Știri
Știri din categoria Externe
Schimbul de acuzații dintre Kiev și Moscova pune sub semnul întrebării orice „pauză” operațională a luptelor, după ce Rusia a anunțat unilateral, de la miezul nopții, un „armistițiu” pentru 8–9 mai, relatează Meduza. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia „nici măcar nu a încercat” să oprească focul, în timp ce Ministerul Apărării al Rusiei afirmă că trupele ruse au încetat complet ostilitățile și că Ucraina ar fi încălcat masiv regimul de încetare a focului.
Într-un mesaj public, Zelenski a declarat că, dinspre Rusia, „nu a existat nici măcar o încercare imitativă de a înceta focul pe front”. Potrivit lui, pe timpul nopții au fost înregistrate:
Zelenski a mai spus că Ucraina va acționa „în oglindă”, la fel ca în ziua precedentă.
Ministerul rus al Apărării a transmis, într-o declarație, că de la miezul nopții toate grupările de trupe ruse „au încetat complet desfășurarea acțiunilor de luptă”, însă Forțele Armate ale Ucrainei ar fi continuat atacurile. Instituția susține că, în zona „operațiunii militare speciale”, au fost consemnate 1.365 de încălcări ale încetării focului.
În același mesaj, ministerul afirmă că armata rusă a răspuns „în oglindă” și a executat lovituri de răspuns asupra pozițiilor de foc, inclusiv asupra lansatoarelor multiple de rachete, artileriei și mortierelor, precum și asupra punctelor de comandă și a locurilor de lansare a dronelor.
„Armistițiul” a fost anunțat unilateral de autoritățile ruse și ar fi urmat să dureze pe 8 și 9 mai. Ucraina nu s-a alăturat oficial acestui aranjament.
Totodată, oficiali ruși au declarat anterior că, dacă atacurile ucrainene continuă, centrul Kievului ar putea fi lovit cu un atac „distructiv”.
Recomandate
Ucraina își intensifică atacurile asupra infrastructurii petroliere ruse printr-o operațiune planificată pe 40 de zile, aprobată de președintele Volodimir Zelenski , potrivit Știrile Pro TV . Miza este creșterea presiunii asupra Moscovei pentru a forța încetarea războiului, într-un moment în care Kievul folosește tot mai mult lovituri la distanță și drone. Zelenski a anunțat că a aprobat o campanie a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), descrisă ca o „operațiune de 40 de zile” cu obiectivul de a exercita presiune asupra „statului agresor”. „Am aprobat desfăşurarea de către Serviciu a unei operaţiuni de 40 de zile menite să exercite presiune asupra statului agresor, cu scopul de a-l determina să pună capăt războiului”, a scris Zelenski pe Telegram. Țintele: industria petrolieră și obiective din teritoriile ocupate În contextul acestei campanii, Ucraina a lansat „de luni de zile” valuri de atacuri cu rachete cu rază medie și lungă asupra unor ținte din Rusia și din teritoriile aflate sub control rusesc, vizând „în principal industria petrolieră”, conform informațiilor din articol. Alegerea acestor ținte indică o strategie de a lovi zone cu importanță economică și logistică pentru efortul de război al Rusiei, chiar dacă materialul citat nu oferă detalii despre amploarea sau efectele concrete ale loviturilor. Rolul SBU și accentul pe drone Zelenski a mai spus că, în ultimele luni, SBU ar fi obținut „cele mai bune rezultate” în apărarea pozițiilor ucrainene de pe front, pe fondul utilizării dronelor „de diferite tipuri”. În acest cadru, operațiunea de 40 de zile sugerează o intensificare coordonată a acțiunilor SBU, cu dronele ca instrument central. Ce urmează, din informațiile disponibile: o perioadă delimitată de 40 de zile în care Kievul urmărește să crească presiunea militară asupra Rusiei, fără ca articolul să precizeze calendarul exact, tipurile de operațiuni sau criteriile după care ar fi evaluat succesul campaniei. [...]
