Știri
Știri din categoria Externe
O fotografie cu Marco Rubio în avionul prezidențial a fost folosită ca mesaj politic în contextul relației SUA–Venezuela, după ce secretarul de stat american a apărut într-un trening descris ca fiind identic cu cel purtat de Nicolas Maduro la capturarea sa, potrivit Agerpres.
Imaginea îl arată pe Rubio la bordul Air Force One, în drum spre Beijing, unde președintele Donald Trump urmează să se întâlnească cu omologul său chinez, Xi Jinping. Fotografia a fost distribuită pe platforma X de Steve Cheung, directorul pentru comunicare al Casei Albe, care a indicat că Rubio poartă modelul „Nike Tech ‘Venezuela’”.
Potrivit materialului, fotografia a devenit rapid virală pe rețelele de socializare, în special în rândul activiștilor republicani și al unor funcționari de la Casa Albă. Agerpres notează că treningul este prezentat ca fiind identic cu cel purtat de Maduro când a fost capturat la Caracas și transferat în SUA, pe 3 ianuarie, de un comando american, conform unor fotografii publicate de Trump la începutul anului pe contul său Truth Social.
În același context, Agerpres menționează că Rubio (54 de ani) și vicepreședintele JD Vance sunt vehiculați în sondaje și în presa locală drept două dintre cele mai vizibile opțiuni republicane pentru alegerile prezidențiale din 2028. La începutul lui 2026, Trump a spus despre cei doi că sunt „mari lideri”, indicând totodată că Rubio ar fi mai „diplomat”.
Materialul reamintește și poziționarea anterioară a lui Rubio față de guvernul de la Caracas: înainte de arestarea lui Maduro, secretarul de stat a fost unul dintre criticii vocali ai autorităților venezuelene, pe care le-a numit „nelegitime”, și a susținut utilizarea forței de către Washington pentru capturarea liderului venezuelean în capitală.
Recomandate
SUA caută o ieșire dintr-un acord recent cu Iranul, pe fondul escaladării militare , potrivit Al Jazeera , care relatează despre a doua zi de lovituri americane asupra Iranului și reacțiile regionale la atacurile de represalii ale Teheranului. Bahrain și Kuweit au condamnat atacurile de retaliere ale Iranului, după ce SUA au continuat pentru a doua zi la rând loviturile asupra teritoriului iranian, conform materialului. În acest context, Hassan Ahmadian, cadru universitar la Universitatea din Teheran, susține că Washingtonul „încearcă să găsească o cale de ieșire” dintr-un Memorandum de Înțelegere (MoU – un document care stabilește intenții și principii de cooperare, fără a fi neapărat un tratat) semnat de Donald Trump în urmă cu 10 zile, despre care afirmă că ar fi pus capăt războiului. Materialul nu oferă detalii despre conținutul Memorandumului de Înțelegere sau despre pașii concreți prin care SUA ar încerca să se retragă din acesta, însă indică o tensiune între cadrul politic invocat (încheierea războiului) și evoluțiile operaționale din teren (continuarea loviturilor și reacțiile regionale). [...]
Președintele Finlandei spune că doar o schimbare de atitudine în Rusia ar putea opri războiul , nu sancțiunile occidentale sau pierderile militare, potrivit Adevărul . Mesajul mută accentul de pe instrumentele economice și presiunea de pe front pe un factor intern, greu de influențat din exterior, cu implicații directe pentru strategia occidentală de descurajare și pentru perspectiva negocierilor. Într-un interviu acordat publicației Politico, Alexander Stubb afirmă că războiul s-ar putea încheia „atunci când populația se va întoarce împotriva lui” Vladimir Putin . În viziunea sa, orice schimbare a stării de spirit în societatea rusă ar fi un semnal încurajator, însă nu indică un orizont de timp sau mecanisme concrete care ar putea accelera această evoluție. Condiția pentru negocieri: armistițiu de 60 de zile Stubb susține că primul pas către un proces real de pace ar trebui să fie o încetare a focului de cel puțin 60 de zile, interval pe care îl vede ca necesar pentru a crea condițiile începerii negocierilor între Kiev și Moscova. Totodată, liderul finlandez spune că modelul promovat de Statele Unite pentru relansarea negocierilor în alte conflicte, precum Iranul și Fâșia Gaza, ar putea fi aplicat și în cazul Ucrainei. În acest context, îl descrie pe președintele american Donald Trump drept „un foarte bun negociator”, care ar putea contribui la garantarea respectării unui eventual acord. Context: conflictul se mută tot mai mult în spatele frontului Declarațiile vin pe fondul avertismentului lansat de Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier al ministrului ucrainean al Apărării și expert în război electronic și tehnologii militare, potrivit căruia confruntările se poartă tot mai mult prin lovituri asupra infrastructurii și a obiectivelor din spatele frontului. Beskrestnov îi îndeamnă pe ucraineni să distribuie pe rețelele sociale cât mai multe imagini și informații din Rusia, pentru ca cetățenii ruși să vadă efectele războiului asupra propriei țări — o abordare care se leagă direct de ideea lui Stubb că presiunea internă ar putea deveni factorul decisiv. [...]
