți prin care SUA ar încerca să se retragă din acesta, însă indică o tensiune între cadrul politic invocat (încheierea războiului) și evoluțiile operaționale din teren (continuarea loviturilor și reacțiile regionale). [...]

Escaladarea SUA–Iran pune din nou presiune pe securitatea și fluxurile comerciale din Golful Persic , după ce Iranul a vizat obiective militare americane din Bahrain și Kuweit, iar traficul prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „foarte sensibil” la atacuri și mine, potrivit CNN . Iranul a transmis, prin Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) , că a țintit facilități americane din state vecine „inclusiv Kuweit și Bahrain”, ca reacție la lovituri americane asupra unor obiective iraniene. Schimbul de atacuri testează acordul fragil SUA–Iran, încheiat la începutul lunii, care include prevederi legate de încetarea focului și de siguranța navigației comerciale. Lovituri în Bahrain și Kuweit, reacții regionale și risc de extindere Bahrain a anunțat că a fost vizat cu „un număr de rachete balistice și drone”, pe care le-a descris drept o „escaladare periculoasă”. Kuweitul, la rândul său, a condamnat ceea ce a numit atacuri iraniene „repetate” și „odioase”, calificându-le drept încălcări ale suveranității și ale dreptului internațional. Armata kuweitiană a spus că a interceptat două rachete balistice, fără pagube sau victime. În Bahrain, autoritățile au indicat că apărarea antiaeriană a interceptat și distrus „o serie” de atacuri aeriene, iar forțele armate sunt la cel mai ridicat nivel de alertă. Ministerul de Interne a mai precizat că o clădire rezidențială a suferit pagube importante, fără victime. Hormuz: navele continuă să tranziteze, dar rutele se schimbă În pofida escaladării, mai multe nave comerciale mari au tranzitat partea sudică a Strâmtorii Hormuz către porturi din Golf, pe o rută care „se lipește” de coasta Omanului, potrivit datelor de urmărire a navelor citate de CNN (Marine Traffic). Printre acestea s-au numărat două petroliere, două transportatoare de gaze lichefiate și o navă portcontainer. Totuși, o parte din trafic folosește în continuare o rută mai apropiată de coasta Iranului. Publicația notează că riscurile rămân ridicate: traficul este „foarte sensibil” la atacuri cu drone și la prezența minelor, iar Joint Maritime Information Center (structură supravegheată de Marina SUA) a ridicat nivelul de amenințare în strâmtoare la „substanțial”. Acordul de încetare a focului, sub presiune: amenințări și condiții Președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că Washingtonul ar putea recurge la „mai multă acțiune militară” dacă Iranul continuă loviturile, acuzând Teheranul că a încălcat înțelegerea de încetare a focului. De cealaltă parte, IRGC a avertizat că încălcările armistițiului ar urma să ducă la „suspendarea tuturor proceselor aferente”, potrivit agenției semi-oficiale iraniene Tasnim, citată de CNN. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a spus că orice „interferență” în gestionarea de către Iran a Strâmtorii Hormuz va escalada tensiunile și a susținut că, „odată ce obstacolele sunt eliminate”, strâmtoarea ar urma să revină la capacitatea „de dinainte de război” în 30 de zile, sub „managementul exclusiv” al Iranului. De ce contează pentru economie: un culoar maritim sub risc operațional Dincolo de dimensiunea militară, miza imediată este operațională: Hormuz este un punct de strangulare maritim la intrarea în Golful Persic, iar schimbarea rutelor (spre coridorul sudic, aproape de Oman) arată cum companiile de transport încearcă să reducă expunerea la riscuri. În același timp, avertismentele privind minele și atacurile cu drone sugerează costuri mai mari de securitate și posibile întârzieri, într-un context în care acordul SUA–Iran este pus sub presiune de noi lovituri și amenințări reciproce. [...]

