Știri
Știri din categoria Externe
Schimbul de acuzații dintre Kiev și Moscova pune sub semnul întrebării orice „pauză” operațională a luptelor, după ce Rusia a anunțat unilateral, de la miezul nopții, un „armistițiu” pentru 8–9 mai, relatează Meduza. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia „nici măcar nu a încercat” să oprească focul, în timp ce Ministerul Apărării al Rusiei afirmă că trupele ruse au încetat complet ostilitățile și că Ucraina ar fi încălcat masiv regimul de încetare a focului.
Într-un mesaj public, Zelenski a declarat că, dinspre Rusia, „nu a existat nici măcar o încercare imitativă de a înceta focul pe front”. Potrivit lui, pe timpul nopții au fost înregistrate:
Zelenski a mai spus că Ucraina va acționa „în oglindă”, la fel ca în ziua precedentă.
Ministerul rus al Apărării a transmis, într-o declarație, că de la miezul nopții toate grupările de trupe ruse „au încetat complet desfășurarea acțiunilor de luptă”, însă Forțele Armate ale Ucrainei ar fi continuat atacurile. Instituția susține că, în zona „operațiunii militare speciale”, au fost consemnate 1.365 de încălcări ale încetării focului.
În același mesaj, ministerul afirmă că armata rusă a răspuns „în oglindă” și a executat lovituri de răspuns asupra pozițiilor de foc, inclusiv asupra lansatoarelor multiple de rachete, artileriei și mortierelor, precum și asupra punctelor de comandă și a locurilor de lansare a dronelor.
„Armistițiul” a fost anunțat unilateral de autoritățile ruse și ar fi urmat să dureze pe 8 și 9 mai. Ucraina nu s-a alăturat oficial acestui aranjament.
Totodată, oficiali ruși au declarat anterior că, dacă atacurile ucrainene continuă, centrul Kievului ar putea fi lovit cu un atac „distructiv”.
Recomandate
Ucraina își întărește apărarea în Donețk și mizează pe o uzură accelerată a forțelor ruse , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul se așteaptă ca în august să fie „eliminați” cel puțin 30.000 de militari ruși, potrivit news.ro . Zelenski a făcut declarația în discursul de vineri seară, după un raport privind situația de pe front prezentat de comandantul-șef Mîhailo Drapatîi. „Mă aștept ca acum, în august, să fie eliminați nu mai puțin de 30.000 de ocupanți.” Consolidarea Sloviansk și Kostiantînivka, prioritate operațională Președintele ucrainean a afirmat că au fost stabilite „măsurile și resursele necesare” pentru consolidarea direcțiilor Sloviansk și Kostiantînivka, două puncte considerate esențiale în centura defensivă a Ucrainei din regiunea Donețk. Potrivit lui Zelenski, forțele ucrainene contracarează atacurile rusești și tentativele de infiltrare în pozițiile defensive. Apărare „mai tehnologizată”, cu accent pe drone Zelenski a mai spus că deciziile luate începând din toamna trecută au permis Ucrainei să avanseze către „o apărare semnificativ mai tehnologizată”, bazată tot mai mult pe drone și alte sisteme fără pilot. În logica acestei strategii, ținta de 30.000 de militari ruși „eliminați” în august reflectă utilizarea tehnologiei pentru a provoca pierderi mari și pentru a încetini înaintarea Rusiei. La începutul săptămânii, Zelenski a declarat că trupele ucrainene au restabilit controlul asupra a 26 de localități pe direcția Oleksandrivka. Context: pierderi mari și contestarea „ireversibilității” câștigurilor teritoriale News.ro notează că, potrivit Kyiv Post, recucerirea unor localități pune sub semnul întrebării eforturile Moscovei de a prezenta teritoriile ocupate drept câștiguri ireversibile. Într-o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU din 9 iulie, reprezentantul permanent adjunct al Ucrainei, Volodîmîr Pavlicenko, a declarat că un recrut rus s-ar putea aștepta să supraviețuiască doar între zece zile și trei săptămâni de la sosirea într-un centru de instruire până la moartea pe câmpul de luptă. El a afirmat, de asemenea, că Rusia ar fi pierdut peste 30.000 de militari în luna mai și aproximativ 28.000 în iunie. [...]
