Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina condiționează un „salt” diplomatic de o întâlnire Zelenski–Putin, sugerând că negocierile trilaterale din Abu Dhabi ar putea rămâne limitate fără un contact direct la vârf, potrivit Kyiv Post, care îl citează pe ambasadorul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk.
Melnyk a declarat luni, 9 noiembrie, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU la New York, că președintele Volodîmîr Zelenski este gata să se întâlnească cu Vladimir Putin oriunde în lume, cu excepția Moscovei – inclusiv în Florida, în marja summitului G20 din decembrie, „sau chiar în Antarctica”. Declarațiile au fost relatate de Interfax-Ukraine.
Diplomatul ucrainean a spus că negocierile trilaterale Ucraina–SUA–Rusia programate la Abu Dhabi, marți și miercuri, „ar putea produce rezultate”, însă a avertizat că un progres politic major ar fi dificil fără o întâlnire directă între cei doi președinți.
În același timp, Melnyk a acuzat Rusia că încearcă să submineze eforturile diplomatice, în timp ce Ucraina „rămâne angajată” în căutarea păcii.
Melnyk a susținut că Putin urmărește în continuare să „frângă voința” Ucrainei și să forțeze capitularea, dar a afirmat că forțele ruse pierd teritoriu pentru a doua lună consecutiv.
El a invocat cifre atribuite Institute for the Study of War (ISW), potrivit cărora trupele ruse au capturat 139 km² de teritoriu ucrainean în octombrie, dar au pierdut controlul asupra a 167 km², ceea ce ar însemna o pierdere netă de 28 km².
În intervenția sa, Melnyk a cerut aliaților europeni și tuturor statelor membre ONU să transfere „imediat” către Ucraina sistemele de apărare antiaeriană disponibile, cu accent pe rachetele interceptoare Patriot. El a descris atacurile rusești drept o „ploaie apocaliptică de rachete” și a criticat păstrarea acestor sisteme „în depozit” în timp ce civilii sunt uciși zilnic.
Anterior, Zelenski a spus că este pregătit să se întâlnească cu Putin în Turcia și și-a exprimat speranța că președintele turc Recep Tayyip Erdoğan ar putea ajuta la organizarea discuțiilor, într-o declarație pentru CNN Türk, menționată de aceeași sursă.
Zelenski a mai spus că o întâlnire față în față ar trebui să vizeze un armistițiu pe linia frontului, mecanisme de monitorizare, garanții de securitate și reconstrucția postbelică, dar a exclus acceptarea cererilor Rusiei privind Donbasul sau recunoașterea Crimeei ca teritoriu rusesc, invocând Constituția Ucrainei.
Recomandate
Ucraina cere sancționarea Rosatom , ceea ce poate bloca proiecte și contracte nucleare în Europa , pe fondul riscurilor de securitate invocate la centrala Zaporojie, potrivit Mediafax . Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha , a cerut comunității internaționale să impună sancțiuni împotriva Rosatom, compania nucleară de stat a Rusiei, pe care o acuză de implicare directă în ocuparea centralei nucleare Zaporojie. În mesajul publicat duminică pe platforma X, oficialul a susținut că Rusia pune în pericol securitatea nucleară a Europei și că instalația trebuie returnată Ucrainei. Riscul operațional invocat: întreruperi repetate ale alimentării externe Sîbiha afirmă că centrala Zaporojie a rămas fără alimentare externă cu energie electrică pentru a 16-a oară de la începutul anului. În acest context, centrala a fost nevoită să folosească generatoarele diesel de urgență, necesare pentru energia folosită la răcirea reactoarelor, iar rezervele de combustibil ar fi suficiente „doar pentru două săptămâni de funcționare limitată”, potrivit ministrului. „Aceeași țară care ocupă ilegal centrala continuă să distrugă infrastructura energetică a Ucrainei, punând în pericol grav securitatea nucleară europeană”, a declarat Sîbiha. Miza de reglementare: sancțiuni împotriva Rosatom Șeful diplomației ucrainene susține că „reacția internațională trebuie să fie pe măsura pericolului” și cere sancționarea Rosatom, companie care, în viziunea Kievului, nu ar trebui să își poată continua activitatea internațională în condițiile implicării în administrarea unei centrale ocupate. „Sancțiunile împotriva Rosatom ar fi trebuit impuse de mult timp. O companie implicată direct în ocuparea ilegală a unei centrale nucleare nu poate continua să își desfășoare activitatea internațională ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat”, a declarat ministrul. Ce spune AIEA despre incidentul de duminică seară Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a anunțat duminică seară, aproape de ora 21.00, că alimentarea cu energie electrică a centralei a fost restabilită, după ce instalația pierduse legătura cu linia Ferosplavna-1, de 330.000 de volți, ultima prin care primea curent din rețea. Conform AIEA, a fost a 27-a întrerupere a alimentării externe cu energie electrică de la începutul războiului, în februarie 2022. Centrala are șase reactoare oprite, însă combustibilul nuclear necesită în continuare răcire, ceea ce face alimentarea cu energie electrică „vitală”, chiar dacă instalația nu mai produce electricitate. Context: controlul asupra Zaporojie și rolul Rosatom Centrala Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, a fost atacată și ocupată de trupele ruse pe 4 martie 2022. Până în octombrie 2022, personalul tehnic ucrainean a continuat să opereze centrala sub control militar rus, iar ulterior Moscova a decis trecerea instalației în administrarea Rosatom. Ucraina nu recunoaște controlul Rusiei asupra centralei și cere returnarea acesteia. AIEA menține o echipă de experți la Zaporojie din septembrie 2022, pentru monitorizarea situației. [...]
