Știri
Știri din categoria Externe
Semnalele de flexibilitate privind un posibil schimb de teritorii cresc șansele unui cadru de negociere, dar miza imediată rămâne arhitectura de securitate pentru Ucraina, înaintea discuțiilor mediate de SUA de la Abu Dhabi, potrivit HotNews, care citează declarațiile unui oficial american relatate de Reuters.
Negocierile dintre Rusia și Ucraina, programate pentru 10 și 11 noiembrie la Abu Dhabi, sunt prezentate ca un nou efort al administrației Donald Trump de a obține progrese către încheierea conflictului început în 2022. Oficialul american a spus că, deși pozițiile publice rămân ferme, în discuții private există „o oarecare flexibilitate” de ambele părți în privința unui posibil compromis teritorial.
Potrivit oficialului american citat, un subiect major al negocierilor îl vor reprezenta garanțiile de securitate pentru Ucraina, inclusiv posibilitatea unei formule de apărare „de tipul articolului 5” din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă). În această logică, un acord teritorial ar urma să fie discutat mai degrabă spre final, după ce se conturează un consens pe alte elemente, inclusiv arhitectura de securitate postbelică.
Eforturile de mediere ale SUA urmează să fie conduse de emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner, iar oficialul a indicat că este posibil ca aceștia să meargă ulterior în Rusia pentru o întâlnire cu Vladimir Putin. Deși a avertizat că negocierile vor dura, oficialul a vorbit despre un „optimism prudent” privind posibilitatea unor progrese.
În plan public, pozițiile rămân incompatibile: Ucraina cere retragerea Rusiei la granița inițială, în timp ce Vladimir Putin urmărește obținerea întregii provincii Donbas (Donețk și Luhansk). Totuși, oficialul american a afirmat că ambele părți arată, în privat, o disponibilitate limitată pentru compromis, inclusiv în ideea unui schimb de teritorii.
În paralel, Kremlinul a transmis că Ucraina „este deja o altă țară” din punct de vedere geografic față de 2022, prin vocea purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov, care a invocat „realitatea de pe teren”. Mesajul vine după ce Donald Trump a spus că, la finalul războiului, Ucraina „va avea o altă formă” decât în 2022.
Rusia insistă de ani de zile asupra recunoașterii internaționale a celor cinci teritorii anexate: Crimeea, Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie. Moscova consideră Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie parte a teritoriului său în granițele administrative din 1991, deși nu controlează complet aceste regiuni.
În același timp, Kremlinul a exclus „vehement” participarea UE la negocieri, însă ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a spus că Europa va fi „bine reprezentată” la discuțiile din capitala Emiratelor Arabe Unite. Dinspre Kiev, președintele Volodimir Zelenski a anunțat în octombrie că Ucraina este deschisă să discute problema teritorială doar într-o întâlnire între președinții Rusiei și Ucrainei, menținând totodată poziția de principiu că nu este dispusă să cedeze teritorii.
Recomandate
Ucraina condiționează un „salt” diplomatic de o întâlnire Zelenski–Putin, sugerând că negocierile trilaterale din Abu Dhabi ar putea rămâne limitate fără un contact direct la vârf , potrivit Kyiv Post , care îl citează pe ambasadorul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk . Melnyk a declarat luni, 9 noiembrie, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York, că președintele Volodîmîr Zelenski este gata să se întâlnească cu Vladimir Putin oriunde în lume, cu excepția Moscovei – inclusiv în Florida, în marja summitului G20 din decembrie, „sau chiar în Antarctica”. Declarațiile au fost relatate de Interfax-Ukraine. Miza: negocierile din Abu Dhabi și limita lor fără o întâlnire directă Diplomatul ucrainean a spus că negocierile trilaterale Ucraina–SUA–Rusia programate la Abu Dhabi, marți și miercuri, „ar putea produce rezultate”, însă a avertizat că un progres politic major ar fi dificil fără o întâlnire directă între cei doi președinți. În același timp, Melnyk a acuzat Rusia că încearcă să submineze eforturile diplomatice, în timp ce Ucraina „rămâne angajată” în căutarea păcii. Argumentul Kievului: Rusia „avansează”, dar ar pierde teren net Melnyk a susținut că Putin urmărește în continuare să „frângă voința” Ucrainei și să forțeze capitularea, dar a afirmat că forțele ruse pierd teritoriu pentru a doua lună consecutiv. El a invocat cifre atribuite Institute for the Study of War (ISW) , potrivit cărora trupele ruse au capturat 139 km² de teritoriu ucrainean în octombrie, dar au pierdut controlul asupra a 167 km², ceea ce ar însemna o pierdere netă de 28 km². Presiunea pe aliați: cerere de sisteme de apărare antiaeriană și rachete Patriot În intervenția sa, Melnyk a cerut aliaților europeni și tuturor statelor membre ONU să transfere „imediat” către Ucraina sistemele de apărare antiaeriană disponibile, cu accent pe rachetele interceptoare Patriot. El a descris atacurile rusești drept o „ploaie apocaliptică de rachete” și a criticat păstrarea acestor sisteme „în depozit” în timp ce civilii sunt uciși zilnic. Context: Zelenski a indicat anterior Turcia ca posibil loc de întâlnire Anterior, Zelenski a spus că este pregătit să se întâlnească cu Putin în Turcia și și-a exprimat speranța că președintele turc Recep Tayyip Erdoğan ar putea ajuta la organizarea discuțiilor, într-o declarație pentru CNN Türk, menționată de aceeași sursă. Zelenski a mai spus că o întâlnire față în față ar trebui să vizeze un armistițiu pe linia frontului, mecanisme de monitorizare, garanții de securitate și reconstrucția postbelică, dar a exclus acceptarea cererilor Rusiei privind Donbasul sau recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, invocând Constituția Ucrainei. [...]
