Știri
Știri din categoria Externe
Volodimir Zelenski acuză că Rusia nu respectă armistițiul de 48 de ore, susținând că atacurile asupra pozițiilor ucrainene au continuat în prima zi a pauzei de foc anunțate de Kremlin, potrivit Agerpres. Declarația a fost făcută vineri, în timpul unei vizite pe frontul din sectorul Oleksandrivka (sud-est), în contextul armistițiului declarat de Rusia pentru 8 și 9 mai, cu ocazia Zilei Victoriei.
Zelenski a transmis pe rețelele sociale că, deși armistițiul a fost anunțat oficial, intensitatea atacurilor ruse nu ar fi scăzut.
„În pofida armistițiului anunțat, inamicul nu a redus intensitatea atacurilor sale.”
Potrivit informațiilor citate de Agerpres, armistițiul este unul de 48 de ore și ar fi intrat în vigoare de la miezul nopții precedente.
În timpul deplasării, Zelenski a fost informat de militari despre situația din teren și a discutat cu unitățile vizitate despre mai multe aspecte operaționale, inclusiv:
Președintele ucrainean a decorat militari din Brigăzile mecanizate autonome nr. 31 și nr. 67, două dintre unitățile vizitate.
În ultimele săptămâni, potrivit RBC.ua, forțele ucrainene ar fi desfășurat acțiuni contraofensive reușite în acest sector și ar fi preluat controlul asupra a 12 așezări ocupate anterior de trupele ruse. Agerpres notează că informațiile sunt relatate de EFE și RBC.ua.
Recomandate
Escaladarea atacurilor rusești pune sub semnul întrebării orice armistițiu , iar Ucraina transmite că va răspunde „cu aceeași monedă”, condiționând o eventuală încetare a focului de deciziile Moscovei, potrivit Mediafax . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a făcut declarațiile într-un mesaj video transmis de pe frontul din Oleksandrivka , în contextul noilor atacuri și al discuțiilor privind o posibilă încetare a focului. Mesajul a fost relatat de agenția Ukrinform. Zelenski a susținut că Rusia continuă atacurile asupra pozițiilor ucrainene, în pofida discuțiilor despre un armistițiu, invocând bombardamente pe linia frontului, acțiuni de asalt, utilizarea dronelor și atacuri aeriene. În același timp, liderul ucrainean a afirmat că răspunsurile Ucrainei „au fost pe măsură”. „Ce va aduce ziua de mâine depinde de ce auzim astăzi”, a spus Volodimir Zelenski. Armistiții anunțate și acuzații de încălcare În material sunt menționate mai multe repere recente legate de armistițiu: Pe 29 aprilie, Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, că Rusia este pregătită să declare un armistițiu pentru 9 mai. Zelenski a declarat ulterior că Ucraina nu a primit „niciun semnal oficial” din partea Moscovei privind oprirea luptelor, în ciuda declarațiilor publice apărute pe rețelele sociale. Kievul a anunțat un regim de armistițiu începând cu 6 mai și a cerut Rusiei să treacă „de la retorică la măsuri concrete”. Tot pe 6 mai, Zelenski a afirmat că până la ora 10:00 forțele ruse ar fi încălcat armistițiul de 1.820 de ori, prin bombardamente, tentative de asalt, atacuri aeriene și atacuri cu drone. Separat, pe 7 mai, Ministerul rus al Apărării a anunțat un nou armistițiu, care ar urma să fie valabil de la miezul nopții dintre 8 și 10 mai. De ce contează Mesajul lui Zelenski indică faptul că, în lipsa unor pași verificabili din partea Moscovei, discuțiile despre încetarea focului rămân fragile, iar dinamica de pe front riscă să împingă conflictul într-o logică de represalii, cu efect direct asupra oricărei ferestre de negociere pe termen scurt. [...]