Ucraina susține că a lovit cu rachete obiective strategice ale industriei aerospațiale și ale aviației militare ruse : centrul spațial și de rachete al agenției Roscosmos din regiunea Samara și o bază aeriană din Nijni Novgorod, potrivit Agerpres , care citează o declarație a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski . Atacul ar fi vizat centrul Roscosmos din regiunea Samara, la circa 900 de kilometri de granița Ucrainei, și o bază aeriană din Nijni Novgorod, oraș aflat la aproximativ 700 de kilometri distanță de Ucraina, conform aceleiași relatări. De ce contează: presiune operațională asupra infrastructurii ruse Țintele indicate de Zelenski sunt legate de capacități cu relevanță directă pentru efortul militar și tehnologic al Rusiei: un centru asociat cu rachete și spațiu ( Roskosmos ) și o bază aeriană. Dacă informațiile se confirmă, loviturile sugerează o extindere a razei operaționale a Ucrainei asupra unor obiective aflate la sute de kilometri în interiorul teritoriului rus. Agerpres notează că informația este atribuită declarației lui Zelenski și că relatarea este preluată de la EFE; articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre efecte sau pagube nu sunt disponibile în textul accesibil. [...]
Ucraina își extinde loviturile la 700–900 km în Rusia, vizând infrastructură militară și industrială , într-o mișcare care poate crește presiunea asupra capacității de producție și logistică a Moscovei, potrivit Mediafax . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă noi atacuri „în adâncime”, în timp ce Rusia susține că a avansat pe frontul din sud-estul Ucrainei. Într-un mesaj video publicat pe rețelele de socializare, Zelenski a spus că au existat „noi rezultate semnificative” ale acestor lovituri. Ținte declarate: Roscosmos, o bază aeriană și o instalație petrolieră Zelenski a afirmat că, în regiunea Samara, a fost lovit Centrul Progress, descris ca una dintre întreprinderile importante ale companiei de stat Roscosmos, implicată inclusiv în producția de componente electronice. Potrivit acestuia, atacul ar fi fost realizat cu rachete Flamingo, iar obiectivul se află la aproximativ 900 de kilometri de granița Ucrainei. O altă țintă menționată de liderul ucrainean este baza aeriană Savasleyka, aflată la aproximativ 700 de kilometri de Ucraina. Zelenski a legat atacul de rolul bazei în operațiunile rusești cu rachete. „Sancțiunile noastre cu rază lungă de acțiune au ajuns și la baza aeriană Savasleyka, unde sunt staționate aeronavele purtătoare ale rachetelor rusești care lovesc orașele și satele noastre.” Zelenski a mai menționat Ust-Luga , unul dintre principalele porturi petroliere ale Rusiei la Marea Baltică, susținând că Ucraina ar avea confirmarea producerii pagubei urmărite la o instalație petrolieră situată la peste 800 de kilometri de granița ucraineană. „Planul nostru de sancțiuni cu rază lungă împotriva Rusiei pentru acest război este pus în aplicare și este important ca potențialul de război al Rusiei să fie redus.” Context: luptele terestre continuă, Rusia revendică avansuri În paralel cu aceste atacuri, luptele terestre continuă pe frontul din sud-estul Ucrainei. Ministerul rus al Apărării a susținut sâmbătă că trupele ruse au preluat în această vară controlul asupra a 19 localități din regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie, potrivit Reuters, fără a preciza numele localităților. [...]
