Știri
Știri din categoria Externe

Zelenski cere presiune economică SUA–China pentru un armistițiu în Ucraina, susținând că Washingtonul și Beijingul ar putea forța Rusia să accepte oprirea luptelor prin sancțiuni și restricții comerciale, potrivit Digi24.
Președintele ucrainean a spus că a fost o greșeală ca președintele american Donald Trump să se întâlnească față în față cu Vladimir Putin fără participarea Ucrainei și a argumentat că influența economică a SUA și a Chinei ar putea schimba calculul Moscovei. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat la Kiev corespondentului NBC News, Richard Engel, iar relatarea este preluată de Kyiv Post.
Zelenski a indicat explicit sancțiunile coordonate și restricțiile comerciale ca pârghii care ar putea opri Rusia, dacă SUA și China ar fi dispuse să le folosească. În această logică, un armistițiu ar deveni posibil nu printr-o concesie militară, ci prin creșterea costurilor economice pentru Kremlin.
Liderul ucrainean a afirmat că, dacă Washingtonul și Beijingul ar lua astfel de măsuri sau ar amenința credibil cu ele, „asta ar însemna sfârșitul războiului”. Întrebat dacă absența acestei presiuni ar indica lipsă de voință politică, Zelenski a răspuns: „Exact asta înseamnă”.
Declarațiile vin înaintea summitului de joi, 19 noiembrie, de la Shenzhen (China), unde Trump, Putin și Xi Jinping urmează să discute despre războiul Rusiei fără reprezentanți ucraineni sau europeni, potrivit informațiilor prezentate în articol.
În același context, Zelenski a respins justificarea invocată de Kremlin pentru invadarea Ucrainei – ideea că Rusia ar fi intervenit pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă. El a susținut că bombardamentele rusești continuă inclusiv în comunități preponderent rusofone, ceea ce ar contrazice această narațiune.
Totodată, Zelenski a vorbit despre amenințările la adresa vieții sale, recunoscând că planurile de asasinat ale Rusiei rămân un risc, dar că frica nu poate dicta modul în care conduce Ucraina. Articolul redă și faptul că întrebările au venit pe fondul intensificării atacurilor ucrainene de la distanță pe teritoriul Rusiei, însă fragmentul disponibil este trunchiat și nu include detalii suplimentare.
Recomandate

Vladimir Putin a prezentat Asia-Pacific drept noul centru al economiei globale și a susținut că sancțiunile occidentale nu mai funcționează , într-un discurs adresat oamenilor de afaceri la forumul APEC din Shenzhen, potrivit HotNews . Liderul de la Kremlin a descris evoluția drept o „schimbare tectonică”, afirmând că regiunea Asia-Pacific a devenit „principalul nucleu industrial și tehnologic al planetei”. În același timp, a legat această transformare de apariția unei ordini internaționale „mai echilibrate” și a criticat încercările unor puteri de a limita dezvoltarea competitorilor prin restricții economice. Mesajul economic: Asia-Pacific, greutate majoră în PIB și comerț Putin a susținut că economiile țărilor prezente la forum reprezintă peste 60% din PIB-ul mondial și 50% din comerțul internațional de mărfuri. În lectura sa, statele asiatice în curs de dezvoltare ar fi trecut de la rolul de „fabrică a lumii” — cu producție de asamblare pentru companii occidentale — la poziția de „lideri ai dezvoltării globale” și motoare ale inovației tehnologice. Sancțiunile și UE: eficacitate contestată și pierdere de competitivitate În același discurs, Putin a afirmat că sancțiunile și taxele vamale pot afecta dezvoltarea, dar „nu sunt capabile să oprească complet creșterea sau să distrugă economiile”, invocând drept exemplu încercările „eșuate” de a izola Rusia după invazia din Ucraina (conflict pe care nu l-a menționat direct). El a mai susținut că Uniunea Europeană își pierde competitivitatea industrială din cauza restricțiilor împotriva Moscovei și a renunțării la aprovizionarea cu energie din Rusia, în timp ce presiunea externă ar fi accelerat transformarea economiei ruse. În acest context, Putin a afirmat că ponderea dolarului și a euro în plățile pentru exporturile rusești a scăzut de la 85% în 2021 la 9% „în prezent”. Ce urmează: stimulente interne și discuții la vârf Putin a spus că Rusia este dispusă să împărtășească expertiză în domenii precum inteligența artificială, serviciile digitale și comunicațiile prin satelit. Totodată, a anunțat intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie, a unui regim de stimulente pentru investiții în Extremul Orient rus și în regiunea arctică. Separat, el și-a exprimat așteptarea ca o reuniune trilaterală programată pentru joi, cu președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, să ajute la soluționarea divergențelor prin dialog. [...]

