Știri
Știri din categoria Externe

Zelenski spune că este avertizat constant despre riscuri de asasinat, dar refuză să-și conducă mandatul „în jurul fricii”, într-un mesaj care țintește direct continuitatea conducerii Ucrainei în plin război, potrivit Adevărul.
Președintele ucrainean afirmă că serviciile de informații și structurile de securitate l-au avertizat în repetate rânduri cu privire la posibile tentative de asasinat atribuite serviciilor secrete rusești. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat postului american NBC News.
Întrebarea a venit în contextul atacurilor ucrainene cu rază lungă de acțiune asupra teritoriului Rusiei, jurnalistul Richard Engel solicitându-i lui Zelenski să spună dacă se teme că Vladimir Putin ar putea ordona asasinarea sa ca represalii.
Zelenski a precizat că este informat „în mod regulat” despre amenințări de către reprezentanți ai serviciilor de informații, ai structurilor de securitate și de echipa sa de protecție. Potrivit lui, recomandările includ:
Liderul de la Kiev a spus că este conștient de riscurile funcției în timpul războiului, dar a pus în balanță faptul că militarii ucraineni își riscă zilnic viața. În acest cadru, Zelenski a respins ideea de a-și organiza viața în jurul fricii de a fi ucis.
„Suntem în război și înțelegem că putem muri. Mulți militari trăiesc și luptă fiind conștienți de acest lucru. Ei luptă pentru țara noastră, pentru viața copiilor și nepoților noștri, pentru viitorul lor.”
Întrebat dacă este pregătit să moară pentru ca Ucraina să poată trăi, Zelenski a răspuns că își îndeplinește responsabilitățile de președinte și a concluzionat că miza rămâne „libertatea”, nu supraviețuirea personală cu orice preț.
Recomandate

Elon Musk contestă public restricțiile invocate de Kiev la Starshield , iar disputa reaprinde întrebarea cine controlează, în practică, accesul Ucrainei la comunicații satelitare militare potrivit Agerpres , care citează AFP. Musk l-a acuzat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că „minte” în legătură cu o nouă încetinire a rețelei Starshield în Ucraina. Declarațiile au fost făcute într-un interviu video din China, la un forum organizat de New York Times. Zelenski afirmase, săptămâna trecută, că armata ucraineană constată „perturbări importante” în funcționarea Starshield și că ar fi vorba despre „restricții de viteză sistematice”. Musk a respins acuzația, spunând că este „fals”. Miza operațională: limitări de viteză și utilizarea în luptă Potrivit Kievului, terminalele Starshield ale SpaceX (versiunea militară a rețelei civile Starlink) ar înceta să emită la o viteză de deplasare de peste 160 km/h, situație observată și în octombrie. În versiunea prezentată de Zelenski, această limitare ar face imposibilă utilizarea interceptoarelor împotriva dronelor de atac cu reacție folosite de Rusia pentru a viza, între altele, Kievul. Musk a susținut că Zelenski ar cere, de fapt, folosirea sateliților comerciali Starlink pentru operațiuni militare, solicitare pe care SpaceX ar fi refuzat-o „de la începutul acestui conflict”. Cine are controlul: SpaceX sau Pentagonul În același context, Musk a reluat ideea că Starshield este controlat de Departamentul american al Apărării , respingând acuzațiile că ar ajuta Rusia. Agerpres amintește că un schimb de replici similar a avut loc în octombrie, când Zelenski acuza Washingtonul că ar fi la originea unor limitări comparabile. Atunci, Casa Albă și Musk au negat responsabilitatea, iar limitarea ar fi fost ulterior ridicată la cererea președintelui american Donald Trump. În materialul citat nu sunt oferite detalii tehnice independente care să confirme cauza exactă a încetinirilor reclamate de Kiev sau mecanismul prin care ar fi impuse. [...]

