Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina își construiește acces „suveran” la sateliți, după riscurile dependenței de Starlink, într-un efort cu impact operațional direct asupra comunicațiilor militare și a capacității de avertizare timpurie, potrivit Digi24. Miza este reducerea vulnerabilităților create de întreruperi sau restricții de acces la servicii comerciale și de escaladarea confruntării în spațiu, inclusiv prin bruiaj și manevre agresive între sateliți.
În material este descris un episod care ilustrează extinderea războiului către infrastructura spațială: un atac ucrainean asupra Centrului Spațial și de Rachete Progress din Samara, producătorul rachetelor Soyuz-2, relatat de The Guardian (citat de Digi24). Ținta ar fi avut legătură cu rachetele care ar transporta noul sistem de sateliți rus Rassvet, dezvoltat pentru a înlocui Starlink, din care Rusia ar fi fost exclusă la începutul anului.
Pe fondul utilizării pe scară largă a dronelor și senzorilor, accesul la sateliți care susțin comunicațiile și identificarea țintelor este prezentat ca tot mai important. În același timp, capacitatea de a perturba operațiunile inamice „în spațiu” capătă greutate, iar conflictul se mută dincolo de frontul terestru.
Digi24 notează că Rusia ar fi folosit și rachete balistice Oreșnik în cel puțin trei ocazii, un sistem care se lansează în spațiul apropiat și eliberează mai multe focoase ghidabile independent. În acest context, Kievul își intensifică eforturile de diversificare a accesului la sisteme spațiale, pentru a nu depinde de SUA și de Starlink, al cărui acces ar fi fost restricționat „în mod controversat” în ultimele săptămâni.
Un pas concret menționat este lansarea cu succes a Obria Nano, descris ca primul satelit de testare pentru o viitoare rețea independentă de comunicații a Ucrainei, realizată împreună cu compania daneză GomSpace. Potrivit informațiilor citate, rețeaua ar urma să includă aproximativ 245 de sateliți.
Separat, Ucraina ar fi efectuat cel puțin trei teste de interceptare în zona spațială apropiată și, potrivit unui oficial citat, ar lucra la posibilitatea de a trece la producția în serie a unor sisteme „exoatmosferice” (capabile să opereze dincolo de atmosfera densă, în spațiul apropiat) pentru a intercepta lansări.
Materialul plasează evoluțiile într-un cadru mai larg, în care tratatele de guvernanță spațială sunt descrise de experți ca „neclare, depășite și greu de aplicat”. Sunt menționate tactici atribuite Rusiei, precum bruiajul semnalelor, „orbirea” sateliților cu laser și folosirea unor sateliți spion „inspectori” în apropierea activelor spațiale străine.
Totodată, este amintit un incident în care satelitul rus Kosmos 2612 ar fi fost observat efectuând manevre agresive către un satelit radar comercial operat de grupul finlandez Iceye, care furnizează imagini tridimensionale ale terenului armatei ucrainene, experții descriind gestul drept hărțuire deliberată.
În analiza citată de Digi24, dependența de operatori comerciali este văzută ca un risc, mai ales după episoadele de limitare a serviciilor și după pauze în partajarea informațiilor obținute prin satelit. Consecința indicată este accelerarea căutării de alternative: Ucraina își dezvoltă o prezență „suverană” în spațiu, iar tendința este descrisă ca mai largă, inclusiv în Europa, pe fondul competiției strategice și al utilizării spațiului în conflicte active.