Kievul așteaptă un briefing al trimișilor SUA despre discuțiile lui Trump cu Putin și Xi, pe fondul negocierilor care pot influența sprijinul militar și energetic pentru Ucraina , potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că informarea va avea loc la Berlin, în marja întâlnirilor din capitala Germaniei. Zelenski a vorbit în ajunul unei reuniuni a „Coaliției celor dispuși”, precizând că Ucraina va primi detalii despre discuțiile purtate de președintele american Donald Trump la Shenzhen, unde acesta participă la primul său summit trilateral cu președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Întâlnirea SUA–Rusia–China este programată pentru joi, 19 noiembrie, în marja summitului APEC. În mesajul său, Zelenski a insistat asupra principiului de participare directă a Ucrainei și a Europei la deciziile care le privesc: „Noi și europenii avem o poziție comună, clară: chestiunile privind Ucraina trebuie decise cu participarea Ucrainei, iar chestiunile privind Europa trebuie decise cu participarea Europei.” Deși Zelenski nu i-a numit, publicația notează că pista de negociere a Washingtonului cu Kievul și Moscova a fost condusă de trimișii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Cei doi s-au întâlnit cu Putin la Moscova pe 12 noiembrie, după discuțiile trilaterale Ucraina–Rusia–SUA din Abu Dhabi (10–11 noiembrie), prima rundă de acest fel din februarie. Ulterior, au mers la Dublin în aceeași zi pentru a-l informa pe Zelenski. Contextul diplomatic: Ucraina reintră pe agenda discuțiilor de la Shenzhen Kyiv Post arată că, deși Washingtonul a semnalat inițial pe 13 noiembrie că războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu va fi inclus în negocierile de la Shenzhen, Trump a declarat pe 16 noiembrie că intenționează să ridice subiectul în discuțiile cu Putin și Xi. Putin a ajuns la Shenzhen pe 17 noiembrie, în aceeași zi în care Zelenski s-a adresat reuniunii în format Ramstein , cerând mai multe avioane F-16 și rachete interceptoare. Tot la Shenzhen, Trump și Putin au avut un contact scurt în fața lui Xi, înainte de fotografia liderilor APEC, iar cei doi sunt așteptați să aibă și o întâlnire separată după sesiunea plenară din 19 noiembrie. În paralel, Xi a avut peste două ore de discuții cu Putin, după care purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că s-a discutat despre o „soluționare privind Ucraina”, fără detalii. Miza pentru Kiev: pachete noi de sprijin, cu accent pe apărare și energie Zelenski a mai spus că Ucraina pregătește noi pachete de sprijin împreună cu aliații pentru reuniunea „Coaliției celor dispuși” din 19 noiembrie, axate în principal pe apărare și sectorul energetic. Potrivit articolului, apărarea antiaeriană rămâne prioritatea principală, pe fondul deficitului de interceptoare necesare pentru a contracara rachetele balistice folosite de Rusia în campania de iarnă. La reuniunea Ramstein din 17 noiembrie, Marea Britanie a promis peste 1.000 de rachete de apărare antiaeriană cu rază scurtă, iar Germania și Norvegia au anunțat câte 300 milioane dolari fiecare (aprox. 1,38 miliarde lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar) pentru un pachet comun de armament produs în SUA, inclusiv interceptoare Patriot. Zelenski a salutat și un plan al Comisiei Europene de a oferi Ucrainei încă 45 miliarde euro (aprox. 225 miliarde lei) anul viitor, despre care a spus că l-a discutat cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Presiunea din teren: pene de curent și creșterea victimelor civile Ministrul Energiei, Denîs Șmîhal, a raportat că întreruperile de curent au fost cele mai severe în regiunile Harkiv și Sumî, în timp ce forțele ruse au lovit și regiunile Odesa, Nikolaev și Zaporojie. Articolul notează că sistemul energetic rămâne sub presiune, cu atacuri rusești aproape zilnice, care au provocat pene de curent în cascadă cel puțin din octombrie. Separat, Kyiv Post citează un raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU), potrivit căruia victimele civile au fost cu 95% mai mari în octombrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut: cel puțin 372 de civili uciși și 1.981 răniți, cel mai ridicat bilanț pentru o lună octombrie de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022. [...]