Ucraina își construiește acces „suveran” la sateliți, după riscurile dependenței de Starlink , într-un efort cu impact operațional direct asupra comunicațiilor militare și a capacității de avertizare timpurie, potrivit Digi24 . Miza este reducerea vulnerabilităților create de întreruperi sau restricții de acces la servicii comerciale și de escaladarea confruntării în spațiu, inclusiv prin bruiaj și manevre agresive între sateliți. În material este descris un episod care ilustrează extinderea războiului către infrastructura spațială: un atac ucrainean asupra Centrului Spațial și de Rachete Progress din Samara, producătorul rachetelor Soyuz-2, relatat de The Guardian (citat de Digi24). Ținta ar fi avut legătură cu rachetele care ar transporta noul sistem de sateliți rus Rassvet, dezvoltat pentru a înlocui Starlink, din care Rusia ar fi fost exclusă la începutul anului. De ce contează: comunicațiile și informațiile din satelit devin infrastructură critică de război Pe fondul utilizării pe scară largă a dronelor și senzorilor, accesul la sateliți care susțin comunicațiile și identificarea țintelor este prezentat ca tot mai important. În același timp, capacitatea de a perturba operațiunile inamice „în spațiu” capătă greutate, iar conflictul se mută dincolo de frontul terestru. Digi24 notează că Rusia ar fi folosit și rachete balistice Oreșnik în cel puțin trei ocazii, un sistem care se lansează în spațiul apropiat și eliberează mai multe focoase ghidabile independent. În acest context, Kievul își intensifică eforturile de diversificare a accesului la sisteme spațiale, pentru a nu depinde de SUA și de Starlink, al cărui acces ar fi fost restricționat „în mod controversat” în ultimele săptămâni. Ce face Ucraina: satelit propriu și teste de interceptare în spațiul apropiat Un pas concret menționat este lansarea cu succes a Obria Nano , descris ca primul satelit de testare pentru o viitoare rețea independentă de comunicații a Ucrainei, realizată împreună cu compania daneză GomSpace . Potrivit informațiilor citate, rețeaua ar urma să includă aproximativ 245 de sateliți. Separat, Ucraina ar fi efectuat cel puțin trei teste de interceptare în zona spațială apropiată și, potrivit unui oficial citat, ar lucra la posibilitatea de a trece la producția în serie a unor sisteme „exoatmosferice” (capabile să opereze dincolo de atmosfera densă, în spațiul apropiat) pentru a intercepta lansări. Context: militarizarea spațiului și reguli depășite Materialul plasează evoluțiile într-un cadru mai larg, în care tratatele de guvernanță spațială sunt descrise de experți ca „neclare, depășite și greu de aplicat”. Sunt menționate tactici atribuite Rusiei, precum bruiajul semnalelor, „orbirea” sateliților cu laser și folosirea unor sateliți spion „inspectori” în apropierea activelor spațiale străine. Totodată, este amintit un incident în care satelitul rus Kosmos 2612 ar fi fost observat efectuând manevre agresive către un satelit radar comercial operat de grupul finlandez Iceye, care furnizează imagini tridimensionale ale terenului armatei ucrainene, experții descriind gestul drept hărțuire deliberată. Ce urmează: presiune pentru alternative la servicii comerciale În analiza citată de Digi24, dependența de operatori comerciali este văzută ca un risc, mai ales după episoadele de limitare a serviciilor și după pauze în partajarea informațiilor obținute prin satelit. Consecința indicată este accelerarea căutării de alternative: Ucraina își dezvoltă o prezență „suverană” în spațiu, iar tendința este descrisă ca mai largă, inclusiv în Europa, pe fondul competiției strategice și al utilizării spațiului în conflicte active. [...]
