Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea atacurilor rusești pune sub semnul întrebării orice armistițiu, iar Ucraina transmite că va răspunde „cu aceeași monedă”, condiționând o eventuală încetare a focului de deciziile Moscovei, potrivit Mediafax.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a făcut declarațiile într-un mesaj video transmis de pe frontul din Oleksandrivka, în contextul noilor atacuri și al discuțiilor privind o posibilă încetare a focului. Mesajul a fost relatat de agenția Ukrinform.
Zelenski a susținut că Rusia continuă atacurile asupra pozițiilor ucrainene, în pofida discuțiilor despre un armistițiu, invocând bombardamente pe linia frontului, acțiuni de asalt, utilizarea dronelor și atacuri aeriene. În același timp, liderul ucrainean a afirmat că răspunsurile Ucrainei „au fost pe măsură”.
„Ce va aduce ziua de mâine depinde de ce auzim astăzi”, a spus Volodimir Zelenski.
În material sunt menționate mai multe repere recente legate de armistițiu:
Separat, pe 7 mai, Ministerul rus al Apărării a anunțat un nou armistițiu, care ar urma să fie valabil de la miezul nopții dintre 8 și 10 mai.
Mesajul lui Zelenski indică faptul că, în lipsa unor pași verificabili din partea Moscovei, discuțiile despre încetarea focului rămân fragile, iar dinamica de pe front riscă să împingă conflictul într-o logică de represalii, cu efect direct asupra oricărei ferestre de negociere pe termen scurt.
Recomandate
Schimbul de acuzații dintre Kiev și Moscova pune sub semnul întrebării orice „pauză” operațională a luptelor , după ce Rusia a anunțat unilateral, de la miezul nopții, un „armistițiu” pentru 8–9 mai, relatează Meduza . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Rusia „nici măcar nu a încercat” să oprească focul, în timp ce Ministerul Apărării al Rusiei afirmă că trupele ruse au încetat complet ostilitățile și că Ucraina ar fi încălcat masiv regimul de încetare a focului. Ce spune Zelenski: „nu a existat nici măcar o încercare” de oprire a focului Într-un mesaj public, Zelenski a declarat că, dinspre Rusia, „nu a existat nici măcar o încercare imitativă de a înceta focul pe front”. Potrivit lui, pe timpul nopții au fost înregistrate: peste 140 de bombardamente asupra pozițiilor de pe front; 10 acțiuni de asalt; „sute” de lovituri cu drone. Zelenski a mai spus că Ucraina va acționa „în oglindă”, la fel ca în ziua precedentă. Ce spune Ministerul Apărării al Rusiei: „am reacționat în oglindă” și am lovit ținte militare Ministerul rus al Apărării a transmis, într-o declarație, că de la miezul nopții toate grupările de trupe ruse „au încetat complet desfășurarea acțiunilor de luptă”, însă Forțele Armate ale Ucrainei ar fi continuat atacurile. Instituția susține că, în zona „operațiunii militare speciale”, au fost consemnate 1.365 de încălcări ale încetării focului. În același mesaj, ministerul afirmă că armata rusă a răspuns „în oglindă” și a executat lovituri de răspuns asupra pozițiilor de foc, inclusiv asupra lansatoarelor multiple de rachete, artileriei și mortierelor, precum și asupra punctelor de comandă și a locurilor de lansare a dronelor. Context: armistițiu unilateral și avertismente privind Kievul „Armistițiul” a fost anunțat unilateral de autoritățile ruse și ar fi urmat să dureze pe 8 și 9 mai. Ucraina nu s-a alăturat oficial acestui aranjament. Totodată, oficiali ruși au declarat anterior că, dacă atacurile ucrainene continuă, centrul Kievului ar putea fi lovit cu un atac „distructiv”. [...]