Escaladarea atacurilor aeriene cu drone și rachete crește presiunea operațională asupra apărării antiaeriene în Rusia și Ucraina, după o nouă noapte de lovituri în care Moscova a raportat interceptarea a cel puțin 28 de drone ucrainene, iar Kievul a fost vizat de rachete balistice, potrivit Euronews . Moscova susține că dronele se îndreptau spre capitala rusă și au fost doborâte în decurs de aproximativ o oră, conform primarului Serghei Sobianin . Acesta a precizat că echipele de urgență intervin în locurile unde au căzut resturile, într-un mesaj publicat pe Telegram. Interceptări lângă Moscova, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă de acțiune asupra Rusiei, vizând în special infrastructura energetică, notează publicația, citând Agerpres. Săptămâna trecută, un atac de acest tip ar fi provocat un incendiu de amploare la o rafinărie din sud-estul Moscovei. Kievul, ținta unui atac cu rachete balistice La scurt timp după episodul raportat de partea rusă, la Kiev au fost auzite explozii, după ce autoritățile ucrainene au avertizat că rachete rusești se îndreaptă spre capitală. Primarul Vitali Kliciko a anunțat activarea apărării antiaeriene și le-a cerut locuitorilor să se adăpostească. Ulterior, Kliciko a spus că „fragmente de rachete” au căzut în cartierul Darnița (sud-estul Kievului), iar echipele de intervenție au fost trimise în zonă. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a declarat că Rusia a lansat „rachete balistice” asupra Kievului. Jurnaliști ai AFP au relatat că au observat urmele lăsate pe cer de rachetele interceptoare și au auzit exploziile din timpul operațiunilor de apărare antiaeriană. Atacul asupra Kievului a avut loc la o oră neobișnuită, în condițiile în care Rusia lovește de regulă Ucraina în timpul nopții. Context: atacuri aproape zilnice și extinderea loviturilor pe teritoriul rus De la începutul invaziei pe scară largă, Rusia desfășoară aproape zilnic atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, în timp ce Kievul și-a extins în ultimele luni campania de lovituri cu drone asupra teritoriului rus, vizând obiective strategice și infrastructura energetică. [...]
România a activat măsuri de alertare și monitorizare aeriană după ce Rusia a lansat, în noaptea de 25 spre 26 iunie, o nouă serie de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în apropierea frontierei fluviale cu România, potrivit Antena 3 . Țintele aeriene au fost semnalate la circa 31 km est de Sulina, iar Armata Română a ridicat în aer un elicopter IAR 330 Puma pentru supravegherea situației. Elicopterul IAR 330 Puma al Forțelor Aeriene Române a decolat la ora 03:57, „ca urmare a evoluţiei unor ţinte aeriene”, menționează publicația. Cu zece minute înainte, la 03:47, autoritățile au transmis un mesaj RO-Alert pentru alertarea populației din nordul județului Tulcea. Alerta aeriană a încetat la ora 04:23. Conform informațiilor transmise, nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian și nici cazuri de impact cu solul al vreunui vehicul aerian. [...]
Declarația lui Marco Rubio complică narativul Moscovei despre „termenii din Alaska” , după ce șeful diplomației americane a spus că la întâlnirea Trump–Putin din 15 august anul trecut nu s-a încheiat niciun acord, ci a existat doar o propunere, potrivit Euronews . Miza este una de politică externă cu efecte directe asupra cadrului de negociere: Rusia invocă frecvent „înțelegerea” de atunci ca bază pentru oprirea războiului din Ucraina. Rubio a susținut că, dacă ar fi existat o înțelegere, conflictul s-ar fi încheiat deja. În același timp, el a indicat că administrația americană rămâne dispusă să joace „orice rol constructiv” pentru a ajunge la un „sfârșit durabil” al războiului, inclusiv prin aducerea părților la masa negocierilor. „Nu a existat niciun acord în Alaska. A existat o propunere în Alaska, dar nu s-a ajuns la niciun acord în Alaska. Dacă s-ar fi ajuns la un acord, războiul s-ar fi încheiat.” Ce spune Rubio despre costul războiului și presiunea asupra Europei În declarația citată, Rubio a descris conflictul drept „sângeros” și „epuizant pentru Europa”, dar „mai ales pentru Ucraina” și „din ce în ce mai mult, pentru Rusia”. El a avansat și estimări privind pierderile lunare și săptămânale de pe front: „25.000, 20.000 de soldați uciși în fiecare lună, 5.000 pe săptămână, majoritatea ruși.” De ce contează: baza negocierilor rămâne disputată Afirmația că nu a existat un acord în Alaska lovește direct în ideea că ar exista „termeni stabiliți” care pot fi reactivați automat ca soluție de încheiere a războiului. În lipsa unui acord recunoscut de Washington, orice discuție despre „condițiile din Alaska” rămâne, cel puțin din perspectiva SUA, o referință la o propunere nefinalizată — ceea ce poate îngreuna conturarea unui cadru comun de negociere. [...]
Ucraina susține că a recâștigat accesul în Peninsula Kinburn , un punct cu miză pentru controlul navigației la Marea Neagră , după ce ar fi forțat trupele ruse să se retragă în urma unor bombardamente intense, potrivit Mediafax . Drept dovadă, ucrainenii au prezentat o filmare în care steagul Ucrainei apare montat pe acoperișul unei clădiri din regiune, descrisă ca fiind distrusă de bombardamente. Informația este atribuită de publicație canalului Nexta. Ce se știe și ce este contestat Potrivit relatării, ucrainenii afirmă că au bombardat intens zona și că acest lucru i-a determinat pe ruși să se retragă. În același timp, militarii ruși ar recunoaște existența unor probleme de logistică, dar ar nega retragerea. Publicația notează și că, anterior, au existat informații despre dificultăți de aprovizionare ale rușilor în regiunea ocupată. Ucrainenii susțin, totodată, că în zonă ar avea loc evacuări. De ce contează Peninsula Kinburn Peninsula Kinburn este descrisă ca având importanță strategică și ca fiind folosită anterior pentru controlul navigației în regiune. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, amploarea și consecințele operaționale ale evoluției rămân, deocamdată, neclare. [...]
