Știri
Știri din categoria Externe

Ucraina susține că a avariat șinele feroviare ale Podului Crimeei, o rută-cheie pentru logistica militară rusă, în urma unui atac nocturn cu sisteme de rachete de coastă „Neptune”, potrivit Kyiv Post, care citează un comunicat al Statului Major General ucrainean.
Statul Major a transmis pe Telegram că ținta a fost lovită, traficul pe pod a fost oprit, iar șinele de cale ferată au fost avariate. Amploarea pagubelor nu a putut fi verificată independent, precizează sursa.
În evaluarea armatei ucrainene, Podul Crimeei (Kerci) este „principala rută terestră” folosită de Rusia pentru a-și aproviziona forțele de ocupație din sudul Ucrainei cu combustibil, muniție și echipamente militare. În acest context, o întrerupere a traficului — chiar temporară — poate complica fluxurile logistice și poate genera întârzieri pentru convoaiele militare.
Statul Major a legat atacul de o strategie mai largă de perturbare a logisticii ruse, afirmând că în ultimele zile ar fi fost avariate și suprafețele rutiere ale altor trei poduri folosite de forțele ruse.
Publicația notează că Rusia a suspendat circulația trenurilor pe Podul Crimeei după atacul raportat, iar Ministerul Transporturilor a anunțat că specialiștii evaluează pagubele. Șeful instalat de Rusia în Crimeea ocupată, Serghei Aksionov, a declarat că traficul a fost oprit temporar.
În plus, traficul rutier fusese deja afectat după un atac de marți, ceea ce înseamnă că, potrivit relatării, ambele legături de transport (rutieră și feroviară) au fost perturbate în această săptămână.
Statul Major a descris podul și ca simbol politic al controlului Rusiei asupra peninsulei anexate ilegal în 2014. În același mesaj, instituția a amintit că rachetele „Neptune” au fost folosite și în aprilie 2022, când a fost scufundat crucișătorul „Moskva”, nava-amiral a Flotei ruse din Marea Neagră.
Kyiv Post mai arată că președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat anterior o operațiune ucraineană din 17 noiembrie care ar fi vizat atât segmentul rutier, cât și cel feroviar al podului, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a susținut că una dintre arcadele metalice și porțiunea de carosabil de sub ea au fost complet distruse.
În ceea ce privește capabilitățile, Zelenski declara în martie 2025 că o versiune modernizată a rachetei Neptune ar putea lovi ținte la până la 1.000 km, însă varianta exactă folosită în atacul raportat acum nu a fost confirmată, potrivit sursei.
Recomandate

Vladimir Putin a folosit întâlnirea trilaterală cu Donald Trump și Xi Jinping pentru a împinge ideea unei „noi Ialta”, sugerând că actorii implicați „vor trebui să se împace cu realitățile” de pe teren – un mesaj care ridică miza pentru orice negociere privind arhitectura de securitate în Europa și, implicit, pentru stabilitatea economică regională , potrivit Digi24 . Putin a fost singurul dintre cei trei lideri care a organizat o conferință de presă după reuniunea din China, unde a prezentat discuțiile ca pe un început de proces, nu ca pe un eveniment simbolic. El a spus că, după declarațiile oficiale, a urmat „o discuție liberă”, pe care a pus-o pe seama atmosferei create de Xi Jinping, și a afirmat că „s-au pus temelia” pentru continuarea dialogului, „în formatul acesta sau altul”. „Noua Ialta” ca justificare pentru acceptarea faptelor împlinite În intervenția sa, liderul de la Kremlin a elogiat înțelegerea de la Ialta, susținând că aceasta ar fi stat la baza ordinii internaționale postbelice și a formării ONU. În același registru, Putin a respins ideea că la Ialta „s-a împărțit lumea”, afirmând că acolo „doar au fost fixate realitățile” de după Al Doilea Război Mondial și sugerând că același tip de acceptare ar urma să se repete și acum. „Și în actualele războaie vor fi nevoiți să se împace cu realitățile.” Ce spune Putin despre negocieri și „compromisurile” propuse de SUA Putin a afirmat că Trump „se străduiește sincer” să încheie mai multe conflicte, inclusiv războiul din Ucraina, dar a invocat complexitatea sistemului politic american ca factor care încetinește deciziile. Totodată, a spus că există „compromisuri” propuse de partea americană, pe care Rusia le-ar susține, iar întrebarea ar fi dacă „alte părți”, inclusiv Ucraina, vor accepta încetarea acțiunilor militare „prin măsuri pașnice”. În aceeași conferință, Putin a reluat afirmația că Rusia „nu a început războiul” și a acuzat autoritățile ucrainene că nu ar dori oprirea conflictului, inclusiv din motive politice interne. Europa, invitată la masă, dar condiționată de „realități” Întrebat despre prezența europenilor la negocieri, Putin a spus că nu au fost stabilite termene, dar că Rusia vrea continuarea discuțiilor. A afirmat că SUA „roagă insistent” Moscova să accepte participarea europenilor, însă a cerut ca Europa să vină cu propriile „compromisuri” și să țină cont de „realitățile actuale”. Putin a mai declarat că a invitat europenii la Moscova „pentru a înțelege poziția lor”, urmând ca apoi să fie decis formatul de continuare a negocierilor privind Ucraina. Podul Kerci: avertisment privind escaladarea Pe tema atacului asupra podului Kerci , Putin a susținut că este un obiectiv civil și a avertizat că, după lovitură, „nu ne vom înțelege”, adăugând că vor exista „lovituri mult mai dureroase”. În același timp, a spus că podul va fi restaurat și că Rusia are resursele necesare. Ce urmează, din informațiile disponibile Din declarațiile prezentate de Digi24 reiese că Moscova încearcă să fixeze cadrul negocierilor în jurul ideii de recunoaștere a „realităților” rezultate din război și să mențină deschis un canal de discuție în format trilateral sau extins. Nu apar, însă, termene concrete pentru negocieri și nici detalii punctuale despre condițiile formulate oficial de Rusia în acest moment. [...]