Schimbul de acuzații dintre Kiev și Moscova pune sub semnul întrebării orice „pauză” operațională a luptelor , după ce Rusia a anunțat unilateral, de la miezul nopții, un „armistițiu” pentru 8–9 mai, relatează Meduza . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia „nici măcar nu a încercat” să oprească focul, în timp ce Ministerul Apărării al Rusiei afirmă că trupele ruse au încetat complet ostilitățile și că Ucraina ar fi încălcat masiv regimul de încetare a focului. Ce spune Zelenski: „nu a existat nici măcar o încercare” de oprire a focului Într-un mesaj public, Zelenski a declarat că, dinspre Rusia, „nu a existat nici măcar o încercare imitativă de a înceta focul pe front”. Potrivit lui, pe timpul nopții au fost înregistrate: peste 140 de bombardamente asupra pozițiilor de pe front; 10 acțiuni de asalt; „sute” de lovituri cu drone. Zelenski a mai spus că Ucraina va acționa „în oglindă”, la fel ca în ziua precedentă. Ce spune Ministerul Apărării al Rusiei: „am reacționat în oglindă” și am lovit ținte militare Ministerul rus al Apărării a transmis, într-o declarație, că de la miezul nopții toate grupările de trupe ruse „au încetat complet desfășurarea acțiunilor de luptă”, însă Forțele Armate ale Ucrainei ar fi continuat atacurile. Instituția susține că, în zona „operațiunii militare speciale”, au fost consemnate 1.365 de încălcări ale încetării focului. În același mesaj, ministerul afirmă că armata rusă a răspuns „în oglindă” și a executat lovituri de răspuns asupra pozițiilor de foc, inclusiv asupra lansatoarelor multiple de rachete, artileriei și mortierelor, precum și asupra punctelor de comandă și a locurilor de lansare a dronelor. Context: armistițiu unilateral și avertismente privind Kievul „Armistițiul” a fost anunțat unilateral de autoritățile ruse și ar fi urmat să dureze pe 8 și 9 mai. Ucraina nu s-a alăturat oficial acestui aranjament. Totodată, oficiali ruși au declarat anterior că, dacă atacurile ucrainene continuă, centrul Kievului ar putea fi lovit cu un atac „distructiv”. [...]
După 20 de runde de sancțiuni, Rusia arată semne de oboseală economică, dar nu de colaps , iar pentru UE miza se mută tot mai mult pe lovirea veniturilor din petrol – principalul amortizor al economiei de război, potrivit Antena 3 . Economia Rusiei s-a contractat cu 0,3% în primul trimestru (ianuarie–martie), iar deficitul public a urcat la 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei), depășind ținta stabilită pentru întregul an. În paralel, inflația rămâne aproape de 6%, în condițiile unei dobânzi de politică monetară de 14,5%, iar banca centrală avertizează asupra unui deficit „sufocant” de forță de muncă. În acest context, chiar Vladimir Putin a cerut explicații privind faptul că „traiectoria indicatorilor macroeconomici nu corespunde în prezent așteptărilor” și a solicitat „măsuri suplimentare” pentru relansarea creșterii. De ce contează: UE încearcă să strângă șurubul pe petrol, dar șocurile din energie complică planul Pe fondul acestor semnale, lideri europeni susțin că sancțiunile își fac efectul. Ursula von der Leyen a spus că „sancțiunile au un efect care mușcă din economia rusă” și că „consecințele războiului ales de Rusia sunt plătite din buzunarele oamenilor”. În același registru, ministrul francez de externe Jean-Noël Barrot a vorbit despre o economie care „se scufundă în criză”, iar ministra suedeză de finanțe Elisabeth Svantesson a concluzionat: „Sancțiunile funcționează.” Operațional, următoarea țintă discutată la nivel european este o interdicție coordonată în G7 – în special cu SUA – asupra serviciilor maritime pentru petrolierele rusești, menită să crească costurile de transport și să reducă profiturile Moscovei. Planul este însă „în așteptare”, după perturbările energetice generate de închiderea Strâmtorii Hormuz , care ar fi adus Rusiei venituri de 19 miliarde de dolari (aprox. 