Comisia Europeană își centralizează aplicarea sancțiunilor printr-un nou Oficiu dedicat , care ar urma să funcționeze formal din 26 ianuarie 2027, într-o mișcare menită să reducă ocolirea măsurilor impuse Rusiei și să uniformizeze aplicarea lor în cele 27 de state membre, potrivit Kyiv Post . Noul „ EU Sanctions Office ” va concentra expertiza Comisiei pe întreg ciclul sancțiunilor – de la redactare și implementare până la aplicare, prevenirea eludării și cooperarea cu țări din afara UE. În paralel, Comisia l-a numit pe diplomatul suedez Lars Danielsson ca viitor trimis special pentru implementarea sancțiunilor UE, cu preluarea mandatului la 6 februarie 2027. Ce se schimbă operațional pentru statele membre Oficiul este gândit ca un instrument de coordonare și suport pentru autoritățile naționale, cu accent pe aplicare consecventă și mai rapidă. Pentru statele membre, structura ar urma să livreze: îndrumare mai rapidă privind conformarea (respectarea obligațiilor legale); schimb de date mai amplu; analiză economică și tehnică, pentru a susține aplicarea unitară a sancțiunilor în întregul bloc. Conform Comisiei Europene, în noul oficiu vor fi reunite competențe din mai multe direcții care împart în prezent responsabilitățile privind sancțiunile, inclusiv cele legate de servicii financiare, comerț și fiscalitate, precum și Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF). Unde va fi plasat noul Oficiu și cine îl supervizează Structura va funcționa în cadrul Secretariatului General al Comisiei Europene, iar supervizarea politică îi revine comisarului pentru servicii financiare și uniunea economiilor și investițiilor, Maria Luís Albuquerque. Schimbările ar urma să intre în vigoare la 16 ianuarie 2027, potrivit Comisiei. Într-o declarație citată de publicație, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a argumentat că sancțiunile trebuie nu doar adoptate, ci și aplicate strict, pentru a-și produce efectele. Context: pachetul 22 de sancțiuni și presiunea pentru închidere „portițelor” Decizia vine în timp ce Bruxelles-ul pregătește al 22-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar putea fi adoptat chiar din decembrie, după ce UE a aprobat până acum 21 de pachete de măsuri de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Potrivit Bloomberg (citat de Kyiv Post), pachetul ar include, între altele, o interdicție de intrare în UE pentru foști soldați ruși care au luptat în Ucraina, măsuri care vizează aproximativ 65 de petroliere suspectate că fac parte din „flota din umbră”, precum și mai multe bănci rusești și furnizori de servicii cripto, plus tranzacții cu anumite porturi și rafinării. Un element care poate întârzia deciziile rămâne regula unanimității: toate sancțiunile UE necesită acordul tuturor statelor membre, ceea ce face ca unele măsuri să rămână în negociere luni la rând. [...]

Vladimir Putin încearcă să repoziționeze Rusia ca actor-cheie în arhitectura de securitate globală , legând explicit discuțiile despre Ucraina de o agendă mai largă de „stabilitate” și „drept internațional”, potrivit Digi24 , care citează France24. La prima reuniune trilaterală din istorie între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, liderul de la Kremlin a declarat că Rusia, Statele Unite și China au un „interes comun” în soluționarea conflictelor internaționale, inclusiv a războiului din Ucraina . Putin a susținut că, la inițiativa lui Trump, situația din Ucraina a primit „o atenție deosebită” în cadrul discuțiilor. În aceeași logică, Putin a pledat pentru cooperare între cele trei puteri, argumentând că pot contribui la „consolidarea stabilității globale” dacă aleg să colaboreze „constructiv”. Mesajul este construit pe ideea unei responsabilități comune pentru pace și securitate internațională. Miza: Ucraina, plasată într-un cadru mai larg de securitate și reguli internaționale Putin a invocat și rolul celor trei state ca membri fondatori ai Organizației Națiunilor Unite, afirmând că au responsabilitatea de a consolida sistemul dreptului internațional. Potrivit TASS, el a spus că Rusia, China și SUA sunt unite nu doar de statutul de puteri învingătoare în al Doilea Război Mondial, ci și de responsabilitatea pentru menținerea păcii internaționale. În plus, președintele rus a indicat că liderii celor trei țări ar trebui să discute și teme precum „securitatea energetică”, alături de probleme globale și regionale. Ce se știe despre discuțiile Trump–Putin Înaintea acestor declarații, Kremlinul a anunțat că războiul din Ucraina a fost tema principală a unei întâlniri neprogramate între Donald Trump și Vladimir Putin, care a avut loc joi dimineață. Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin a ieșit de la întrevedere „într-o dispoziție excelentă”. Informațiile disponibile în material se opresc la nivel de declarații și caracterizări generale; nu sunt prezentate detalii despre eventuale decizii, termene sau pași concreți agreați în discuții. [...]