Franța anunță că europenii vor fi prezenți la negocierile Rusia–Ucraina mediate de SUA , programate pe 10–11 noiembrie la Abu Dhabi, contrazicând direct mesajele Moscovei potrivit cărora Europa „nu are ce căuta” la masa discuțiilor, relatează HotNews . Jean-Noël Barrot , ministrul francez de Externe, a declarat la RTL că „europenii vor fi bine reprezentați” și că Franța va participa, fără să precizeze deocamdată cine va face parte din delegația franceză. Miza: rolul Europei în arhitectura de securitate postbelică Prezența europeană la discuțiile de la Abu Dhabi contează în special prin prisma temelor anunțate pentru negocieri: încetarea războiului declanșat de Rusia, acorduri de securitate postbelice și reducerea tensiunilor. În acest context, Parisul transmite că Europa nu acceptă să fie exclusă dintr-un proces care poate influența direct securitatea continentului. Potrivit sursei, emisarul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, a spus în această săptămână că Statele Unite vor aduce la aceeași masă delegațiile din Ucraina și Rusia, la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie. Replica Moscovei și linia de conflict diplomatic Mesajul Franței vine după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova , a susținut că „europenii nu au ce căuta la masa negocierilor”. Într-un comunicat publicat sâmbătă pe site-ul MAE rus, Zaharova a acuzat Occidentul că nu ia în considerare „preocupările legitime” ale Rusiei în materie de securitate și că alimentează escaladarea. Tot ea a afirmat că Londra și Parisul ar miza pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a păstra un punct de sprijin în confruntarea cu Rusia. Ce urmează: negocieri la Abu Dhabi și exerciții militare în Polonia Negocierile trilaterale Rusia–Ucraina–Statele Unite sunt programate marți și miercuri, 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite. Separat, „Coaliția de Voință”, formată din 37 de state, va organiza primele exerciții militare comune la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, în perioada 9–22 noiembrie, pentru a pregăti o posibilă misiune de stabilizare în Ucraina. [...]
Rusia avertizează că ar trata trupe străine în Ucraina drept „ținte legitime” , într-un mesaj care ridică miza de securitate pentru statele europene ce discută scenarii de implicare militară, potrivit Antena 3 . Declarațiile îi aparțin Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe , care a legat subiectul de planurile unei „Coaliții de Voință” privind exerciții militare înaintea reluării consultărilor despre războiul din Ucraina. Zaharova a susținut că programarea exercițiilor „chiar înainte” de reluarea consultărilor de la Abu Dhabi între Rusia, SUA și Ucraina ar confirma, în viziunea Moscovei, că „europenii nu au loc la masa negocierilor”. În același timp, ea a acuzat Occidentul că nu ar ține cont de „preocupările legitime de securitate” ale Rusiei și că ar alimenta „spirala escaladării”. Mesajul Moscovei: fără contingente militare străine în Ucraina Oficialul rus a afirmat că „Londra și Parisul” ar miza pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a obține „un punct de sprijin” într-o confruntare prelungită cu Rusia și pentru a încerca să provoace o „înfrângere militară” a acesteia. În acest context, Zaharova a reiterat că desfășurarea de contingente militare străine în Ucraina ar fi „absolut inacceptabilă”, indiferent dacă ar avea loc sub umbrela „Coaliției Voluntarilor” sau a „oricărei alte asocieri”. Ea a calificat un astfel de pas drept echivalentul unei „intervenții militare” și al creării deliberate de „amenințări suplimentare” la adresa securității Rusiei. Avertismentul privind „ținte legitime” și riscul de escaladare Potrivit declarațiilor citate, în aceste condiții „forțele Armate Ruse” ar considera „orice formațiuni militare din Ucraina drept ținte legitime”, „cu toate riscurile și consecințele” aferente. Zaharova a mai spus că responsabilitatea pentru o eventuală escaladare ar reveni celor care „continuă să inițieze aventuri militare iresponsabile împotriva Rusiei”, insistând că planurile de a provoca o „înfrângere strategică” a Rusiei ar fi „sortite eșecului”. Materialul Antena 3 nu oferă detalii suplimentare despre componența „Coaliției de Voință” sau despre parametrii exercițiilor militare menționate, dincolo de legătura făcută de partea rusă cu reluarea consultărilor de la Abu Dhabi. [...]
Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a cerut tragerea la răspundere a autorului atacului armat din Cracovia , într-un mesaj de solidaritate cu Polonia după un incident pe care premierul polonez Donald Tusk l-a catalogat drept „terorism”, potrivit Kyiv Post . Zelenski a transmis condoleanțe familiilor victimelor și a spus că „nu poate exista nicio justificare” pentru atac, exprimându-și încrederea că făptașul va fi adus în fața justiției conform legii poloneze. Liderul ucrainean a adăugat că siguranța civilă este „un drept inviolabil” și a urat însănătoșire rapidă răniților. Ce s-a întâmplat în Cracovia Atacul a avut loc sâmbătă, 7 noiembrie, în Piața Mare (Main Market Square) din centrul istoric al Cracoviei. Conform informațiilor prezentate, un bărbat a deschis focul asupra mulțimii, omorând șase persoane și rănind alte 15. Incidentul s-ar fi produs în jurul orei 15:00 (ora locală), când un vehicul a intrat cu viteză în zona pietonală, iar un atacator mascat a coborât și a tras cu o armă cu țeavă lungă, determinând oamenii să se adăpostească în cafenele, restaurante și în intrările clădirilor din apropiere. Reacția autorităților poloneze și date despre suspect Premierul Donald Tusk a declarat, într-un briefing de seară la Varșovia, că este vorba despre un act fără precedent de terorism în Polonia. „Până acum în Polonia nu am văzut astfel de acte brutale de terorism, pentru că exact așa trebuie numit acest atac brutal asupra vieții umane din Cracovia.” Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a decretat două zile de doliu național, pe 8 și 9 noiembrie, potrivit purtătorului său de cuvânt, Rafał Leszkiewicz. Suspectul reținut are cetățenie poloneză. Katarzyna Cislo, purtătoare de cuvânt a Comandamentului Poliției Voievodatului Malopolska din Cracovia, a afirmat că acesta purta uniformă militară și avea echipament tactic, iar arma ar fi fost „probabil” o pușcă semiautomată de tip AR-15. Poliția ar fi găsit în vehicul și alte arme, muniție, un rucsac militar, buzunare tactice și o baionetă. Ministerul ucrainean de Externe a comunicat că, potrivit datelor disponibile, nu au existat cetățeni ucraineni uciși sau răniți în atac. [...]
Donald Trump spune că FBI investighează un posibil caz de spionaj care îl vizează indirect pe CEO-ul Nvidia , Jensen Huang , după ce președintele SUA afirmă că a discutat personal cu acesta despre suspiciunile legate de o relație extraconjugală și posibile conexiuni cu serviciile secrete chineze, potrivit Antena 3 . Miza depășește zona de scandal personal: Nvidia este un actor-cheie în lanțul global al cipurilor avansate, iar orice suspiciune de scurgere de informații către China poate amplifica presiunea politică și de reglementare asupra exporturilor de tehnologie sensibilă. Trump a spus că l-a întrebat pe Jensen Huang dacă știa că Alice Huang ar fi avut legături cu serviciile secrete chineze, iar CEO-ul i-ar fi răspuns că „habar nu avea”. Ce a spus Trump despre discuția cu Jensen Huang și ancheta FBI Într-o conferință de presă la Casa Albă, Trump a declarat că îl crede pe Jensen Huang și a insistat că acesta „suferă mult”, mai ales din cauza familiei. Președintele SUA a mai afirmat că FBI „se ocupă” de caz și că „va ieși bine pentru el”, fără să precizeze dacă șeful Nvidia este anchetat direct, mențiune atribuită în material agenției dpa. Trump a mai spus că vrea să verifice „cu oamenii de la serviciile de informații” și că subiectul nu a avut „mult impact” asupra lui. Totodată, a refuzat să detalieze când a aflat despre dosar. Contextul acuzațiilor: memoriu citat de New York Times Potrivit New York Times, citat de Antena 3, un memoriu distribuit în primăvară în rândul înalților oficiali americani ar fi prezentat-o pe Alice Huang drept agentă a Ministerului Securității de Stat din China, recrutată pentru a strânge informații despre Jensen Huang și, posibil, pentru a influența compania să vândă în China cele mai performante cipuri. China ar fi dezmințit acuzația, conform relatării AFP preluate în material. Ce urmează: dimensiunea diplomatică rămâne în plan secund Întrebat dacă va discuta subiectul cu președintele chinez Xi Jinping, Trump a răspuns: „Nu, nu cred.” Antena 3 notează că cei doi lideri „s-ar putea” întâlni din nou în perioada următoare, în marja summitului APEC din orașul chinezesc Shenzen. În acest moment, informațiile publice din material indică o anchetă în derulare a FBI, dar nu clarifică statutul exact al lui Jensen Huang în investigație. [...]