Vladimir Putin încearcă să repoziționeze Rusia ca actor-cheie în arhitectura de securitate globală , legând explicit discuțiile despre Ucraina de o agendă mai largă de „stabilitate” și „drept internațional”, potrivit Digi24 , care citează France24. La prima reuniune trilaterală din istorie între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, liderul de la Kremlin a declarat că Rusia, Statele Unite și China au un „interes comun” în soluționarea conflictelor internaționale, inclusiv a războiului din Ucraina . Putin a susținut că, la inițiativa lui Trump, situația din Ucraina a primit „o atenție deosebită” în cadrul discuțiilor. În aceeași logică, Putin a pledat pentru cooperare între cele trei puteri, argumentând că pot contribui la „consolidarea stabilității globale” dacă aleg să colaboreze „constructiv”. Mesajul este construit pe ideea unei responsabilități comune pentru pace și securitate internațională. Miza: Ucraina, plasată într-un cadru mai larg de securitate și reguli internaționale Putin a invocat și rolul celor trei state ca membri fondatori ai Organizației Națiunilor Unite, afirmând că au responsabilitatea de a consolida sistemul dreptului internațional. Potrivit TASS, el a spus că Rusia, China și SUA sunt unite nu doar de statutul de puteri învingătoare în al Doilea Război Mondial, ci și de responsabilitatea pentru menținerea păcii internaționale. În plus, președintele rus a indicat că liderii celor trei țări ar trebui să discute și teme precum „securitatea energetică”, alături de probleme globale și regionale. Ce se știe despre discuțiile Trump–Putin Înaintea acestor declarații, Kremlinul a anunțat că războiul din Ucraina a fost tema principală a unei întâlniri neprogramate între Donald Trump și Vladimir Putin, care a avut loc joi dimineață. Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin a ieșit de la întrevedere „într-o dispoziție excelentă”. Informațiile disponibile în material se opresc la nivel de declarații și caracterizări generale; nu sunt prezentate detalii despre eventuale decizii, termene sau pași concreți agreați în discuții. [...]

Zelenski spune că este avertizat constant despre riscuri de asasinat, dar refuză să-și conducă mandatul „în jurul fricii” , într-un mesaj care țintește direct continuitatea conducerii Ucrainei în plin război, potrivit Adevărul . Președintele ucrainean afirmă că serviciile de informații și structurile de securitate l-au avertizat în repetate rânduri cu privire la posibile tentative de asasinat atribuite serviciilor secrete rusești. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului american NBC News . Întrebarea a venit în contextul atacurilor ucrainene cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului Rusiei, jurnalistul Richard Engel solicitându-i lui Zelenski să spună dacă se teme că Vladimir Putin ar putea ordona asasinarea sa ca represalii. Ce măsuri de securitate spune că i se recomandă Zelenski a precizat că este informat „în mod regulat” despre amenințări de către reprezentanți ai serviciilor de informații, ai structurilor de securitate și de echipa sa de protecție. Potrivit lui, recomandările includ: modificarea programului zilnic și a deplasărilor; sporirea măsurilor de securitate. De ce contează: semnal despre continuitatea conducerii în război Liderul de la Kiev a spus că este conștient de riscurile funcției în timpul războiului, dar a pus în balanță faptul că militarii ucraineni își riscă zilnic viața. În acest cadru, Zelenski a respins ideea de a-și organiza viața în jurul fricii de a fi ucis. „Suntem în război și înțelegem că putem muri. Mulți militari trăiesc și luptă fiind conștienți de acest lucru. Ei luptă pentru țara noastră, pentru viața copiilor și nepoților noștri, pentru viitorul lor.” Întrebat dacă este pregătit să moară pentru ca Ucraina să poată trăi, Zelenski a răspuns că își îndeplinește responsabilitățile de președinte și a concluzionat că miza rămâne „libertatea”, nu supraviețuirea personală cu orice preț. [...]

Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei au vizat din nou regiunea Odesa , însă autoritățile locale spun că alimentarea cu electricitate nu a fost întreruptă după loviturile din noaptea de miercuri spre joi, 19 noiembrie, potrivit Kyiv Post . Țintele au inclus obiective energetice și industriale, iar echipele de intervenție lucrau la locurile afectate. Guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper , a declarat că nu au existat victime și că atacul nu a produs întreruperi în furnizarea energiei electrice. El a confirmat avarierea infrastructurii industriale și energetice, fără să confirme însă unele afirmații ale Moscovei privind o lovitură asupra unei nave sau presupuse transporturi militare. Ce susține Rusia că a lovit în regiunea Odesa Ministerul rus al Apărării a afirmat că a lovit două stații electrice din regiunea Odesa, indicând localitățile Karolino-Buhaz și Bilhorod-Dnistrovskyi. Totodată, instituția a susținut că a fost lovită infrastructură din portul Chornomorsk, despre care a afirmat că ar fi fost folosită pentru stocarea de combustibil destinat forțelor armate ucrainene. Separat, Rusia a mai susținut că dronele sale ar fi lovit o navă cargo în Marea Neagră, în timp ce se îndrepta spre Odesa, transportând ceea ce Moscova a descris drept „marfă cu dublă utilizare” pentru trupele ucrainene. Comunicatul nu a identificat nava, iar Kiper nu a confirmat această informație. Dimensiunea atacului: rachete Oniks și 98 de drone Forțele Aeriene ale Ucrainei au raportat că Rusia a lansat rachete antinavă Oniks din Crimeea ocupată și 98 de drone, într-un atac început la ora 18:00 miercuri (ora Kievului). Potrivit aceleiași surse, atacul a inclus drone de tip Shahed și Gerbera, precum și ținte false (momeli) Parodiya, iar 61 dintre drone ar fi fost cu propulsie cu reacție. Până la ora 08:00 (ora Kievului), apărarea ucraineană ar fi doborât sau neutralizat 69 de drone, dintre care 48 cu reacție. Forțele Aeriene au raportat impacturi în 18 locații din Ucraina și au precizat că, la momentul evaluării preliminare, mai multe drone se aflau încă în zbor. Armata ucraineană nu a indicat câte rachete Oniks au fost lansate și nici o defalcare completă pe regiuni a tuturor impacturilor. Efecte în alte regiuni: întreruperi temporare și pagube la clădiri În regiunea vecină Mykolaiv, autoritățile au anunțat că atacurile de miercuri și din timpul nopții au întrerupt temporar alimentarea cu electricitate în 99 de localități din districtele Mykolaiv și Voznesensk, însă curentul a fost restabilit până dimineață. Tot acolo au fost raportate pagube la un bloc, 13 case, un garaj și două mașini, precum și la un centru comercial din Pervomaisk. În Zaporizhzhia, administrația regională a raportat doi răniți și incendii la trei case și o mașină. În Dnipropetrovsk, autoritățile au vorbit despre peste 10 atacuri cu drone, un bărbat de 50 de ani rănit în districtul Nikopol și pagube la locuințe, anexe, un vehicul și o întreprindere agricolă în districtele Nikopol și Synelnykove. În Chuhuiv (regiunea Harkiv), dronele au lovit un bloc cu nouă etaje miercuri seara: un bărbat a fost internat cu răni provocate de explozie, iar alte cinci persoane au avut reacții acute de stres; salvatorii au evacuat cinci locatari de la etajele superioare. În regiunea Kyiv, un bilanț pe 24 de ore a indicat patru răniți, inclusiv un copil, și pagube la locuințe, vehicule, spații industriale și o facilitate energetică în districtul Vyshhorod, plus o locuință avariată în districtul Fastiv. Context: Odesa, sub presiune după lovituri repetate Atacul din noaptea de miercuri spre joi a venit după trei lovituri rusești asupra centrului istoric al Odessei, miercuri, soldate cu patru morți și nouă răniți, potrivit informațiilor citate de publicație. Președintele Volodîmîr Zelenski a condamnat atacurile și a cerut creșterea presiunii internaționale asupra Rusiei, afirmând că eforturile diplomatice trebuie susținute prin sprijin pentru Ucraina. Tot în contextul presiunii asupra infrastructurii energetice, un atac anterior, duminică, asupra Chornomorsk a avariat infrastructura energetică și a rănit șase persoane; avarierea unei instalații electrice a lăsat aproximativ 41.000 de consumatori fără curent, conform datelor prezentate în material. [...]