Elon Musk contestă public restricțiile invocate de Kiev la Starshield , iar disputa reaprinde întrebarea cine controlează, în practică, accesul Ucrainei la comunicații satelitare militare potrivit Agerpres , care citează AFP. Musk l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că „minte” în legătură cu o nouă încetinire a rețelei Starshield în Ucraina. Declarațiile au fost făcute într-un interviu video din China, la un forum organizat de New York Times. Zelenski afirmase, săptămâna trecută, că armata ucraineană constată „perturbări importante” în funcționarea Starshield și că ar fi vorba despre „restricții de viteză sistematice”. Musk a respins acuzația, spunând că este „fals”. Miza operațională: limitări de viteză și utilizarea în luptă Potrivit Kievului, terminalele Starshield ale SpaceX (versiunea militară a rețelei civile Starlink) ar înceta să emită la o viteză de deplasare de peste 160 km/h, situație observată și în octombrie. În versiunea prezentată de Zelenski, această limitare ar face imposibilă utilizarea interceptoarelor împotriva dronelor de atac cu reacție folosite de Rusia pentru a viza, între altele, Kievul. Musk a susținut că Zelenski ar cere, de fapt, folosirea sateliților comerciali Starlink pentru operațiuni militare, solicitare pe care SpaceX ar fi refuzat-o „de la începutul acestui conflict”. Cine are controlul: SpaceX sau Pentagonul În același context, Musk a reluat ideea că Starshield este controlat de Departamentul american al Apărării , respingând acuzațiile că ar ajuta Rusia. Agerpres amintește că un schimb de replici similar a avut loc în octombrie, când Zelenski acuza Washingtonul că ar fi la originea unor limitări comparabile. Atunci, Casa Albă și Musk au negat responsabilitatea, iar limitarea ar fi fost ulterior ridicată la cererea președintelui american Donald Trump. În materialul citat nu sunt oferite detalii tehnice independente care să confirme cauza exactă a încetinirilor reclamate de Kiev sau mecanismul prin care ar fi impuse. [...]

Traficul pe Podul Kerci a fost suspendat temporar după un nou atac , într-un episod care menține sub presiune una dintre cele mai importante rute logistice și economice dintre Rusia și Crimeea ocupată, potrivit The War Zone . Șeful instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov , a afirmat pe Telegram că „în urma unui nou atac asupra Podului Crimeei” circulația a fost oprită temporar, iar serviciile relevante sunt la fața locului și evaluează pagubele. Publicația notează că, până acum, autoritățile ucrainene nu au comentat oficial atacul, iar detaliile despre amploarea și rezultatele loviturii rămân neclare. De ce contează: riscul de întrerupere a unei artere-cheie pentru aprovizionare Miza operațională este legată de faptul că Podul Kerci funcționează ca rută majoră de logistică pentru armata rusă și, în același timp, ca „linie de viață” economică pentru peninsula Crimeea ocupată. Conform informațiilor din articol, loviturile recente au afectat deja serios podul, iar obiectivul Ucrainei ar fi să scoată din funcțiune și componenta feroviară, ceea ce ar întrerupe complet conexiunea vitală dintre Rusia și Crimeea. Ce se știe despre atacurile din ultimele zile Materialul descrie o succesiune accelerată de lovituri: cel mai recent atac a avut loc la două zile după ce o porțiune mare a deschiderii podului a fost distrusă într-un atac „complex” cu rachete și drone; operațiunea de marți a scos din funcțiune segmentul rutier, însă segmentul feroviar a rămas în picioare; în pofida avariilor, trenurile ar fi continuat să circule, deși partea rămasă a fost lovită „două nopți” la rând și este vizibil afectată. Publicația mai notează că acesta este al treilea atac asupra podului în patru zile. Ce urmează și ce nu este confirmat The War Zone subliniază că amploarea pagubelor din cel mai recent atac nu este încă stabilită și că încearcă să obțină informații suplimentare, inclusiv de la biroul președintelui Volodîmîr Zelenski, Serviciul de Securitate al Ucrainei și Comandamentul pentru Sisteme Fără Pilot. În același context, articolul amintește că Zelenski a descris loviturile ca parte a unei operațiuni etapizate, desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, și le-a prezentat drept represalii pentru atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice și a altor obiective din Ucraina. Publicația avertizează, totodată, că noi valuri de atacuri asupra podului ar putea urma. [...]