Ucraina își construiește acces „suveran” la sateliți, după riscurile dependenței de Starlink , într-un efort cu impact operațional direct asupra comunicațiilor militare și a capacității de avertizare timpurie, potrivit Digi24 . Miza este reducerea vulnerabilităților create de întreruperi sau restricții de acces la servicii comerciale și de escaladarea confruntării în spațiu, inclusiv prin bruiaj și manevre agresive între sateliți. În material este descris un episod care ilustrează extinderea războiului către infrastructura spațială: un atac ucrainean asupra Centrului Spațial și de Rachete Progress din Samara, producătorul rachetelor Soyuz-2, relatat de The Guardian (citat de Digi24). Ținta ar fi avut legătură cu rachetele care ar transporta noul sistem de sateliți rus Rassvet, dezvoltat pentru a înlocui Starlink, din care Rusia ar fi fost exclusă la începutul anului. De ce contează: comunicațiile și informațiile din satelit devin infrastructură critică de război Pe fondul utilizării pe scară largă a dronelor și senzorilor, accesul la sateliți care susțin comunicațiile și identificarea țintelor este prezentat ca tot mai important. În același timp, capacitatea de a perturba operațiunile inamice „în spațiu” capătă greutate, iar conflictul se mută dincolo de frontul terestru. Digi24 notează că Rusia ar fi folosit și rachete balistice Oreșnik în cel puțin trei ocazii, un sistem care se lansează în spațiul apropiat și eliberează mai multe focoase ghidabile independent. În acest context, Kievul își intensifică eforturile de diversificare a accesului la sisteme spațiale, pentru a nu depinde de SUA și de Starlink, al cărui acces ar fi fost restricționat „în mod controversat” în ultimele săptămâni. Ce face Ucraina: satelit propriu și teste de interceptare în spațiul apropiat Un pas concret menționat este lansarea cu succes a Obria Nano , descris ca primul satelit de testare pentru o viitoare rețea independentă de comunicații a Ucrainei, realizată împreună cu compania daneză GomSpace . Potrivit informațiilor citate, rețeaua ar urma să includă aproximativ 245 de sateliți. Separat, Ucraina ar fi efectuat cel puțin trei teste de interceptare în zona spațială apropiată și, potrivit unui oficial citat, ar lucra la posibilitatea de a trece la producția în serie a unor sisteme „exoatmosferice” (capabile să opereze dincolo de atmosfera densă, în spațiul apropiat) pentru a intercepta lansări. Context: militarizarea spațiului și reguli depășite Materialul plasează evoluțiile într-un cadru mai larg, în care tratatele de guvernanță spațială sunt descrise de experți ca „neclare, depășite și greu de aplicat”. Sunt menționate tactici atribuite Rusiei, precum bruiajul semnalelor, „orbirea” sateliților cu laser și folosirea unor sateliți spion „inspectori” în apropierea activelor spațiale străine. Totodată, este amintit un incident în care satelitul rus Kosmos 2612 ar fi fost observat efectuând manevre agresive către un satelit radar comercial operat de grupul finlandez Iceye, care furnizează imagini tridimensionale ale terenului armatei ucrainene, experții descriind gestul drept hărțuire deliberată. Ce urmează: presiune pentru alternative la servicii comerciale În analiza citată de Digi24, dependența de operatori comerciali este văzută ca un risc, mai ales după episoadele de limitare a serviciilor și după pauze în partajarea informațiilor obținute prin satelit. Consecința indicată este accelerarea căutării de alternative: Ucraina își dezvoltă o prezență „suverană” în spațiu, iar tendința este descrisă ca mai largă, inclusiv în Europa, pe fondul competiției strategice și al utilizării spațiului în conflicte active. [...]