Recomandate
Rusia avertizează că ar trata trupe străine în Ucraina drept „ținte legitime” , într-un mesaj care ridică miza de securitate pentru statele europene ce discută scenarii de implicare militară, potrivit Antena 3 . Declarațiile îi aparțin Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe , care a legat subiectul de planurile unei „Coaliții de Voință” privind exerciții militare înaintea reluării consultărilor despre războiul din Ucraina. Zaharova a susținut că programarea exercițiilor „chiar înainte” de reluarea consultărilor de la Abu Dhabi între Rusia, SUA și Ucraina ar confirma, în viziunea Moscovei, că „europenii nu au loc la masa negocierilor”. În același timp, ea a acuzat Occidentul că nu ar ține cont de „preocupările legitime de securitate” ale Rusiei și că ar alimenta „spirala escaladării”. Mesajul Moscovei: fără contingente militare străine în Ucraina Oficialul rus a afirmat că „Londra și Parisul” ar miza pe desfășurarea de trupe multinaționale în Ucraina pentru a obține „un punct de sprijin” într-o confruntare prelungită cu Rusia și pentru a încerca să provoace o „înfrângere militară” a acesteia. În acest context, Zaharova a reiterat că desfășurarea de contingente militare străine în Ucraina ar fi „absolut inacceptabilă”, indiferent dacă ar avea loc sub umbrela „Coaliției Voluntarilor” sau a „oricărei alte asocieri”. Ea a calificat un astfel de pas drept echivalentul unei „intervenții militare” și al creării deliberate de „amenințări suplimentare” la adresa securității Rusiei. Avertismentul privind „ținte legitime” și riscul de escaladare Potrivit declarațiilor citate, în aceste condiții „forțele Armate Ruse” ar considera „orice formațiuni militare din Ucraina drept ținte legitime”, „cu toate riscurile și consecințele” aferente. Zaharova a mai spus că responsabilitatea pentru o eventuală escaladare ar reveni celor care „continuă să inițieze aventuri militare iresponsabile împotriva Rusiei”, insistând că planurile de a provoca o „înfrângere strategică” a Rusiei ar fi „sortite eșecului”. Materialul Antena 3 nu oferă detalii suplimentare despre componența „Coaliției de Voință” sau despre parametrii exercițiilor militare menționate, dincolo de legătura făcută de partea rusă cu reluarea consultărilor de la Abu Dhabi. [...]
Ucraina avertizează că Rusia pregătește lovituri asupra infrastructurii energetice și a podurilor , un scenariu care ar putea amplifica riscurile operaționale pentru alimentarea cu electricitate și transport înaintea unei întâlniri Ucraina–SUA–Rusia programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi , potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că are „informații” despre un atac aerian rusesc planificat care ar viza „infrastructura civilă și energetică” și podurile, inclusiv cele peste râul Nipru, în contextul în care urmează discuții la Abu Dhabi. În discursul său zilnic, Zelenski a detaliat țintele pe care Kievul le consideră expuse: sectorul energetic; podurile peste Nipru; infrastructura civilă. „Avem informaţii care indică faptul că se pregăteşte un nou atac împotriva sectorului energetic, împotriva podurilor noastre peste râul Nipru şi împotriva infrastructurii civile.” Ce răspuns anunță Kievul Zelenski a mai afirmat că a discutat cu responsabilii pentru atacurile aeriene ucrainene cu rază lungă și a transmis că Ucraina va reacționa. „Rusia va primi răspunsul nostru.” Întâlnirea dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia este menționată ca fiind programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, însă materialul nu oferă detalii despre agenda sau formatul discuțiilor. [...]
Volodîmîr Zelenski avertizează că un posibil acord de securitate Rusia–Europa ar putea fi periculos , în contextul în care, potrivit CNN , președintele SUA Donald Trump ar fi „plutit” ideea unui nou cadru de securitate. Într-o discuție de vineri cu jurnalistul CNN Jake Tapper, președintele ucrainean a spus că nu cunoaște toate detaliile despre potențialul nou „cadru de securitate” menționat, dar a avertizat că un aranjament între Rusia și Europa ar putea avea consecințe riscante. Ce spune Zelenski și de ce contează Mesajul lui Zelenski indică o preocupare directă legată de arhitectura de securitate europeană în eventualitatea unor negocieri de pace pentru Ucraina: dacă un acord ar fi construit fără clarificări și garanții, acesta ar putea crea vulnerabilități pentru regiune și pentru Kiev. În materialul CNN nu sunt prezentate detalii suplimentare despre conținutul cadrului de securitate invocat și nici despre parametrii unui posibil acord Rusia–Europa, iar Zelenski afirmă explicit că nu știe toate detaliile. [...]