87 miliarde lei) din vânzări de petrol în martie, față de 9,7 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei) în februarie. Bruxellesul urmărește revenirea la scăderea treptată a prețului petrolului Urals, observată înainte de acest episod, iar oficialii mizează pe un pachet de măsuri care să includă și acțiuni împotriva „flotei din umbră” (nave folosite pentru a ocoli restricțiile). „Economia de război” ține Rusia pe linia de plutire, cu costuri tot mai mari Materialul arată că, deși Rusia este cea mai sancționată țară din lume și are aproximativ 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei) în rezerve „imobilizate”, economia nu este aproape de colaps. Sunt menționate trei scenarii pesimiste pe care Moscova le-a evitat: recesiune prelungită, intrare în incapacitate de plată a datoriei suverane și revoltă populară pe fondul scăderii nivelului de trai. Explicația centrală este trecerea la o economie de război: cheltuielile militare au crescut de la 65 de miliarde de dolari în 2021 (3,6% din PIB) la 190 de miliarde de dolari anul trecut (7,5% din PIB). Această injecție bugetară a reconfigurat industrii, lanțuri de aprovizionare și piața muncii, susținând activitatea economică, chiar dacă „artificial” și cu costuri ridicate. În același timp, sancțiunile au împins Rusia spre finanțare internă, utilizarea yuanului și platforme de criptomonede pentru ocolirea restricțiilor, în timp ce interdicțiile comerciale au limitat accesul la produse sofisticate și tehnologie. Ce urmează: vulnerabilitatea crește pe măsură ce se erodează „tampoanele” Fondul Monetar Internațional estimează o creștere de 1,1% pentru economia Rusiei în 2026 (după 1% în 2025), peste proiecțiile pentru Germania (0,8%), Franța (0,9%) și Italia (0,5%), potrivit datelor citate. Totuși, analiza avertizează că „tampoanele” construite la începutul războiului s-au erodat după patru ani, ceea ce sporește vulnerabilitatea, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz se redeschide și prețurile petrolului scad. În esență, UE vede „fisuri” tot mai vizibile, dar eficiența sancțiunilor rămâne legată de capacitatea Occidentului de a reduce veniturile energetice ale Rusiei fără a provoca noi șocuri pe piața globală a petrolului. [...]
Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile între Rusia și Ucraina, cu suspendarea „tuturor activităților kinetice” și un schimb de câte 1.000 de prizonieri din fiecare parte, o formulă care ar putea reduce temporar riscurile operaționale pe front, dar care vine pe fondul unor încetări ale focului contestate și al negocierilor blocate , potrivit Reuters . Armistițiul ar urma să fie în vigoare între 9 și 11 mai, fiind prezentat de Trump ca un gest legat de marcarea, în Rusia, a finalului celui de-al Doilea Război Mondial. Președintele SUA a spus într-o postare pe Truth Social că pauza va include atât oprirea acțiunilor militare, cât și un schimb de prizonieri la scară mare. „Sperăm că este începutul sfârșitului unui război foarte lung, mortal și greu”, a transmis Trump, adăugând că există „progrese constante” în discuțiile pentru încheierea conflictului. Negocieri blocate și încetări ale focului fără consens Reuters notează că Trump afirmase, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin din 29 aprilie, că se lucrează la un armistițiu temporar. Putin anunțase anul trecut o încetare a focului de trei zile, însă fără acordul Kievului. În paralel, Rusia a anunțat o încetare a focului pentru 8-9 mai, pentru a coincide cu comemorările victoriei sovietice asupra Germaniei naziste și parada militară din Piața Roșie . Ucraina a venit cu o propunere separată de armistițiu pe termen nedeterminat, care ar fi urmat să înceapă la miezul nopții de marți (ora 00:00 în România), cerând Rusiei să răspundă în oglindă. Miza practică: un „test” de implementare, nu o soluție Chiar dacă pauza anunțată de Trump ar reduce temporar intensitatea luptelor și ar permite un schimb de prizonieri, contextul rămâne fragil: Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc, în repetate rânduri, că au încălcat încetări ale focului declarate unilateral. În plus, discuțiile intermediate de SUA sunt descrise ca fiind în impas, în special din cauza divergențelor privind regiunea Donețk. Rusia cere ca Ucraina să își retragă trupele din părți ale regiunii pe care Moscova nu a reușit să le cucerească în cei patru ani de invazie la scară largă, în timp ce Ucraina spune că nu va ceda teritorii pe care le controlează. Separat, HotNews a relatat că anunțul a fost preluat de AFP și a inclus detalii suplimentare despre acuzații reciproce de încălcare a încetării focului și despre un decret semnat de Volodimir Zelenski, însă aceste elemente nu apar în materialul Reuters. [...]