Rusia ridică miza diplomatică acuzând SUA că sprijină atacuri ucrainene în interiorul teritoriului său , prin furnizarea de informații secrete, într-un moment în care negocierile pentru încheierea războiului sunt blocate, potrivit HotNews . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a declarat la televiziunea de stat că Moscova a adresat „o serie de întrebări” Departamentului de Stat al SUA, solicitând un comentariu inclusiv despre „problema datelor de informații” și despre ceea ce el numește o implicare „mult mai profundă ” a Washingtonului în „organizarea și executarea” unor atacuri „în adâncul teritoriului rus” împotriva unor „ținte civile”. Până la momentul relatării, SUA nu au oferit un comentariu public privind acuzațiile. Negocierile de pace, în impas și cu versiuni contradictorii Lavrov a susținut că președintele Vladimir Putin i-ar fi spus președintelui american Donald Trump, la un summit „de acum un an”, că Moscova era gata să susțină propunerile de pace ale SUA, în forma primită, cu mențiunea că unele aspecte ar necesita compromisuri. Această versiune a fost contrazisă anterior de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care a negat că s-ar fi ajuns la un acord la acel summit și a argumentat că, dacă ar fi existat, războiul s-ar fi încheiat deja. În același timp, Lavrov a afirmat că Putin ar fi dispus să primească din nou emisari ai lui Trump pe tema Ucrainei, adăugând: „Întrebarea este ce vor aduce cu ei”. Amenințări privind lovirea livrărilor occidentale și presiune pe infrastructura energetică Pe fondul acestor acuzații, Lavrov a spus că Rusia își va intensifica eforturile de a distruge aprovizionarea occidentală destinată armatei ucrainene, vorbind despre „metode mult mai dure” pentru a „demonta” ceea ce „alimentează din Occident mașina de război a Kievului”. În paralel, Ucraina își concentrează tot mai mult atacurile asupra infrastructurii energetice și logistice a Rusiei — rafinării, terminale petroliere, conducte și petroliere — cu obiectivul de a reduce veniturile energetice ale Moscovei și de a perturba logistica ce susține efortul de război. Publicația notează că portul petrolier baltic Ust-Luga a fost atacat cu 54 de drone, iar atacul a venit la două zile după lovirea terminalului petrolier Sheskharis din Novorossisk. Pentru context despre Ust-Luga, HotNews trimite la articolul său anterior: HotNews . În lipsa unui răspuns public al SUA și cu negocierile înghețate, acuzațiile Moscovei și amenințările privind intensificarea loviturilor asupra fluxurilor de armament occidental indică o escaladare pe linia diplomatică, cu potențial de a complica și mai mult orice reluare a discuțiilor. [...]
Rusia își securizează logistica militară cu Iranul prin Marea Caspică , reducând expunerea la presiunea SUA asupra rutelor maritime din Golful Persic, potrivit Focus . Noua rută, descrisă de presa britanică drept „Caspian Express”, ar funcționa ca „coloană vertebrală” pentru sprijinul Moscovei către Teheran și ar permite ambelor state să ocolească „gâturile de sticlă” controlate de Occident pe rutele maritime. Coridorul traversează Marea Caspică – un bazin închis, fără acces direct la oceanele lumii – ceea ce îl face dificil de atins pentru SUA ca putere navală. Publicația britanică The Telegraph susține că zona devine un „bastion” în afara razei occidentale, iar Moscova ar replica, în alt teatru, un model logistic folosit anterior în Siria. De la „Syrien-Express” la „Caspian Express” În războiul din Siria, Rusia a menținut ani la rând regimul lui Bashar al-Assad printr-o legătură maritimă între Crimeea ocupată și portul sirian Tartus, rută cunoscută drept „Syrien-Express”. După ce Turcia a închis Bosforul pentru navele de război în 2022, traseul a fost afectat, iar odată cu căderea regimului Assad în 2024, s-a prăbușit, notează articolul. Acum, Moscova ar muta principiul pe Marea Caspică, folosind avantajul geografic al unei rute mai greu de blocat sau monitorizat de către SUA. Ce