Moscova mută accentul de la pacea din Ucraina la o negociere a „sferelor de influență” între Rusia, SUA și China, o poziționare care, dacă se traduce în discuții la nivel înalt, ar putea reconfigura cadrul de securitate din regiune și ar împinge în plan secund negocierile de încetare a focului, potrivit Digi24 . Declarațiile îi aparțin lui Piotr Tolstoi , noul președinte al Comisiei pentru afaceri internaționale din Duma de Stat, care a spus că o eventuală împărțire a zonelor de influență și discutarea „garanțiilor de securitate” la nivel global ar fi „mai importantă” decât încercările de a obține o încetare a focului în Ucraina. Tolstoi a indicat ca posibilă ocazie summitul APEC (Cooperare Economică Asia-Pacific) programat pentru 18–19 noiembrie, unde ar exista „posibilitatea” unei reuniuni tripartite în Shenzhen. Ce ar urmări Rusia și de ce contează Mesajul transmis de oficialul rus sugerează că Moscova își leagă obiectivele din războiul din Ucraina de o discuție mai amplă despre arhitectura de securitate, direct cu Washingtonul și Beijingul, nu doar de un acord punctual de pace. În aceeași logică, Tolstoi a afirmat că aceste preocupări ar fi stat la originea „operațiunii militare speciale” și s-a declarat sceptic față de demersurile de negociere pe care le-ar iniția Donald Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În plan diplomatic, o astfel de întâlnire ar avea și o miză de imagine pentru Kremlin: ar însemna discuții la vârf cu cele două mari puteri, într-un format care ocolește actorii europeni. „Nu vrem o Ialta 2”: cum este descrisă reuniunea posibilă În spațiul public, scenariul unei întâlniri Xi–Trump–Putin a fost comparat cu Conferința de la Ialta din 1945, când marile puteri au negociat rearanjarea Europei postbelice. În acest context, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că părțile încearcă să ajungă la un consens asupra agendei și că unele propuneri sunt acceptabile pentru unii, dar „inacceptabile” pentru alții. „Părțile prezintă propuneri privind posibilele puncte de pe ordinea de zi. Unele sunt preferate de o parte, dar inacceptabile pentru alții. Aici trebuie să se ajungă la un anumit consens.” Peskov a adăugat că, dacă se ajunge la consens și reuniunea are loc, discuția ar fi una „foarte importantă” și ar atrage atenția globală. Ce teme ar putea bloca agenda Potrivit informațiilor citate, Trump ar fi invocat necesitatea discutării unui nou tratat de dezarmare nucleară după expirarea START III, subiect pe care Beijingul nu ar dori să îl abordeze „momentan”. Din datele disponibile în material, nu este clar ce puncte concrete ar agrea cele trei părți și nici dacă întâlnirea va avea loc efectiv, dincolo de formularea de tip „există posibilitatea”. Dacă formatul se confirmă, semnalul principal ar fi că Rusia încearcă să repoziționeze dosarul Ucrainei într-o negociere mai largă despre influență și securitate, cu potențial de a complica și mai mult traseul către o încetare a focului. [...]
Ucraina vrea să prelungească accesul la Starshield pentru a evita noi blocaje operaționale , după ce limitări de viteză impuse luna trecută au afectat direct misiuni cu drone, potrivit Digi24 . Contractul cu guvernul SUA pentru utilizarea Starshield – versiunea militară a rețelei Starlink a lui Elon Musk – ar urma să expire la jumătatea anului 2027, iar Kievul cere începerea din timp a negocierilor pentru noile condiții. Denys Sienik , ambasadorul adjunct al Ucrainei la Washington, a spus că Ucraina consideră „momentul potrivit” pentru discuții, tocmai pentru că renegocierea poate dura. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui mic dejun organizat de Defense Writers Group, iar informațiile despre poziția Kievului sunt relatate de Kyiv Post. De ce contează: continuitatea comunicațiilor militare și controlul dronelor Limitările de viteză apărute luna trecută au avut impact operațional imediat, afectând atât operațiunile cu drone, cât și pe cele de combatere a dronelor. Sienik a afirmat că Ucraina nu a primit o explicație „satisfăcătoare” pentru restricții – nici de la Casa Albă, nici de la Pentagon, nici de la SpaceX – și că „nimeni nu a oferit răspunsuri”. Totuși, oficialul ucrainean a susținut că problema a fost între timp rezolvată, iar armata și-a putut relua activitatea, subliniind că Kievul nu își dorește repetarea unui astfel de episod. Ce urmează: negocieri cu Pentagonul și discuția despre finanțare Sienik a indicat că Ucraina se pregătește să înceapă negocierile cu Washingtonul, mai precis cu lideri din Pentagon, și a legat explicit continuarea utilizării de trei elemente: semnarea contractului, negocierea termenilor și existența finanțării. „Sper că contractul va fi semnat, că termenii de referință vor fi negociați, că vom avea finanțare și că vom putea să ne apărăm.” Context: de la Starlink la Starshield, după 2022 Ucraina a început să folosească oficial Starlink la scurt timp după invazia Rusiei din februarie 2022, pe fondul unui atac cibernetic major asupra rețelei KA-SAT ViaSat. În decembrie 2024, armata ucraineană a început transferul comunicațiilor și al controlului dronelor către Starshield. Potrivit Atlantic News, SUA au acceptat utilizarea versiunii criptate militar deoarece ar oferi Pentagonului un control operațional mai mare asupra modului în care sistemul este folosit în Ucraina, ceea ce ar fi sprijinit atacuri cu drone cu rază lungă și întărirea apărării aeriene. Întrebarea rămasă: de ce au apărut restricțiile Revista TIME și alte surse au relatat că pe 14 octombrie forțele ucrainene au raportat pierderea parțială a accesului și restricții de viteză impuse fără avertisment, care au îngreunat operațiunile. Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier pe tehnologie militară al președintelui Volodimir Zelenski, a spus că restricțiile au dus la „eșecul” unor misiuni în desfășurare și a sugerat o legătură cu „situația politică actuală”. În spațiul public au apărut speculații privind cauza – defecțiune tehnică sau o decizie la nivelul guvernului SUA ori al lui Elon Musk – însă, din informațiile prezentate, nu există o explicație confirmată. Într-un interviu la „Piers Morgan Uncensored”, Zelenski a sugerat o posibilă motivație politică, apoi a spus că speră să fi fost o „greșeală” generată de „o problemă tehnică majoră” la SpaceX. [...]