Atacurile cu drone și suspendarea zborurilor la Moscova arată că „armistițiul” anunțat de Kremlin nu reduce riscul operațional în regiune , iar tensiunile cresc chiar înaintea paradei de Ziua Victoriei , potrivit TVR Info . Cu o zi înaintea paradei de la Moscova, drone ucrainene au lovit mai multe obiective din Rusia. Oficialii ruși au confirmat interceptarea unor drone în apropierea capitalei, iar cele trei aeroporturi ale Moscovei au suspendat temporar zborurile. În paralel, Rusia a continuat atacurile asupra orașelor ucrainene, deși Vladimir Putin anunțase un armistițiu de două zile, pe 8 și 9 mai. La câteva ore după anunț, armata rusă a lansat o serie de atacuri, iar președintele Ucrainei a acuzat Moscova că nu își respectă propriul armistițiu, menționând „peste 140 de lovituri” asupra localităților ucrainene. „Ucraina era pregătită să asigure o încetare completă a focului, dar propunerea noastră de pace a fost întâmpinată doar cu noi atacuri și noi amenințări din partea Rusiei. Ei vor ca Ucraina să le acorde permisiunea de a-și desfășura parada în siguranță timp de o oră, o dată pe an, pentru ca apoi să continue să ne ucidă oamenii și să îşi continue războiul. Oficialii ruși vorbesc deja despre lovituri după data de 9 mai. Este o logică ciudată și, în mod evident, inadecvată din partea conducerii ruse.” ( Volodimir Zelenski ) Ce se schimbă, concret, în plan operațional Episodul scoate în evidență două efecte imediate, cu relevanță practică: perturbări în transportul aerian : suspendarea temporară a zborurilor pe cele trei aeroporturi ale Moscovei indică un risc de întreruperi pe fondul alertelor de securitate; incertitudine privind „ferestrele” de dezescaladare : deși a fost anunțat un armistițiu pe 8–9 mai, atacurile au continuat, ceea ce reduce predictibilitatea pentru civili și operatori. Parada are loc, dar fără tehnică militară grea La Moscova, autoritățile fac ultimele pregătiri, iar Kremlinul a confirmat că parada de Ziua Victoriei va avea loc, pe fondul unei tensiuni ridicate din cauza dronelor ucrainene. Totodată, la paradă nu vor defila tancuri și alte echipamente militare , iar analiști militari citați de TVR Info interpretează această decizie ca un semn că armata rusă se confruntă cu probleme serioase pe frontul din Ucraina. (TVR Info a publicat separat detalii despre formatul paradei: TVR Info .) [...]
Kremlinul condiționează reluarea dialogului cu UE de un „prim pas” european , într-un moment în care la Bruxelles se discută tot mai des despre oportunitatea unor contacte cu Moscova, pe fondul frustrării față de negocierile conduse de președintele american Donald Trump pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis vineri de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , după ce Financial Times a relatat că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru un eventual dialog cu Rusia. Peskov a spus că Vladimir Putin „este gata să negocieze cu toată lumea”, inclusiv cu europenii, dar a subliniat că Rusia nu va iniția contactele. Miza: cine își asumă costul politic al reluării contactelor Potrivit declarațiilor citate, Kremlinul încearcă să fixeze cadrul unei eventuale reluări a dialogului cu UE: disponibilitate declarată pentru negocieri, dar cu condiția ca inițiativa să vină de la Bruxelles. Peskov a susținut că nu Rusia ar fi inițiat „încetarea completă a relațiilor” cu Uniunea, ci „Bruxellesul și anumite capitale europene”, motiv pentru care guvernele europene ar trebui să facă primul pas, după întreruperea contactelor în 2022, odată cu începutul războiului din Ucraina. În același timp, în spațiul european apar semnale că ar exista „potențial” pentru negocieri între Bruxelles și Moscova. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a declarat că există acest potențial, iar Uniunea ar avea și susținerea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, conform Financial Times. Contextul politic care apasă pe UE Reuters, citată de Agerpres, reamintește că unii lideri europeni au afirmat că Rusia trebuie învinsă în Ucraina și l-au descris pe Putin drept criminal de război și autocrat, avertizând că ar putea ataca și un stat membru NATO dacă i se permite să câștige războiul. Rusia respinge aceste poziții, iar Putin susține că puterile europene ar dori războiul prin sprijinul acordat Ucrainei cu „zeci de miliarde de dolari” sub formă de asistență, armament și informații. În acest cadru, condiționarea „primului pas” mută presiunea pe UE: orice inițiativă de dialog ar putea fi interpretată intern ca o schimbare de linie politică, cu costuri de imagine și de coeziune între statele membre. [...]
Lucerna a coborât impozitul pe profit la 11,66% și a devenit noul pol fiscal al Elveției , într-o repoziționare între cantoane care poate influența unde își plasează companiile și averile investitorii mari în 2026, potrivit Libertatea . Schimbarea vine într-un moment în care presiunea fiscală din multe țări îi împinge pe cei foarte bogați să caute jurisdicții percepute ca stabile și avantajoase. Lucerna îl depășește pe Zug în „cursa” pentru cele mai mici taxe Lucerna a redus în 2026 cota de impozitare de la 11,91% la 11,66%, depășind cantonul Zug, care și-a ajustat la rândul lui rata la 11,71%. Datele sunt prezentate într-un raport PwC pentru 2026, iar publicația elvețiană Blick este citată ca sursă pentru ierarhie și comparații. În analiza PwC, această mișcare este interpretată ca un semnal că Elveția Centrală rămâne o zonă cu impozite reduse și atractivă pentru companii internaționale, în pofida reformelor fiscale globale. Rolf Röllin, expert PwC, afirmă că Elveția își menține poziția de locație atractivă pentru companiile internaționale. Unde scad și unde cresc impozitele în cantoanele elvețiene Dincolo de Lucerna și Zug, alte cantoane au operat ajustări ale impozitului pe profit, într-un tablou neuniform: Au redus impozitele : Zurich, Aargau, Schwyz, Basel-Landschaft (alături de încă două cantoane menționate în material). Au crescut ușor ratele : Basel-Stadt, Schaffhausen, Solothurn și Jura. Diferențe mari între cantoane: Berna rămâne cea mai scumpă Cantonul Berna este indicat drept cel mai costisitor pentru companii, cu o rată a impozitului pe profit de 20,54% , aproape dublu față de Lucerna. Deși Zurich a redus ușor rata (de la 19,61% la 19,47%), rămâne între cantoanele cu fiscalitate ridicată. Ce înseamnă asta în contextul regulilor OCDE Materialul notează că, deși a fost introdus impozitul minim global al OCDE , autoritățile elvețiene au ales să mizeze pe alte avantaje competitive, precum promovarea investițiilor și stabilitatea economică. Potrivit PwC, noile reguli internaționale nu au produs, deocamdată, schimbări majore în politica fiscală a cantoanelor. În plan european, PwC indică faptul că, în UE, doar Ungaria ar avea o cotă de impozitare a companiilor mai mică, de 9% , ceea ce păstrează cantoanele elvețiene cu taxe reduse în zona celor mai competitive jurisdicții din regiune. [...]