Escaladarea SUA–Iran readuce riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz , după ce Donald Trump a acuzat Teheranul că a încălcat armistițiul și a avertizat că Washingtonul ar putea intensifica ofensiva militară, potrivit Euronews . Miza imediată este securitatea navigației comerciale prin Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile de petrol. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, Trump a susținut că forțele americane au bombardat instalații de depozitare a rachetelor și dronelor, precum și radare de coastă iraniene, ca răspuns la o nouă încălcare a încetării ostilităților. Președintele SUA a avertizat că, dacă atacurile continuă, SUA ar putea „definitiva pe cale militară” operațiunile începute, până la punctul în care Republica Islamică „va înceta să existe”. Atacuri raportate de CENTCOM și incidentul cu petrolierul M/T Kiku Cu câteva ore înaintea postării lui Trump, Comandamentul Central al Statelor Unite (CENTCOM) a anunțat o nouă serie de atacuri asupra mai multor ținte militare din Iran, ca răspuns la un atac cu dronă atribuit Teheranului asupra petrolierului M/T Kiku, sub pavilion panamez, în timp ce nava naviga prin Strâmtoarea Ormuz. În comunicatul citat de Euronews, CENTCOM a precizat că ofensiva a vizat: infrastructură de supraveghere militară; sisteme de comunicații; poziții de apărare aeriană; facilități de depozitare a dronelor; capacități pentru desfășurarea minelor navale. Context: primul schimb după memorandumul din 17 iunie Trump a acuzat anterior Iranul că a încălcat „nesăbuit” armistițiul, după lansarea a „cel puțin patru drone de atac unidirecțional” împotriva navelor care tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Potrivit informațiilor din material, acestea sunt primele schimburi între cele două părți după ce SUA și Iran au semnat, pe 17 iunie, un memorandum de înțelegere pentru încetarea ostilităților și pentru asigurarea liberei navigații prin Ormuz, în paralel cu negocieri pentru un acord final privind programul nuclear iranian. [...]
Vladimir Putin admite că atacurile ucrainene au creat o penurie de combustibil , un semnal de vulnerabilitate operațională pentru infrastructura energetică a Rusiei, potrivit Mediafax , care citează un interviu difuzat de Kremlin. În declarațiile sale, președintele rus a legat direct „atacurile ucrainene repetate” de problemele apărute în aprovizionarea cu combustibil, indicând că loviturile asupra infrastructurii critice, „în special” asupra celei energetice, „creează probleme”. Totuși, el a susținut că situația „nu este una critică”. „În acest moment observăm o anumită penurie, dar nu este una critică.” Ce înseamnă pentru funcționarea infrastructurii energetice Mesajul central al Kremlinului este că atacurile asupra instalațiilor energetice au efecte concrete în lanțul de producție și distribuție, chiar dacă autoritățile încearcă să limiteze percepția de criză. Putin a afirmat că statul „ia măsuri” și că va asigura „securitatea” țării și a cetățenilor, precum și „inviolabilitatea frontierelor”. Context: Crimeea și atacuri recente asupra rafinăriilor Comentariile vin după ce autoritățile din Crimeea (peninsula anexată de Rusia) au declarat vineri „situație de urgență”, invocând penuria de combustibil și întreruperi de curent pe fondul atacurilor ucrainene. În același timp, în weekend, un atac cu drone ucrainene a provocat un incendiu la o rafinărie din sudul Rusiei, în regiunea Krasnodar. Săptămâna trecută, un alt atac ucrainean a declanșat un incendiu major la o rafinărie situată la sud-est de Moscova. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris acest tip de lovituri ca parte a „operațiunilor care slăbesc capacitatea Rusiei de a duce acest război”, conform relatării preluate de Mediafax. [...]