Vladimir Putin a folosit întâlnirea trilaterală cu Donald Trump și Xi Jinping pentru a împinge ideea unei „noi Ialta”, sugerând că actorii implicați „vor trebui să se împace cu realitățile” de pe teren – un mesaj care ridică miza pentru orice negociere privind arhitectura de securitate în Europa și, implicit, pentru stabilitatea economică regională , potrivit Digi24 . Putin a fost singurul dintre cei trei lideri care a organizat o conferință de presă după reuniunea din China, unde a prezentat discuțiile ca pe un început de proces, nu ca pe un eveniment simbolic. El a spus că, după declarațiile oficiale, a urmat „o discuție liberă”, pe care a pus-o pe seama atmosferei create de Xi Jinping, și a afirmat că „s-au pus temelia” pentru continuarea dialogului, „în formatul acesta sau altul”. „Noua Ialta” ca justificare pentru acceptarea faptelor împlinite În intervenția sa, liderul de la Kremlin a elogiat înțelegerea de la Ialta, susținând că aceasta ar fi stat la baza ordinii internaționale postbelice și a formării ONU. În același registru, Putin a respins ideea că la Ialta „s-a împărțit lumea”, afirmând că acolo „doar au fost fixate realitățile” de după Al Doilea Război Mondial și sugerând că același tip de acceptare ar urma să se repete și acum. „Și în actualele războaie vor fi nevoiți să se împace cu realitățile.” Ce spune Putin despre negocieri și „compromisurile” propuse de SUA Putin a afirmat că Trump „se străduiește sincer” să încheie mai multe conflicte, inclusiv războiul din Ucraina, dar a invocat complexitatea sistemului politic american ca factor care încetinește deciziile. Totodată, a spus că există „compromisuri” propuse de partea americană, pe care Rusia le-ar susține, iar întrebarea ar fi dacă „alte părți”, inclusiv Ucraina, vor accepta încetarea acțiunilor militare „prin măsuri pașnice”. În aceeași conferință, Putin a reluat afirmația că Rusia „nu a început războiul” și a acuzat autoritățile ucrainene că nu ar dori oprirea conflictului, inclusiv din motive politice interne. Europa, invitată la masă, dar condiționată de „realități” Întrebat despre prezența europenilor la negocieri, Putin a spus că nu au fost stabilite termene, dar că Rusia vrea continuarea discuțiilor. A afirmat că SUA „roagă insistent” Moscova să accepte participarea europenilor, însă a cerut ca Europa să vină cu propriile „compromisuri” și să țină cont de „realitățile actuale”. Putin a mai declarat că a invitat europenii la Moscova „pentru a înțelege poziția lor”, urmând ca apoi să fie decis formatul de continuare a negocierilor privind Ucraina. Podul Kerci: avertisment privind escaladarea Pe tema atacului asupra podului Kerci , Putin a susținut că este un obiectiv civil și a avertizat că, după lovitură, „nu ne vom înțelege”, adăugând că vor exista „lovituri mult mai dureroase”. În același timp, a spus că podul va fi restaurat și că Rusia are resursele necesare. Ce urmează, din informațiile disponibile Din declarațiile prezentate de Digi24 reiese că Moscova încearcă să fixeze cadrul negocierilor în jurul ideii de recunoaștere a „realităților” rezultate din război și să mențină deschis un canal de discuție în format trilateral sau extins. Nu apar, însă, termene concrete pentru negocieri și nici detalii punctuale despre condițiile formulate oficial de Rusia în acest moment. [...]

