Știri
Știri din categoria Externe
Potrivit France 24, Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii feroviare din Ucraina, vizând în special regiunile Dnipro, Zaporijjia și Harkiv, unde o lovitură recentă a provocat moartea a cinci persoane într-un vagon de tren. Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni, 2 februarie, că a ordonat armatei ucrainene să răspundă acestei noi strategii rusești de a perturba logistica și mobilitatea țării, în contextul unui aparent armistițiu temporar pe tema infrastructurii energetice.
Deși Rusia pare să fi suspendat atacurile directe asupra rețelei de energie în urma unui acord temporar cerut de președintele american Donald Trump, instalațiile aflate în apropierea liniei frontului continuă să fie afectate. În același timp, echipele de intervenție au reușit să repare avariile provocate de căderi de tensiune și atacuri anterioare, însă sistemul energetic rămâne vulnerabil, mai ales din cauza frigului extrem care pune presiune suplimentară pe rețea.
Pe teren, operatorul feroviar de stat Ukrzaliznytsia a avertizat că anumite rute din estul țării devin tot mai periculoase, iar călătorii sunt sfătuiți să folosească autobuze în locul trenurilor. În regiunea Sumî, unele trenuri vor fi oprite temporar în apropierea adăposturilor anti-bombardament, dacă vor fi detectate drone inamice în apropiere.
În ciuda faptului că luna ianuarie a înregistrat o ușoară scădere a numărului de drone și rachete lansate de Rusia – 4.452 drone (cu 13% mai puțin față de decembrie) și 135 de rachete (în scădere cu 23%) –, impactul asupra infrastructurii a fost devastator. Populația a resimțit cele mai grave întreruperi de electricitate, încălzire și apă din cei aproape patru ani de război.
Zelenski a subliniat că Rusia se concentrează acum pe „teroare logistică”, vizând capacitatea Ucrainei de a se deplasa și a transporta materiale, într-o perioadă în care controlul unor noduri-cheie precum Kupiansk și Pokrovsk rămâne un obiectiv strategic pentru forțele ruse.
Iată principalele aspecte ale situației actuale:
În concluzie, chiar dacă intensitatea atacurilor pare să fi scăzut numeric, strategia Rusiei de a viza infrastructura vitală – în special cea feroviară – pune presiune majoră pe rezistența Ucrainei în plină iarnă.
Recomandate
Liderii UE îl vor presa pe Viktor Orban să deblocheze împrumutul pentru Ucraina , potrivit Mediafax , care citează Reuters. Împrumutul a fost aprobat de liderii Uniunii Europene în decembrie, însă premierul Ungariei a blocat punerea lui în aplicare în februarie, invocând o dispută legată de o conductă avariată în război. Miza imediată este finanțarea Kievului și coeziunea decizională a UE. Diplomați citați de Reuters spun că, la summitul de joi de la Bruxelles, ceilalți lideri ai blocului vor invoca un acord încheiat în această săptămână de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru repararea conductei, cu sprijin tehnic și finanțare din partea UE, și îi vor cere lui Orban să renunțe la opoziție. Disputa pornește de la conducta Drujba, care transporta petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria și Slovacia și care ar fi fost avariată în ianuarie, în urma unui atac rusesc, potrivit oficialilor. Ucraina susține că reparațiile vor dura, în timp ce Ungaria afirmă că infrastructura este deja gata de funcționare. Orban a condiționat sprijinul pentru împrumut de reluarea livrărilor, afirmând pe X: „Nu se livrează petrol? Nu se dau bani. E atât de simplu”. Potrivit Reuters, poziția lui Orban a provocat iritare în rândul altor lideri europeni, pe fondul estimărilor că Ucraina ar putea rămâne fără bani în câteva săptămâni dacă nu primește finanțare nouă, iar blocajul pune sub semnul întrebării credibilitatea Consiliului European. Președintele cipriot Nikos Christodoulides a declarat miercuri că decizia politică luată în decembrie trebuie aplicată, avertizând asupra riscului ca o hotărâre agreată de cei 27 să nu fie pusă în practică. În plus, oficiali UE sunt nemulțumiți și pentru că Ungaria a obținut o derogare de la plata costurilor împrumutului, alături de Cehia și Slovacia, însă Orban nu a dat până acum semne că ar ceda. [...]