UE cere Iranului să respecte acordul cu SUA după atacurile cu drone asupra Bahrainului , într-un semnal de presiune diplomatică menit să limiteze escaladarea și riscurile pentru securitatea regională, potrivit Agerpres . Uniunea Europeană a condamnat „cu fermitate” ultimele atacuri iraniene cu drone îndreptate împotriva Bahrainului și a transmis „solidaritatea deplină” cu statul din Golf, conform unui comunicat al purtătorului de cuvânt al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) . „Uniunea Europeană condamnă cu fermitate ultimele atacuri cu drone iraniene îndreptate împotriva Bahrainului. Ne exprimăm solidaritatea deplină cu Bahrainul.” Miza: menținerea cadrului de încetare a ostilităților În același mesaj, UE a cerut Teheranului să „respecte pe deplin” memorandumul de înțelegere semnat săptămâna trecută cu Statele Unite pentru a pune capăt războiului. Purtătorul de cuvânt al SEAE a calificat atacurile drept „inacceptabile și nejustificate” și a spus că acestea reprezintă încălcări ale dreptului internațional. UE a mai cerut Iranului: să „înceteze imediat” atacurile împotriva statelor vecine; să respecte memorandumul semnat recent; să implementeze integral Rezoluția 2817 a Consiliului de Securitate al ONU. Versiuni diferite asupra țintelor și acuzații reciproce Guvernul din Bahrain a afirmat că a fost atacat de „mai multe drone iraniene”, în timp ce Teheranul a susținut că ținta au fost „baze americane”. Separat, Iranul a acuzat din nou SUA că încalcă acordul, după noi bombardamente americane asupra unor instalații de pe coasta de sud a Iranului, și și-a reafirmat hotărârea de a răspunde militar la orice agresiune. Memorandumul dintre Washington și Teheran a fost semnat pe 17 iunie și vizează, potrivit sursei, încetarea ostilităților și garantarea liberei navigații prin strâmtoarea Ormuz , în timp ce părțile negociază un acord final privind programul nuclear iranian. [...]
Câteva mii de oameni au ieșit din nou în stradă în Serbia , semnalând că presiunea publică rămâne ridicată chiar și după ce președintele Aleksandar Vucic a spus că intenționează să demisioneze „în câteva săptămâni”, potrivit Agerpres . Pentru mediul economic, mesajul central este că incertitudinea politică persistă, pe fondul unor cereri tot mai explicite pentru alegeri anticipate. Demonstrația a avut loc duminică la Kraljevo , în centrul Serbiei, la o zi după declarațiile lui Vucic, în contextul unor proteste conduse de studenți care durează de peste un an, notează AFP. De la anchetă la cereri de alegeri anticipate Manifestațiile au pornit ca reacție la acuzații de corupție și la solicitarea unei anchete transparente după prăbușirea, în noiembrie 2024, a copertinei gării din Novi Sad, incident în care au murit 16 persoane. În timp, revendicările s-au transformat în cereri pentru organizarea de alegeri anticipate. La Kraljevo, participanții nu au reacționat direct la anunțul privind posibila demisie, dar au transmis că protestele vor continua. Mesajele din stradă și reacția președintelui Din fața mulțimii, un profesor din Belgrad, Nemanja Karovic, a spus: „Libertatea este aproape.” Un student la agronomie, Lazar Stevanovic, a afirmat: „Studenții sunt pe cale să câștige. Sunt student, nu un dușman al statului.” Pe de altă parte, Vucic – care domină scena politică sârbă de peste un deceniu – i-a acuzat în repetate rânduri pe manifestanți că ar fi „agenți străini” care încearcă să răstoarne guvernul. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile În ultimele luni, Vucic a vehiculat ideea alegerilor anticipate și a unei posibile plecări de la președinție, în timp ce la Belgrad circulă zvonuri că ar lua în calcul să încerce să revină în funcția de prim-ministru. Informația despre „zvonuri” nu este detaliată în material, iar un calendar concret al demisiei sau al alegerilor nu este precizat. [...]