Moscova mută accentul de la pacea din Ucraina la o negociere a „sferelor de influență” între Rusia, SUA și China, o poziționare care, dacă se traduce în discuții la nivel înalt, ar putea reconfigura cadrul de securitate din regiune și ar împinge în plan secund negocierile de încetare a focului, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin lui Piotr Tolstoi , noul președinte al Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat, care a spus că o eventuală împărțire a zonelor de influență și discutarea „garanțiilor de securitate” la nivel global ar fi „mai importantă” decât încercările de a obține o încetare a focului în Ucraina. Tolstoi a indicat ca posibilă ocazie summitul APEC (Cooperare Economică Asia-Pacific) programat pentru 18–19 noiembrie, unde ar exista „posibilitatea” unei reuniuni tripartite în Shenzhen. Ce ar urmări Rusia și de ce contează Mesajul transmis de oficialul rus sugerează că Moscova își leagă obiectivele din războiul din Ucraina de o discuție mai amplă despre arhitectura de securitate, direct cu Washingtonul și Beijingul, nu doar de un acord punctual de pace. În aceeași logică, Tolstoi a afirmat că aceste preocupări ar fi stat la originea „operațiunii militare speciale” și s-a declarat sceptic față de demersurile de negociere pe care le-ar iniția Donald Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În plan diplomatic, o astfel de întâlnire ar avea și o miză de imagine pentru Kremlin: ar însemna discuții la vârf cu cele două mari puteri, într-un format care ocolește actorii europeni. „Nu vrem o Ialta 2”: cum este descrisă reuniunea posibilă În spațiul public, scenariul unei întâlniri Xi–Trump–Putin a fost comparat cu Conferința de la Ialta din 1945, când marile puteri au negociat rearanjarea Europei postbelice. În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că părțile încearcă să ajungă la un consens asupra agendei și că unele propuneri sunt acceptabile pentru unii, dar „inacceptabile” pentru alții. „Părțile prezintă propuneri privind posibilele puncte de pe ordinea de zi. Unele sunt preferate de o parte, dar inacceptabile pentru alții. Aici trebuie să se ajungă la un anumit consens.” Peskov a adăugat că, dacă se ajunge la consens și reuniunea are loc, discuția ar fi una „foarte importantă” și ar atrage atenția globală. Ce teme ar putea bloca agenda Potrivit informațiilor citate, Trump ar fi invocat necesitatea discutării unui nou tratat de dezarmare nucleară după expirarea START III, subiect pe care Beijingul nu ar dori să îl abordeze „momentan”. Din datele disponibile în material, nu este clar ce puncte concrete ar agrea cele trei părți și nici dacă întâlnirea va avea loc efectiv, dincolo de formularea de tip „există posibilitatea”. Dacă formatul se confirmă, semnalul principal ar fi că Rusia încearcă să repoziționeze dosarul Ucrainei într-o negociere mai largă despre influență și securitate, cu potențial de a complica și mai mult traseul către o încetare a focului. [...]
Franța anunță că europenii vor fi prezenți la negocierile Rusia–Ucraina mediate de SUA , programate pe 10–11 noiembrie la Abu Dhabi, contrazicând direct mesajele Moscovei potrivit cărora Europa „nu are ce căuta” la masa discuțiilor, relatează HotNews . Jean-Noël Barrot , ministrul francez de Externe, a declarat la RTL că „europenii vor fi bine reprezentați” și că Franța va participa, fără să precizeze deocamdată cine va face parte din delegația franceză. Miza: rolul Europei în arhitectura de securitate postbelică Prezența europeană la discuțiile de la Abu Dhabi contează în special prin prisma temelor anunțate pentru negocieri: încetarea războiului declanșat de Rusia, acorduri de securitate postbelice și reducerea tensiunilor. În acest context, Parisul transmite că Europa nu acceptă să fie exclusă dintr-un proces care poate influența direct securitatea continentului. Potrivit sursei, emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a spus în această săptămână că Statele Unite vor aduce la aceeași masă delegațiile din Ucraina și Rusia, la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie. Replica Moscovei și linia de conflict diplomatic Mesajul Franței vine după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a susținut că „europenii nu au ce căuta la masa negocierilor”. Într-un comunicat publicat sâmbătă pe site-ul MAE rus, Zaharova a acuzat Occidentul că nu ia în considerare „preocupările legitime” ale Rusiei în materie de securitate și că alimentează escaladarea. Tot ea a afirmat că Londra și Parisul ar miza pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a păstra un punct de sprijin în confruntarea cu Rusia. Ce urmează: negocieri la Abu Dhabi și exerciții militare în Polonia Negocierile trilaterale Rusia–Ucraina–Statele Unite sunt programate marți și miercuri, 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Separat, „Coaliția de Voință”, formată din 37 de state, va organiza primele exerciții militare comune la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, în perioada 9–22 noiembrie, pentru a pregăti o posibilă misiune de stabilizare în Ucraina. [...]