Liderii UE nu au reușit să deblocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina , potrivit Mediafax , după ce premierul ungar Viktor Orbán și-a menținut opoziția la summitul Consiliului European, invocând disputa legată de conducta de petrol Drujba. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut liderilor europeni să deblocheze sprijinul financiar, avertizând că mecanismul considerat esențial pentru stabilitatea economică a Ucrainei este blocat de trei luni. El a spus că pachetul de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027 rămâne incert, în condițiile în care Kievul îl vede ca pe o resursă directă pentru susținerea efortului de război și protejarea populației. Împrumutul pentru Ucraina rămâne blocat de Ungaria și Slovacia Concluziile Consiliului European privind Ucraina au fost adoptate, din nou, doar de 25 de state membre, în timp ce Ungaria și Slovacia nu și-au schimbat poziția și continuă să blocheze deciziile legate de Ucraina până la rezolvarea situației conductei Drujba, notează Mediafax. Documentul reafirmă sprijinul „ferm și neclintit” al UE pentru Ucraina, însă, în privința împrumutului de 90 de miliarde de euro, se limitează la reconfirmarea intenției celor 25 de state de a începe acordarea fondurilor în aprilie, fără a indica o soluție pentru depășirea veto-ului. Negocieri fără rezultat și criticile lui António Costa Liderii europeni au avut o discuție de aproximativ 90 de minute, fără să contureze o soluție sau o cale de compromis, potrivit Politico , citată de Mediafax, pe baza declarațiilor a patru diplomați și oficiali sub protecția anonimatului. În acest context, președintele Consiliului European, António Costa , a criticat poziția lui Orbán și a calificat comportamentul acestuia drept „inacceptabil”, susținând că Budapesta ar avea acces la rute alternative de aprovizionare cu petrol, relatează Politico, citată de Mediafax. „De trei luni, cea mai importantă garanție de securitate financiară pentru Ucraina din partea Europei nu funcționează, pachetul de sprijin de 90 de miliarde de euro pentru acest an și următorul. Este esențial pentru noi. Este o resursă pentru a proteja vieți. Și nici astăzi nu știm sigur dacă acest sprijin va fi deblocat”, a spus Zelenski . Mize politice și posibile consecințe după alegerile din Ungaria Mediafax consemnează că Orbán a transmis, într-un „update” de la summit, că Budapesta nu va susține nicio decizie „pro-ucraineană” până când nu se reia transportul de petrol prin Drujba, respingând asigurările primite și insistând că „petrolul trebuie să ajungă în Ungaria”. În paralel, tensiunile sunt amplificate de calendarul politic intern din Ungaria: Orbán ar putea participa pentru ultima oară la o reuniune a Consiliului European, în condițiile unei curse electorale dificile înaintea alegerilor din 12 aprilie. Diplomați europeni citați în material avertizează că blocajul ar putea împinge UE spre o reacție mai dură după scrutin, inclusiv redeschiderea discuției despre instrumente precum procedura din Articolul 7, care poate duce, în ultimă instanță, la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru. [...]
Sean Penn a ajuns în apropierea liniei frontului din Donețk , potrivit Agerpres , care citează AFP și imagini publicate de Brigada 157 Mecanizată a Forțelor Armate ale Ucrainei. Actorul american, aflat în vizită în Ucraina, s-a întâlnit cu soldați ucraineni și cu un fost oficial prezidențial, reiese din fotografiile distribuite pe canalul de Telegram al brigăzii. Militarii au transmis că Penn și-a exprimat „sprijinul sincer” și „recunoștința” față de cei cu care a discutat. Într-una dintre imagini, Sean Penn apare în fața unei intrări în orașul Sloviansk, localitate situată la aproximativ 20 de kilometri de linia frontului. Prezența sa în estul Ucrainei, într-o zonă apropiată de confruntări, se înscrie în seria de gesturi publice prin care actorul și-a arătat susținerea pentru Kiev după declanșarea invaziei ruse. O altă fotografie îl arată alături de Andriy Yermak, descris în material drept un fost consilier influent al președinției ucrainene, care a demisionat în noiembrie, pe fondul unui scandal de corupție. Brigada 157 a publicat și un videoclip înregistrat înainte de sosirea actorului în Ucraina, în care acesta citește un mesaj la solicitarea prietenului său, Andriy Yermak. În mesaj, Penn aduce un omagiu mai multor soldați ai brigăzii și afirmă că sprijinirea Ucrainei este o „datorie sacră” a Washingtonului, adăugând că, în opinia sa, „majoritatea oamenilor” din Statele Unite sunt de partea Ucrainei. Sean Penn, în vârstă de 65 de ani, este un susținător declarat al Kievului. Agerpres amintește că, în 2022, actorul i-a înmânat președintelui Volodimir Zelenski unul dintre cele două premii Oscar pe care le câștigase până atunci, iar duminică a obținut un al treilea Oscar, pentru rol secundar, pentru interpretarea unui ofițer în filmul „One Battle After Another”, însă a lipsit de la ceremonia de la Los Angeles pentru a se putea întoarce în Ucraina. [...]