Putin mizează pe un „triunghi” SUA–China–Rusia ca factor de stabilitate, într-un moment în care războiul din Ucraina rămâne pe agenda marilor puteri , potrivit Al Jazeera , care relatează despre declarațiile făcute la un summit trilateral organizat la Shenzhen . În intervenția de deschidere, președintele Rusiei a spus că Rusia, China și Statele Unite „pot întări stabilitatea globală” dacă „cooperează constructiv”. Mesajul sugerează o încercare de repoziționare diplomatică a Moscovei în format restrâns, cu două dintre cele mai influente puteri ale lumii. Un element cu relevanță directă pentru evoluțiile geopolitice și riscurile economice asociate este faptul că Putin a afirmat că a discutat și despre Ucraina cu Donald Trump, în cadrul unei întâlniri cu ușile închise. Al Jazeera nu oferă detalii despre conținutul discuției sau despre eventuale concluzii ori pași următori. De ce contează Declarațiile vin într-un cadru care, cel puțin la nivel de mesaj public, încearcă să lege „stabilitatea globală” de cooperarea dintre Washington, Beijing și Moscova, în timp ce dosarul Ucraina rămâne un subiect central în dialogul dintre lideri. În lipsa unor informații suplimentare despre rezultate concrete, impactul imediat rămâne deocamdată la nivel de semnal politic. [...]

Comisia Europeană își centralizează aplicarea sancțiunilor printr-un nou Oficiu dedicat , care ar urma să funcționeze formal din 26 ianuarie 2027, într-o mișcare menită să reducă ocolirea măsurilor impuse Rusiei și să uniformizeze aplicarea lor în cele 27 de state membre, potrivit Kyiv Post . Noul „ EU Sanctions Office ” va concentra expertiza Comisiei pe întreg ciclul sancțiunilor – de la redactare și implementare până la aplicare, prevenirea eludării și cooperarea cu țări din afara UE. În paralel, Comisia l-a numit pe diplomatul suedez Lars Danielsson ca viitor trimis special pentru implementarea sancțiunilor UE, cu preluarea mandatului la 6 februarie 2027. Ce se schimbă operațional pentru statele membre Oficiul este gândit ca un instrument de coordonare și suport pentru autoritățile naționale, cu accent pe aplicare consecventă și mai rapidă. Pentru statele membre, structura ar urma să livreze: îndrumare mai rapidă privind conformarea (respectarea obligațiilor legale); schimb de date mai amplu; analiză economică și tehnică, pentru a susține aplicarea unitară a sancțiunilor în întregul bloc. Conform Comisiei Europene, în noul oficiu vor fi reunite competențe din mai multe direcții care împart în prezent responsabilitățile privind sancțiunile, inclusiv cele legate de servicii financiare, comerț și fiscalitate, precum și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Unde va fi plasat noul Oficiu și cine îl supervizează Structura va funcționa în cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene, iar supervizarea politică îi revine comisarului pentru servicii financiare și uniunea economiilor și investițiilor, Maria Luís Albuquerque. Schimbările ar urma să intre în vigoare la 16 ianuarie 2027, potrivit Comisiei. Într-o declarație citată de publicație, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a argumentat că sancțiunile trebuie nu doar adoptate, ci și aplicate strict, pentru a-și produce efectele. Context: pachetul 22 de sancțiuni și presiunea pentru închidere „portițelor” Decizia vine în timp ce Bruxelles-ul pregătește al 22-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar putea fi adoptat chiar din decembrie, după ce UE a aprobat până acum 21 de pachete de măsuri de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Potrivit Bloomberg (citat de Kyiv Post), pachetul ar include, între altele, o interdicție de intrare în UE pentru foști soldați ruși care au luptat în Ucraina, măsuri care vizează aproximativ 65 de petroliere suspectate că fac parte din „flota din umbră”, precum și mai multe bănci rusești și furnizori de servicii cripto, plus tranzacții cu anumite porturi și rafinării. Un element care poate întârzia deciziile rămâne regula unanimității: toate sancțiunile UE necesită acordul tuturor statelor membre, ceea ce face ca unele măsuri să rămână în negociere luni la rând. [...]