Europa este împinsă să-și facă propriul plan de securitate pe fondul riscului ca sprijinul SUA să devină mai imprevizibil, iar Rusia să încerce „testarea” solidarității NATO, inclusiv prin atacuri cu drone, potrivit unei analize prezentate de Digi24 . Miza pentru statele europene este una de reglementare și politică de securitate: cât de credibil rămâne Articolul 5 (apărarea colectivă) dacă Washingtonul își reduce implicarea. Analiza o citează pe Liana Fix, expertă în politică externă și de securitate afiliată Council on Foreign Relations (Washington), care pleacă de la un scenariu în care înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului din SUA ar putea avea efecte asupra politicii externe a președintelui Donald Trump. În logica descrisă, președinții care pierd sprijinul Congresului tind să se concentreze mai mult pe politica externă, unde au marjă mai mare de acțiune. Cum ar putea arăta „testarea” Articolului 5 În scenariul considerat cel mai grav de expertă, Moscova ar putea recurge la atacuri cu drone pentru a pune la încercare aplicarea Articolului 5 al Tratatului NATO. Ipoteza de lucru este că Kremlinul ar miza pe faptul că SUA nu ar interveni în sprijinul aliaților europeni, pe fondul unei posibile schimbări de atitudine a lui Trump față de Europa și Ucraina. În același cadru de risc, sunt menționate și alte evoluții posibile: o înțelegere Trump–Putin care ar duce la întreruperea sprijinului logistic și informativ pentru Ucraina sau reducerea prezenței militare americane în Europa, în condițiile în care Rusia cere de mult timp retragerea trupelor SUA din Polonia și statele baltice și restrângerea infrastructurii NATO în regiune. Materialul precizează că acestea sunt scenarii, nu decizii deja luate de Washington sau planuri confirmate ale Moscovei. Ce ar trebui să facă Europa, potrivit analizei Recomandarea centrală este ca statele europene să-și consolideze capacitatea de acțiune independentă de SUA și să treacă de la reacții punctuale la un plan alternativ de securitate. În acest context, analiza notează că Franța și Germania sunt în mare parte absorbite de probleme interne, în timp ce Norvegia și Finlanda sunt descrise ca fiind deosebit de active în menținerea contactelor diplomatice cu Washingtonul și Moscova. Printre măsurile concrete enumerate: formularea unei poziții europene comune împotriva reluării comerțului cu gaze naturale din Rusia și împotriva relaxării premature a sancțiunilor, chiar și în cazul unor presiuni venite dinspre Washington; accelerarea demersurilor pentru utilizarea activelor rusești înghețate în beneficiul Ucrainei. Concluzia analizei, așa cum este redată, este că Europa ar trebui să-și definească obiective strategice proprii și să-și asume un rol mai mare în deciziile de securitate ale continentului, în loc să depindă de direcția politicii externe americane. [...]
Rusia susține că a lovit trei nave comerciale în Marea Neagră, un nou semnal de risc pentru transportul maritim din zonă , potrivit G4Media , care citează Agerpres, la rândul său pe Reuters. Ministerul rus al Apărării a anunțat că forțele sale au lovit o navă de mărfuri și un petrolier în Marea Neagră, informație transmisă de agenția rusă Interfax , conform Reuters. Separat, o altă navă de mărfuri ar fi fost lovită la est de portul Odesa din Ucraina, a mai relatat Interfax. Informațiile provin din comunicări ale părții ruse și nu includ, în materialul citat, detalii despre identitatea navelor, pagube sau eventuale victime. [...]