Volodimir Zelenski a ajuns la Madrid pentru discuții și acorduri de apărare , potrivit Mediafax . Pe agenda președintelui ucrainean figurează și o vizită la compania Sener Aerospace & Defence, unde, conform purtătorului de cuvânt al administrației prezidențiale, Serhii Nykyforov, urmează să fie semnate acorduri de apărare ucraineno-spaniole în prezența lui Zelenski. „Președintele Zelenski inspectează mostre de echipamente și producția la Sener Aerospace & Defence. Acordurile de apărare ucraineno-spaniole vor fi semnate în prezența sa”, a precizat Serhii Nykyforov, scrie Ukrinform. Programul vizitei include întâlniri cu prim-ministrul Pedro Sánchez, cu președinta Congresului Deputaților, Francina Armengol, cu președintele Senatului, Pedro Rollán, precum și cu regele Felipe al VI-lea. Deplasarea are loc la scurt timp după vizita lui Zelenski în Regatul Unit, marți, unde a încheiat un acord de apărare cu premierul britanic Keir Starmer, axat pe dezvoltarea capacităților de apărare, în special în domeniul combaterii dronelor. În același timp, vizita la Madrid are loc pe fondul tensiunilor politice dintre guvernul spaniol și administrația de la Washington. Luni, Sánchez l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că slăbește ordinea internațională prin războiul împotriva Iranului, într-un interviu din podcastul „The Rest Is Politics”, potrivit Bloomberg . Premierul spaniol este prezentat drept unul dintre cei mai vocali critici ai lui Trump în Uniunea Europeană, inclusiv după ce a blocat utilizarea a două baze militare americane în conflictul cu Iranul și pe fondul refuzului de a se angaja la alocarea a 5% din PIB pentru apărare. [...]
Canada și statele nordice își întăresc cooperarea în Arctica , potrivit Euronews , pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai mari și al interesului crescut al marilor puteri pentru această regiune strategică. Decizia a fost luată la Oslo, unde liderii din Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda și Canada au convenit să își aprofundeze colaborarea în domenii esențiale precum apărarea, energia, comerțul și accesul la resurse. În declarația comună, aceștia au subliniat importanța respectării dreptului internațional într-un context global marcat de conflicte și instabilitate. Direcțiile principale ale cooperării: consolidarea securității și apărării în regiunea arctică dezvoltarea energiei cu emisii reduse de carbon cooperare tehnologică și economică acces coordonat la resurse minerale Inițiativa vine pe fondul creșterii tensiunilor dintre Rusia și Occident, amplificate de războiul din Ucraina, dar și al interesului manifestat de Statele Unite pentru Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. Liderii reuniți au indicat Rusia drept principala amenințare în regiune, cu posibile riscuri viitoare și din partea Chinei. În paralel, NATO își intensifică prezența militară în zonă. Aproximativ 32.000 de militari din 14 state participă la exerciții în condiții extreme în Norvegia și Finlanda, iar Alianța a lansat recent misiunea „Arctic Sentry” pentru a întări securitatea regională. Premierul canadian Mark Carney a subliniat că provocările din Arctica sunt tot mai complexe, incluzând atât aspecte militare, cât și tehnologice, într-un context în care regiunea nu mai este ferită de rivalitățile globale. Astfel, Arctica devine un punct tot mai important pe harta geopolitică, unde interesele economice, militare și strategice se intersectează, iar cooperarea între aliați este văzută ca un răspuns la aceste presiuni. [...]
Donald Trump a spus că nu va desfășura trupe terestre în războiul împotriva Iranului , potrivit Agerpres , care citează agențiile Reuters și AFP. Declarația vine la aproape trei săptămâni de la începutul campaniei de bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. În fața presei, la Casa Albă, Trump a afirmat că nu trimite trupe „nicăieri”, în timpul întâlnirii cu șefa guvernului japonez, Sanae Takaichi. El a adăugat că, dacă ar fi făcut-o, nu ar fi anunțat public acest lucru. Agerpres consemnează că președintele american a mai abordat subiectul, însă pozițiile sale au variat. Pe 2 martie, la două zile după declanșarea războiului, Trump declara că nu ar ezita să trimită militari americani pe teren în Iran „dacă va fi necesar”. Marți, întrebat dacă se teme de un „nou Vietnam” în eventualitatea unor operațiuni terestre, el a răspuns că „nu se teme de nimic”. Între timp, Reuters a relatat miercuri că administrația Trump analizează desfășurarea a mii de militari americani pentru a consolida operațiunile împotriva Iranului, citând trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile. Pe fondul bombardamentelor care au afectat conducerea politică și militară a Iranului, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și a intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde controlul. În acest context, perspectiva unei încheieri rapide a conflictului rămâne incertă, iar ideea unei intervenții terestre este discutată tot mai des, inclusiv sub forma unei operațiuni limitate pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. [...]