transportă coridorul și de ce contează economic și operațional Pe acest culoar, Rusia ar livra către Iran arme și echipamente, iar Iranul ar importa bunuri esențiale precum grâu, furaje și petrol, conform aceleiași surse. În paralel, Moscova urmărește și consolidarea unui coridor Nord–Sud care leagă Rusia de Iran prin Azerbaidjan și mai departe de India, ocolind punctele maritime sensibile controlate de Occident. Dimensiunea financiară a cooperării militare este semnificativă, potrivit datelor citate în material: Iran ar fi sprijinit Rusia din 2022 cu rachete și sisteme de apărare antiaeriană în valoare de 2,7 miliarde dolari (aprox. 12,2 miliarde lei ), inclusiv sute de rachete cu rază scurtă Fath-360 și 200 de rachete sol-aer. Rusia ar fi cheltuit dinspre finalul lui 2021 peste 4 miliarde dolari (aprox. 18,1 miliarde lei ) pentru bunuri militare iraniene. Un punct central îl reprezintă dronele: Iranul ar furniza componente și tehnologie pentru flota rusă de drone Shahed, iar în zona economică specială Alabuga Rusia ar fi construit, cu ajutor iranian, capacități de producție de până la 6.000 de drone pe an , potrivit The Telegraph. Portul rus Olya, în nordul Mării Caspice, este descris drept principal hub de transbordare pentru componente de drone și muniție. Reacția SUA și escaladarea riscurilor în jurul Mării Caspice Washingtonul ar privi cu îngrijorare apropierea Moscova–Teheran. Oficialii americani citați de New York Times susțin că Rusia ar fi ajutat Iranul să-și refacă stocurile după ce ar fi pierdut 60% din arsenalul de drone într-un război. În același timp, tensiunile din regiune s-au amplificat: Israel ar fi lovit din aer baza navală iraniană Bandar-e Anzali de la Marea Caspică, distrugând infrastructură portuară și mai multe ambarcațiuni – prima operațiune aeriană israeliană raportată în această zonă. La final de iulie, o dronă ucraineană ar fi lovit o navă comercială iraniană pe Marea Caspică, incident soldat cu moartea unui marinar; în replică, Teheranul ar lua în calcul atacuri asupra portului ucrainean Odesa, potrivit relatării din articol. Pentru companii și state, miza imediată este una operațională: o rută logistică mai puțin vulnerabilă la blocade poate susține fluxuri de armament și bunuri critice pe termen lung, dar crește și riscul de incidente și lovituri asupra infrastructurii portuare din jurul Mării Caspice. [...]
Dejucarea la Varșovia a unui presupus complot rusesc de asasinare ridică miza de securitate pentru statele NATO , după ce ținta ar fi fost un cetățean cu dublă cetățenie ucraineană și americană, potrivit Mediafax , care îl citează pe premierul polonez Donald Tusk. Tusk a spus că este prima situație de acest tip în care „cineva, la ordinul Rusiei” ar fi încercat să atace un cetățean american pe teritoriul unei alte țări membre NATO, conform relatării preluate de la The Guardian. Ce au anunțat autoritățile poloneze Premierul polonez a precizat că suspectul ar fi fost recrutat de serviciile secrete ruse și a fost reținut de autoritățile poloneze pe 7 august. Poliția din Varșovia a comunicat că acesta va rămâne în arest preventiv timp de trei luni. Potrivit TVP World, suspectul reținut este un cetățean rus în vârstă de 29 de ani. Aceeași sursă menționează că probele strânse în anchetă le-au permis procurorilor să îl acuze de acceptarea unui contract pentru comiterea unei crime. De ce contează: semnal de escaladare și cooperare transatlantică Tusk a susținut că motivul din spatele complotului ar fi fost faptul că persoana vizată „reprezenta o amenințare pentru regimul lui Putin”. „Trebuie să presupunem că regimul lui Putin va încerca să elimine persoanele care îi sunt incomode din diverse motive, în diverse locuri din întreaga lume”, a declarat Tusk. Operațiunea de dejucare a complotului a fost desfășurată în cooperare cu serviciile americane, potrivit informațiilor prezentate. Dacă va fi condamnat, suspectul riscă până la 15 ani de închisoare, conform datelor din articol. [...]