Franța împinge UE spre „resurse proprii” prin taxe noi, pentru a evita creșterea contribuțiilor naționale – o miză cu impact direct asupra companiilor vizate și asupra negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii, potrivit Mediafax . Parisul cere introducerea unor noi taxe la nivelul UE, ca surse suplimentare de venit („resurse proprii”), în contextul discuțiilor tensionate despre viitorul cadru financiar multianual. Președintele Emmanuel Macron le-a cerut oficialilor francezi să promoveze activ această direcție, pentru finanțarea unui buget comunitar estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Potrivit unei analize Politico, citată în material, un eșec al negocierilor ar putea împinge Franța spre contribuții mai mari din bugetul național – un scenariu considerat politic sensibil înaintea alegerilor prezidențiale din 2027. De ce insistă Parisul: evitarea unei alegeri costisitoare În logica Franței, miza este evitarea unei opțiuni cu două variante nepopulare: fie majorarea contribuțiilor naționale, fie reducerea subvențiilor agricole. Contextul este complicat și de faptul că Franța este descrisă drept una dintre cele mai îndatorate economii din UE. Unde s-a blocat discuția despre venituri noi Inițiativa vine după ce statele membre nu au reușit să cadă de acord asupra unui pachet de venituri propus anterior de Comisia Europeană , care includea taxe pe: carbon, deșeuri electronice, tutun, profiturile corporative. Mai multe guverne au respins propunerile, invocând un impact disproporționat asupra industriilor naționale. Ce taxe alternative sunt pe masă și cine se opune În paralel, Parlamentul European a avansat ideea unor taxe suplimentare pentru companiile crypto, giganții digitali și jocurile de noroc online. Franța și Spania au susținut inițial aceste idei, însă Parisul consideră că nu sunt suficiente. Separat, Franța testează sprijinul pentru înăsprirea obligațiilor climatice aplicate companiilor aeriene străine, o propunere susținută inițial de Air France-KLM. Taberele rămân împărțite: Franța și Italia, prin premierul Giorgia Meloni, susțin noile taxe, în timp ce Germania și alte state prudente se opun, invocând riscul unor represalii economice din partea Statelor Unite. Calendar: ținta politică este decembrie 2026 Președintele Consiliului European, António Costa, vizează un acord politic până la summitul din decembrie 2026. Până atunci, Irlanda – care deține președinția rotativă a Consiliului UE – a primit sarcina de a accelera discuțiile privind noile taxe înaintea reuniunii liderilor din octombrie. [...]

Iranul condiționează reluarea traficului prin strâmtoarea Ormuz de controlul Teheranului , susținând că orice intervenție externă va întârzia redeschiderea rutei, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis de ministrul de externe Abbas Araghchi la Bagdad, are implicații directe pentru fluxurile energetice și pentru riscul de escaladare într-un punct-cheie al comerțului global. Șeful diplomației iraniene a afirmat că, „conform memorandumului de înțelegere”, strâmtoarea Ormuz ar fi „sub administrarea Iranului” și că „după 30 de zile” operațiunile ar urma să revină la normal, la nivelurile de dinaintea războiului început la sfârșitul lunii februarie. În aceeași declarație, Araghchi a insistat că „nicio altă țară nu are nicio responsabilitate” în acest proces, invocând prevederile memorandumului. Miza economică: o rută critică pentru petrol și transport maritim Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută strategică pe unde trecea anterior „o cincime din petrolul mondial”, alături de alte resurse energetice și îngrășăminte. Traficul zilnic obișnuit depășea „cu puțin o sută de nave”, ceea ce face ca orice perturbare să aibă potențial de impact asupra livrărilor și costurilor de transport. Avertismentul Teheranului: intervențiile externe „întârzie redeschiderea” Araghchi a avertizat că „orice intervenție” sau „măsuri separate sau noi” vor complica situația și vor întârzia redeschiderea strâmtorii, adăugând că incidentele și confruntările din „ultimele două nopți” ar demonstra acest risc. În acest context, ministrul a cerut „tuturor părților” să respecte memorandumului semnat digital pe 17 iunie între Washington și Teheran, care prevede reactivarea rutei maritime, și să se abțină de la intervenții în procesul de redeschidere și administrare. Contextul militar și diplomatic invocat de Iran Potrivit relatării, Araghchi a legat tensiunile recente de atacurile lansate de Statele Unite în weekend împotriva teritoriului iranian, ca răspuns la acțiunile Iranului împotriva a două nave în strâmtoarea Ormuz. Materialul mai menționează că Iranul a lansat, ca represalii, atacuri împotriva Bahrainului și Kuweitului. În paralel, Oman – care împarte strâmtoarea cu Iranul – susține public că nu dorește impunerea de taxe de tranzit și colaborează cu Teheranul la viitoarea gestionare a navigației în zonă. Săptămâna aceasta, Oman a anunțat deschiderea unui „coridor maritim temporar” pentru toate navele, „fără a percepe taxe”, invocând libertatea de navigație. Ce urmează: propunere de „cadru de securitate” regional Ministrul iranian de externe a cerut și instituirea unui cadru de securitate care să includă țările din Golf, „fără prezența sau interferența” unor state din afara regiunii, potrivit AFP. În lipsa unor detalii suplimentare despre format sau calendar, rămâne neclar cum ar putea fi transpusă propunerea în negocieri concrete și ce efect ar avea asupra reluării traficului prin Ormuz. [...]