Ucraina susține că a avariat șinele feroviare ale Podului Crimeei, o rută-cheie pentru logistica militară rusă , în urma unui atac nocturn cu sisteme de rachete de coastă „Neptune”, potrivit Kyiv Post , care citează un comunicat al Statului Major General ucrainean. Statul Major a transmis pe Telegram că ținta a fost lovită, traficul pe pod a fost oprit, iar șinele de cale ferată au fost avariate. Amploarea pagubelor nu a putut fi verificată independent , precizează sursa. De ce contează: presiune pe aprovizionarea trupelor ruse din sudul Ucrainei În evaluarea armatei ucrainene, Podul Crimeei (Kerci) este „principala rută terestră” folosită de Rusia pentru a-și aproviziona forțele de ocupație din sudul Ucrainei cu combustibil, muniție și echipamente militare. În acest context, o întrerupere a traficului — chiar temporară — poate complica fluxurile logistice și poate genera întârzieri pentru convoaiele militare. Statul Major a legat atacul de o strategie mai largă de perturbare a logisticii ruse, afirmând că în ultimele zile ar fi fost avariate și suprafețele rutiere ale altor trei poduri folosite de forțele ruse. Ce se știe despre oprirea traficului și reacția Rusiei Publicația notează că Rusia a suspendat circulația trenurilor pe Podul Crimeei după atacul raportat, iar Ministerul Transporturilor a anunțat că specialiștii evaluează pagubele. Șeful instalat de Rusia în Crimeea ocupată, Serghei Aksionov, a declarat că traficul a fost oprit temporar. În plus, traficul rutier fusese deja afectat după un atac de marți, ceea ce înseamnă că, potrivit relatării, ambele legături de transport (rutieră și feroviară) au fost perturbate în această săptămână. Context: atacuri repetate și „Neptune” ca armă cu rază extinsă Statul Major a descris podul și ca simbol politic al controlului Rusiei asupra peninsulei anexate ilegal în 2014. În același mesaj, instituția a amintit că rachetele „Neptune” au fost folosite și în aprilie 2022, când a fost scufundat crucișătorul „Moskva”, nava-amiral a Flotei ruse din Marea Neagră. Kyiv Post mai arată că președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat anterior o operațiune ucraineană din 17 noiembrie care ar fi vizat atât segmentul rutier, cât și cel feroviar al podului, iar Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a susținut că una dintre arcadele metalice și porțiunea de carosabil de sub ea au fost complet distruse. În ceea ce privește capabilitățile, Zelenski declara în martie 2025 că o versiune modernizată a rachetei Neptune ar putea lovi ținte la până la 1.000 km, însă varianta exactă folosită în atacul raportat acum nu a fost confirmată , potrivit sursei. [...]

Kievul așteaptă un briefing al trimișilor SUA despre discuțiile lui Trump cu Putin și Xi, pe fondul negocierilor care pot influența sprijinul militar și energetic pentru Ucraina , potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că informarea va avea loc la Berlin, în marja întâlnirilor din capitala Germaniei. Zelenski a vorbit în ajunul unei reuniuni a „Coaliției celor dispuși”, precizând că Ucraina va primi detalii despre discuțiile purtate de președintele american Donald Trump la Shenzhen, unde acesta participă la primul său summit trilateral cu președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Întâlnirea SUA–Rusia–China este programată pentru joi, 19 noiembrie, în marja summitului APEC. În mesajul său, Zelenski a insistat asupra principiului de participare directă a Ucrainei și a Europei la deciziile care le privesc: „Noi și europenii avem o poziție comună, clară: chestiunile privind Ucraina trebuie decise cu participarea Ucrainei, iar chestiunile privind Europa trebuie decise cu participarea Europei.” Deși Zelenski nu i-a numit, publicația notează că pista de negociere a Washingtonului cu Kievul și Moscova a fost condusă de trimișii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Cei doi s-au întâlnit cu Putin la Moscova pe 12 noiembrie, după discuțiile trilaterale Ucraina–Rusia–SUA din Abu Dhabi (10–11 noiembrie), prima rundă de acest fel din februarie. Ulterior, au mers la Dublin în aceeași zi pentru a-l informa pe Zelenski. Contextul diplomatic: Ucraina reintră pe agenda discuțiilor de la Shenzhen Kyiv Post arată că, deși Washingtonul a semnalat inițial pe 13 noiembrie că războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu va fi inclus în negocierile de la Shenzhen, Trump a declarat pe 16 noiembrie că intenționează să ridice subiectul în discuțiile cu Putin și Xi. Putin a ajuns la Shenzhen pe 17 noiembrie, în aceeași zi în care Zelenski s-a adresat reuniunii în format Ramstein , cerând mai multe avioane F-16 și rachete interceptoare. Tot la Shenzhen, Trump și Putin au avut un contact scurt în fața lui Xi, înainte de fotografia liderilor APEC, iar cei doi sunt așteptați să aibă și o întâlnire separată după sesiunea plenară din 19 noiembrie. În paralel, Xi a avut peste două ore de discuții cu Putin, după care purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că s-a discutat despre o „soluționare privind Ucraina”, fără detalii. Miza pentru Kiev: pachete noi de sprijin, cu accent pe apărare și energie Zelenski a mai spus că Ucraina pregătește noi pachete de sprijin împreună cu aliații pentru reuniunea „Coaliției celor dispuși” din 19 noiembrie, axate în principal pe apărare și sectorul energetic. Potrivit articolului, apărarea antiaeriană rămâne prioritatea principală, pe fondul deficitului de interceptoare necesare pentru a contracara rachetele balistice folosite de Rusia în campania de iarnă. La reuniunea Ramstein din 17 noiembrie, Marea Britanie a promis peste 1.000 de rachete de apărare antiaeriană cu rază scurtă, iar Germania și Norvegia au anunțat câte 300 milioane dolari fiecare (aprox. 1,38 miliarde lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar) pentru un pachet comun de armament produs în SUA, inclusiv interceptoare Patriot. Zelenski a salutat și un plan al Comisiei Europene de a oferi Ucrainei încă 45 miliarde euro (aprox. 225 miliarde lei) anul viitor, despre care a spus că l-a discutat cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Presiunea din teren: pene de curent și creșterea victimelor civile Ministrul Energiei, Denîs Șmîhal, a raportat că întreruperile de curent au fost cele mai severe în regiunile Harkiv și Sumî, în timp ce forțele ruse au lovit și regiunile Odesa, Nikolaev și Zaporojie. Articolul notează că sistemul energetic rămâne sub presiune, cu atacuri rusești aproape zilnice, care au provocat pene de curent în cascadă cel puțin din octombrie. Separat, Kyiv Post citează un raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU), potrivit căruia victimele civile au fost cu 95% mai mari în octombrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut: cel puțin 372 de civili uciși și 1.981 răniți, cel mai ridicat bilanț pentru o lună octombrie de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022. [...]

Ieșirea intempestivă a strategului Pentagonului dintr-o reuniune NATO ridică semne de întrebare despre coerența sprijinului SUA pentru Ucraina , într-un moment în care Washingtonul acuză că loviturile Kievului în interiorul Rusiei pot alimenta escaladarea și pot avea efecte pe piețele energetice, potrivit Digi24 . Elbridge Colby , viceministrul apărării al SUA pe probleme politice și considerat principalul strateg al Pentagonului, a părăsit înainte de termen reuniunea Grupului de contact privind Ucraina , organizată la sediul NATO din Bruxelles, relatează The Telegraph, citat de Digi24. Conform aceleiași relatări, Colby a plecat după ce a criticat atacurile ucrainene asupra unor obiective de pe teritoriul Rusiei și a refuzat să asculte un raport secret al ministrului apărării din Ucraina, Evgheni Khmara. În intervenția sa, Colby a susținut că atacurile ucrainene de lungă distanță asupra infrastructurii civile din interiorul Rusiei nu ajută la oprirea ofensivei ruse pe linia frontului. El le-a descris drept „spectaculoase”, dar nu „eficiente” și a afirmat că astfel