Ucraina cere ca Europa să fie parte directă a negocierilor de pace , pe fondul pregătirilor pentru discuțiile trilaterale Rusia–SUA programate în Abu Dhabi, iar mesajul vizează evitarea unor aranjamente de securitate decise fără actorii europeni, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a făcut declarațiile vineri, 6 noiembrie, la Varșovia, într-o conferință de presă alături de șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și de ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski, după o reuniune ministerială a Consiliului Statelor de la Marea Baltică (CBSS). Contextul imediat este refuzul anterior al Moscovei de a include reprezentanți europeni în discuțiile de săptămâna viitoare din Abu Dhabi. „Nu pot exista decizii despre Ucraina fără Ucraina și nu pot exista decizii despre securitatea Europei fără Europa.” Sybiha a spus că Europa trebuie să fie parte a procesului de pace „atât înainte, cât și după” întâlnirea din Abu Dhabi, programată pentru 10–11 noiembrie, la care ar urma să participe Rusia și SUA. Ce mize declară Kievul înainte de Abu Dhabi Ucraina tratează întâlnirea ca pe un moment cu implicații directe pentru arhitectura de securitate regională și și-a formulat public prioritățile, potrivit lui Sybiha: garanții de securitate; dezescaladare în Marea Neagră ; un armistițiu în domeniul energiei; returnarea copiilor ucraineni răpiți; schimburi de prizonieri. Pierderile Rusiei și limita verificării independente Sybiha și Kallas au invocat pierderi rusești „grele”, estimând pentru luna octombrie „peste 54.000” de soldați ruși uciși sau răniți grav. Kallas a susținut că Rusia nu poate menține pe termen nedefinit un asemenea nivel de pierderi. Publicația notează însă că nu a putut verifica independent aceste cifre. Dimensiunea operațională: Polonia, hub logistic și cooperare pe drone Înaintea reuniunii CBSS, Sybiha a avut discuții bilaterale cu Sikorski, inclusiv pentru coordonarea pozițiilor înainte de discuțiile trilaterale. În declarațiile citate, Sybiha a descris Polonia drept un aliat de încredere și un hub logistic-cheie pentru Ucraina. Pe agenda discuțiilor au fost și nevoile de apărare ale Ucrainei – în special apărarea antiaeriană și antirachetă – în perspectiva intensificării campaniei rusești pe timpul iernii, precum și extinderea cooperării bilaterale privind dronele, în condițiile în care Moscova își intensifică atacurile asupra infrastructurii civile. Relația Kiev–Varșovia: încercare de normalizare după tensiunile din 2026 Materialul amintește că relațiile diplomatice dintre Ucraina și Polonia s-au deteriorat semnificativ în acest an, după disputa legată de denumirea unei unități militare ucrainene și reacțiile ulterioare, inclusiv retragerea unor distincții și returnarea decorațiilor. Cele două părți au reluat dialogul, iar lucrările comune de exhumare în Volînia au fost reluate în această vară. Vineri, cei doi miniștri au convenit să continue demersurile pentru normalizarea relațiilor, Sybiha mulțumindu-i lui Sikorski pentru coordonare „într-un moment oportun”. [...]