Escaladarea schimburilor de lovituri dintre SUA și Iran pune statele din Golf într-o risc operațional direct , după ce Iranul a indicat că a vizat obiective militare americane din țări vecine, potrivit CNN . Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis că a țintit „situri militare americane” din state din apropiere, inclusiv Kuweit și Bahrain, ca reacție la lovituri ale SUA asupra unor obiective din Iran. Materialul CNN nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre amploarea atacurilor, pagube sau victime. Din perspectivă regională, mesajul IRGC mută presiunea asupra țărilor din Golf, care găzduiesc infrastructură militară americană și se pot trezi prinse între logica de descurajare a Washingtonului și răspunsul Teheranului. Pentru companii și operatori, riscul imediat este unul de continuitate operațională: orice extindere a schimburilor de lovituri poate afecta mobilitatea, securitatea personalului și funcționarea unor facilități critice. Ce se știe și ce rămâne neclar Confirmat în materialul CNN: IRGC susține că a vizat situri militare americane din Kuweit și Bahrain , după lovituri ale SUA asupra unor „situri iraniene”. Neclar din fragmentul publicat: dacă atacurile au fost interceptate, ce ținte exacte au fost vizate, dacă există reacții oficiale ale Kuweitului și Bahrainului sau măsuri concrete de protecție/limitare a activităților. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, următorul reper va fi dacă statele menționate confirmă incidente pe teritoriul lor și dacă SUA anunță schimbări de postură militară în regiune. [...]

Vizita de ultim moment a ministrului iranian de Externe Abbas Araghchi la Bagdad vine pe fondul presiunilor SUA asupra Irakului să limiteze milițiile pro-iraniene și al zvonurilor despre un raid în Zona Verde , potrivit The Jerusalem Post . Deplasarea este programată duminică, conform agenției iraniene semi-oficiale Mehr News Agency, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, Esmaeil Baghaei. Publicația notează că anunțul a fost făcut abia sâmbătă seara, ceea ce poate indica fie o reacție la un eveniment urgent, fie o preocupare legată de expunerea publică a vizitei, în condițiile în care astfel de deplasări sunt, de regulă, planificate din timp. Presiune externă și tensiuni interne: de ce contează vizita Vizita are loc după ce secretarul de stat american Marco Rubio a evidențiat amenințarea reprezentată de milițiile susținute de Iran în Irak. În paralel, la Bagdad circulă zvonuri despre o acțiune a forțelor de securitate în Zona Verde, în contextul unei posibile campanii anticorupție. Țintele nu sunt confirmate: unele speculații indică partide arabe sunnite, altele politicieni cu legături cu Iranul. În acest cadru, miza operațională pentru guvernul irakian este dublă: controlul asupra grupărilor armate non-statale și gestionarea tensiunilor politice interne, într-un moment în care relația cu Washingtonul rămâne sensibilă. Ce urmărește guvernul irakian și ce cer americanii Potrivit articolului, premierul irakian Ali al-Zaidi încearcă să arate că poate „ține în frâu haosul” și să limiteze influența milițiilor sprijinite de Iran. În același timp, Zaidi ar urmări să meargă în Statele Unite în iulie, iar reducerea puterii acestor grupări este prezentată ca un element important al presiunii americane asupra Irakului. Publicația mai arată că americanii vor ca Zaidi să dezarmeze aproximativ o duzină de miliții, majoritatea sancționate de SUA ca organizații teroriste. Context regional: atacuri și condamnări în Golf Vizita lui Araghchi are loc „într-o criză regională”, pe fondul condamnărilor venite din partea Kuweitului și Bahrainului față de „agresiunea iraniană”, menționează articolul. În plus, la o reuniune a Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC) în Bahrain, miniștrii au condamnat atacurile „proxi-urilor iraniene” din Irak asupra statelor din Golf, inclusiv atacuri cu drone care ar fi afectat infrastructură civilă și securitatea energetică. În același comunicat citat de publicație, miniștrii au cerut guvernului irakian să ia măsuri pentru siguranța misiunilor diplomatice, în linie cu obligațiile internaționale ale Irakului. Ce se știe oficial despre agenda lui Araghchi Baghaei a declarat că Araghchi va discuta cu oficiali irakieni de rang înalt despre relațiile bilaterale și despre evoluții regionale și internaționale. Publicația precizează că nu este clar dacă zvonurile legate de Zona Verde, pelerinajele și alte evoluții recente sunt direct conectate cu vizita sau dacă scopul principal este consolidarea parteneriatului Teheran–Bagdad. [...]