Loviturile ucrainene asupra infrastructurii de combustibil și comunicații a Rusiei au început să blocheze operațional Crimeea , cu raționalizări de carburant și întreruperi de transport, pe fondul unei campanii care vizează logistica militară, potrivit Al Jazeera . În ultima săptămână, Ucraina a intensificat atacurile atât în Crimeea ocupată de Rusia, cât și asupra unor centre de comunicații prin satelit din apropierea Moscovei, în condițiile în care Rusia ar fi concentrat apărarea antiaeriană în jurul capitalei și al Podului Kerci . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Rusia a mutat sisteme de apărare antiaeriană din alte regiuni către Moscova și către Podul Kerci, ceea ce ar fi slăbit alte direcții. Ce a fost lovit și de ce contează operațional Statul Major ucrainean a anunțat că, pe 22 iunie, au fost vizate două centre militare ruse de comunicații prin satelit: Vladimir (la aproximativ 200 km est de Moscova) și Dubna (la aproximativ 100 km nord de Moscova). Potrivit armatei ucrainene, au fost avariate antene parabolice principale (de 25 m, respectiv 32 m) și clădiri cu echipamente electronice. Kievul susține că Rusia folosește aceste legături satelitare pentru a supraveghea manevrele ucrainene și pentru coordonarea forțelor. În Crimeea, atacurile au vizat direct lanțul de aprovizionare cu combustibil și funcționarea infrastructurii civile. Duminică, Ucraina a folosit drone cu rază lungă pentru a lovi simultan două facilități petroliere considerate importante de-a lungul Strâmtorii Kerci: terminalul petrolier din Kerci (Crimeea) și portul Kavkaz (Rusia), folosite pentru transportul combustibilului către liniile ruse de pe front. Materiale video geolocalizate ar fi arătat incendii la depozite de petrol din Kerci și la feriboturi de aprovizionare din Kavkaz. Efecte imediate în Crimeea: combustibil raționalizat, transport suspendat Guvernatorul instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov, a suspendat imediat vânzările de combustibil pentru toți, cu excepția serviciilor de stat. În Sevastopol , cel mai mare oraș din Crimeea, combustibilul era deja raționalizat la 20 de litri pe săptămână pentru persoanele fizice. Tot acolo au fost anulate cursele de feribot, au fost interzise adunările în aer liber și a fost oprit iluminatul stradal. Pe lângă combustibil, Ucraina a lovit și instalații electrice, ceea ce a dus la pene de curent în Sevastopol, Ievpatoria și în alte zone ale peninsulei, duminică și miercuri, conform relatării. Context: o campanie pentru „șchiopătarea” logisticii ruse Al Jazeera notează că Ucraina atacă Crimeea din vara lui 2023, după ce Rusia a folosit peninsula ca bază pentru atacuri aeriene, cu rachete și drone. În 2026, accentul ar fi trecut la o campanie aeriană menită să reducă capacitatea Rusiei de a susține frontul prin lovirea transporturilor de arme, combustibil și alte materiale. În sprijinul acestei evaluări, publicația rusă independentă Meduza (citată de Al Jazeera) a analizat 270 de atacuri asupra camioanelor și centrelor logistice ruse în acest an și a concluzionat că, în ultimele două luni, „adâncimea mediană” a atacurilor a crescut de la câțiva kilometri la „câteva zeci de kilometri”. Separat, analistul francez de tip open-source (analiză din surse publice) Clément Molin ar fi numărat 500 de atacuri între 1 mai și 18 iunie, pe baza videoclipurilor publicate online. Ce urmează: extinderea razei de lovire și presiune pe infrastructura energetică Kievul a crescut și distanța la care lovește ținte din interiorul Rusiei, inclusiv rafinării și fabrici de armament. Zelenski a afirmat că, după o lovitură asupra rafinăriei din Tiumen (Siberia de Vest), operațiunea a fost realizată cu noi tipuri de drone produse de compania ucraineană Fire Point și a susținut că acestea „vor ajunge la peste 3.000” (kilometri, în contextul discuției despre rază). În același registru, Al Jazeera relatează despre atacuri asupra unei fabrici din Voronej (componente pentru rachete de croazieră și sisteme Pantsir) și asupra unei uzine de procesare a gazelor din Orenburg, despre care se spune că ar procesa 60% din gazul prelucrat de Gazprom și produce, între altele, heliu și etan. Separat, în plan regional, Al Jazeera consemnează că Belarus ar fi eliminat sau dezactivat patru transpondere folosite pentru dirijarea dronelor lansate din Rusia către orașe ucrainene, după avertismente publice ale lui Zelenski. The Wall Street Journal este citat cu informația că Vladimir Putin ar fi amenințat cu tăierea ajutorului financiar pentru Minsk dacă Belarus nu permite lansarea dronelor ruse de pe teritoriul său. [...]