de acțiuni ar fi întărit disponibilitatea Kremlinului de a escalada conflictul. Potrivit The Telegraph, poziția a surprins oficiali germani, britanici și alți reprezentanți europeni prezenți, care consideră că aceste atacuri sunt eficiente militar și pot destabiliza regimul lui Vladimir Putin. Ce semnal transmite episodul în interiorul alianței The Telegraph mai notează, citând surse, că reacția reprezentantului Pentagonului a alimentat temeri în rândul unor participanți că administrația președintelui SUA, Donald Trump, „s-a aliat, de fapt, cu Rusia”, în detrimentul Ucrainei și al aliaților europeni. Până la finalul ședinței, SUA au fost reprezentate de Matthew Whitaker, reprezentantul permanent al Washingtonului la NATO. Contextul: intensificarea loviturilor și miza energetică În 2026, Forțele Armate ale Ucrainei au intensificat atacurile asupra țintelor din Rusia, inclusiv asupra infrastructurii militare, rafinăriilor de petrol și industriei petroliere, dar și asupra centralelor electrice, căilor ferate și infrastructurii de transport, mai arată Digi24. Pe 16 noiembrie, Ministerul Apărării al Federației Ruse a raportat interceptarea în spațiul aerian al țării a aproape 2.100 de drone ucrainene, descris drept cel mai amplu atac aerian „din ultima zi”. În același timp, Donald Trump a criticat anterior Kievul pentru atacurile asupra rafinăriilor rusești, argumentând că acestea duc la un deficit de motorină pe piețele mondiale și americane. De partea ucraineană, loviturile asupra infrastructurii rusești sunt justificate prin obiectivul de a submina economia Rusiei și de a reduce resursele Moscovei pentru continuarea războiului. [...]

Zelenski cere presiune economică SUA–China pentru un armistițiu în Ucraina , susținând că Washingtonul și Beijingul ar putea forța Rusia să accepte oprirea luptelor prin sancțiuni și restricții comerciale, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean a spus că a fost o greșeală ca președintele american Donald Trump să se întâlnească față în față cu Vladimir Putin fără participarea Ucrainei și a argumentat că influența economică a SUA și a Chinei ar putea schimba calculul Moscovei. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat la Kiev corespondentului NBC News , Richard Engel, iar relatarea este preluată de Kyiv Post. Ce instrumente invocă Zelenski și de ce contează Zelenski a indicat explicit sancțiunile coordonate și restricțiile comerciale ca pârghii care ar putea opri Rusia, dacă SUA și China ar fi dispuse să le folosească. În această logică, un armistițiu ar deveni posibil nu printr-o concesie militară, ci prin creșterea costurilor economice pentru Kremlin. Liderul ucrainean a afirmat că, dacă Washingtonul și Beijingul ar lua astfel de măsuri sau ar amenința credibil cu ele, „asta ar însemna sfârșitul războiului”. Întrebat dacă absența acestei presiuni ar indica lipsă de voință politică, Zelenski a răspuns: „Exact asta înseamnă”. Contextul: summitul de la Shenzhen, fără Ucraina și Europa Declarațiile vin înaintea summitului de joi, 19 noiembrie, de la Shenzhen (China), unde Trump, Putin și Xi Jinping urmează să discute despre războiul Rusiei fără reprezentanți ucraineni sau europeni, potrivit informațiilor prezentate în articol. Alte mesaje transmise de Zelenski În același context, Zelenski a respins justificarea invocată de Kremlin pentru invadarea Ucrainei – ideea că Rusia ar fi intervenit pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă. El a susținut că bombardamentele rusești continuă inclusiv în comunități preponderent rusofone, ceea ce ar contrazice această narațiune. Totodată, Zelenski a vorbit despre amenințările la adresa vieții sale, recunoscând că planurile de asasinat ale Rusiei rămân un risc, dar că frica nu poate dicta modul în care conduce Ucraina. Articolul redă și faptul că întrebările au venit pe fondul intensificării atacurilor ucrainene de la distanță pe teritoriul Rusiei, însă fragmentul disponibil este trunchiat și nu include detalii suplimentare. [...]