Pentagonul a început declasificarea dosarelor despre OZN-uri , o mișcare cu miză de transparență și control al informației publice într-un subiect care a alimentat ani la rând speculații, potrivit TVR Info . Departamentul Apărării al SUA a anunțat că a publicat un prim lot de documente până acum clasificate despre „obiecte zburătoare neidentificate” (OZN-uri). Demersul a fost inițiat de președintele Donald Trump , care, conform informațiilor citate, a cerut agențiilor federale să „identifice și să publice” dosarele despre extratereștri și OZN-uri. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a justificat publicarea prin nevoia de acces direct al publicului la documente ținute până acum sub regimul secretului de securitate națională. „Aceste documente, ascunse în spatele secretului de securitate națională, au alimentat mult timp, pe bună dreptate, speculațiile, iar acum este timpul ca poporul american să aibă acces direct la ele.” De ce contează: o schimbare de politică privind accesul la informații sensibile Publicarea unui „prim lot” indică o schimbare operațională în modul în care Pentagonul gestionează un subiect încadrat până acum în zona informațiilor sensibile. În practică, declasificarea reduce spațiul pentru interpretări neoficiale și mută discuția către documente verificabile, chiar dacă materialul publicat nu este descris în detaliu în informațiile disponibile din sursa principală. Ce urmează Anunțul sugerează că procesul ar putea continua, însă TVR Info nu precizează calendarul sau volumul total al documentelor care ar putea fi făcute publice. [...]
Închiderea temporară a spațiului aerian arată vulnerabilitatea operațională a Republicii Moldova după un nou incident cu o dronă care a survolat sudul țării, autoritățile fiind nevoite să suspende pentru scurt timp traficul aerian și să mențină restricții regionale, potrivit Digi24 . Drona a fost observată vineri dimineață și a rămas în spațiul aerian al Republicii Moldova „timp de aproape o jumătate de oră”. Conform informațiilor prezentate, obiectul ar fi venit dinspre Ucraina către raionul Taraclia, a traversat Ceadîr-Lunga și s-a îndreptat spre satul Moscovei (raionul Cahul), după care a dispărut de pe radare în apropierea localității Larga Nouă (raionul Cahul). Până la momentul relatării nu existau informații că ar fi fost găsite fragmente, ceea ce „înseamnă teoretic” că s-ar fi prăbușit. Ce măsuri au luat autoritățile și cât a durat restricția Ministerul Apărării de la Chișinău a precizat că drona a fost detectată la ora 09:35. Instituția a comunicat o succesiune de momente, inclusiv faptul că aparatul a fost auzit la 09:49 de o patrulă a Sectorului Poliției de Frontieră Valea Perjei, iar la 10:16 a dispărut de pe radare. Potrivit ministerului, spațiul aerian al țării a fost închis între orele 09:55 și 10:08, apoi redeschis. Totuși, de la ora 10:08 „este închis spațiul aerian al părții de Sud”, a mai transmis instituția. Separat, articolul notează că spațiul aerian a fost închis și ulterior redeschis, însă în sud a rămas închis, potrivit NewsMaker, informație preluată de News.ro. De ce contează: efect operațional repetitiv, pe fondul războiului din Ucraina Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a condamnat survolarea neautorizată, calificând-o drept o „încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale” și cerând respectarea strictă a spațiului aerian, în linie cu dreptul internațional. Incidentul se adaugă unei serii mai largi de situații raportate de Chișinău de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în 2022, când Republica Moldova a semnalat survolări de rachete și drone rusești, pătrunderi sau căderi pe teritoriul țării, inclusiv explozii în regiunea transnistreană și descoperiri de fragmente în apropierea graniței cu Ucraina. Centrul pentru operații aeriene al armatei naționale a monitorizat și a stocat informații despre: 5 incidente în 2022, 4 incidente în 2023, 15 incidente în 2024, 21 incidente în 2025, 9 incidente în 2026, până la 3 aprilie. [...]