Kremlinul condiționează reluarea dialogului cu UE de un „prim pas” european , într-un moment în care la Bruxelles se discută tot mai des despre oportunitatea unor contacte cu Moscova, pe fondul frustrării față de negocierile conduse de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis vineri de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , după ce Financial Times a relatat că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru un eventual dialog cu Rusia. Peskov a spus că Vladimir Putin „este gata să negocieze cu toată lumea”, inclusiv cu europenii, dar a subliniat că Rusia nu va iniția contactele. Miza: cine își asumă costul politic al reluării contactelor Potrivit declarațiilor citate, Kremlinul încearcă să fixeze cadrul unei eventuale reluări a dialogului cu UE: disponibilitate declarată pentru negocieri, dar cu condiția ca inițiativa să vină de la Bruxelles. Peskov a susținut că nu Rusia ar fi inițiat „încetarea completă a relațiilor” cu Uniunea, ci „Bruxellesul și anumite capitale europene”, motiv pentru care guvernele europene ar trebui să facă primul pas, după întreruperea contactelor în 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina. În același timp, în spațiul european apar semnale că ar exista „potențial” pentru negocieri între Bruxelles și Moscova. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a declarat că există acest potențial, iar Uniunea ar avea și susținerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, conform Financial Times. Contextul politic care apasă pe UE Reuters, citată de Agerpres, reamintește că unii lideri europeni au afirmat că Rusia trebuie învinsă în Ucraina și l-au descris pe Putin drept criminal de război și autocrat, avertizând că ar putea ataca și un stat membru NATO dacă i se permite să câștige războiul. Rusia respinge aceste poziții, iar Putin susține că puterile europene ar dori războiul prin sprijinul acordat Ucrainei cu „zeci de miliarde de dolari” sub formă de asistență, armament și informații. În acest cadru, condiționarea „primului pas” mută presiunea pe UE: orice inițiativă de dialog ar putea fi interpretată intern ca o schimbare de linie politică, cu costuri de imagine și de coeziune între statele membre. [...]
Atacurile cu drone și suspendarea zborurilor la Moscova arată că „armistițiul” anunțat de Kremlin nu reduce riscul operațional în regiune , iar tensiunile cresc chiar înaintea paradei de Ziua Victoriei , potrivit TVR Info . Cu o zi înaintea paradei de la Moscova, drone ucrainene au lovit mai multe obiective din Rusia. Oficialii ruși au confirmat interceptarea unor drone în apropierea capitalei, iar cele trei aeroporturi ale Moscovei au suspendat temporar zborurile. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra orașelor ucrainene, deși Vladimir Putin anunțase un armistițiu de două zile, pe 8 și 9 mai. La câteva ore după anunț, armata rusă a lansat o serie de atacuri, iar președintele Ucrainei a acuzat Moscova că nu își respectă propriul armistițiu, menționând „peste 140 de lovituri” asupra localităților ucrainene. „Ucraina era pregătită să asigure o încetare completă a focului, dar propunerea noastră de pace a fost întâmpinată doar cu noi atacuri și noi amenințări din partea Rusiei. Ei vor ca Ucraina să le acorde permisiunea de a-și desfășura parada în siguranță timp de o oră, o dată pe an, pentru ca apoi să continue să ne ucidă oamenii și să îşi continue războiul. Oficialii ruși vorbesc deja despre lovituri după data de 9 mai. Este o logică ciudată și, în mod evident, inadecvată din partea conducerii ruse.” ( Volodimir Zelenski ) Ce se schimbă, concret, în plan operațional Episodul scoate în evidență două efecte imediate, cu relevanță practică: perturbări în transportul aerian : suspendarea temporară a zborurilor pe cele trei aeroporturi ale Moscovei indică un risc de întreruperi pe fondul alertelor de securitate; incertitudine privind „ferestrele” de dezescaladare : deși a fost anunțat un armistițiu pe 8–9 mai, atacurile au continuat, ceea ce reduce predictibilitatea pentru civili și operatori. Parada are loc, dar fără tehnică militară grea La Moscova, autoritățile fac ultimele pregătiri, iar Kremlinul a confirmat că parada de Ziua Victoriei va avea loc, pe fondul unei tensiuni ridicate din cauza dronelor ucrainene. Totodată, la paradă nu vor defila tancuri și alte echipamente militare , iar analiști militari citați de TVR Info interpretează această decizie ca un semn că armata rusă se confruntă cu probleme serioase pe frontul din Ucraina. (TVR Info a publicat separat detalii despre formatul paradei: TVR Info .) [...]
