Știri
Știri din categoria Externe
Rusia ar putea fi unul dintre câștigătorii indirecți ai războiului dintre Iran și SUA, prin creșterea prețurilor la energie și presiunea asupra pieței gazelor, potrivit unei analize POLITICO.
Malte Humpert, de la Institutul Arctic, susține că evoluția situației din Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru piața energetică globală. Dacă blocajele persistă câteva săptămâni, în special în perioada de vară, exporturile rusești ar putea crește semnificativ. În contextul întreruperilor de aprovizionare, cumpărători precum India, Pakistan sau China ar putea apela mai mult la petrolul rusesc, inclusiv la încărcături sancționate.
În același timp, Europa s-ar putea confrunta cu dileme strategice. Din 2027, UE intenționează să interzică importurile de GNL rusesc, însă instabilitatea din Orientul Mijlociu ar putea alimenta dezbateri privind securitatea aprovizionării, în condițiile în care Moscova furnizează încă 16-17 milioane de tone de gaz anual către piața europeană.
Pe plan militar, președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că un conflict prelungit ar putea afecta livrările de sisteme de apărare aeriană către Ucraina. Rachetele Patriot, esențiale pentru interceptarea atacurilor rusești, ar putea fi redirecționate către Orientul Mijlociu, dacă SUA își epuizează stocurile.
O analiză Bloomberg evidențiază și o problemă de eficiență: drone iraniene de aproximativ 20.000 de dolari sunt doborâte cu rachete Patriot de circa 4 milioane de dolari. Ritmul actual de utilizare ar putea duce la epuizarea rapidă a interceptorilor, în timp ce Iranul dispune de un număr mare de drone Shahed. Se estimează că doar în primele zile ale conflictului au fost lansate peste 1.200 de proiectile.
Dacă ambele părți își consumă rapid stocurile, conflictul ar putea ajunge într-un impas. Între timp, Moscova ar beneficia de efectele economice colaterale ale crizei, fără a fi implicată direct pe front.
Recomandate
SUA și Israel au lansat atacuri simultane asupra Teheranului și Beirutului , în a patra zi de conflict deschis cu Iranul, iar criza se extinde rapid în întregul Orient Mijlociu, potrivit relatării în timp real publicate de HotNews.ro . Operațiunea americană „Epic Fury”, confirmată de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), vizează distrugerea capacităților balistice și nucleare ale Teheranului. Armata israeliană a anunțat, la rândul său, lovituri „simultane” în capitala iraniană și în Beirut, unde sunt vizate poziții ale Hezbollah. Potrivit CENTCOM, au fost distruse instalații de comandă ale Gărzii Revoluționare , sisteme de apărare antiaeriană și baze de lansare pentru rachete și drone. Numărul soldaților americani uciși a ajuns la șase, după recuperarea a doi militari dați dispăruți. În paralel, Pentagonul avertizează că operațiunile vor continua. Escaladare regională Conflictul depășește granițele Iranului și Israelului: Drone au lovit cartierul diplomatic din Riad, unde se află ambasada SUA. Iranul susține că a atacat o bază americană din Bahrain. Hezbollah afirmă că a lansat rachete și drone asupra unor baze israeliene. Armata libaneză evacuează poziții de la frontiera cu Israelul. Teheranul a anunțat oficial închiderea strâmtorii Ormuz , rută strategică pentru exporturile mondiale de petrol, deși SUA susțin că traficul nu este complet blocat. Impact economic imediat Efectele se resimt deja pe piețe: Domeniu Situație actuală Gaze naturale Creșteri accelerate pe piața europeană Transport maritim Zeci de nave blocate în zona Ormuz Aviație Zboruri suspendate sau reluate parțial în Golf Tehnologie Două centre de date Amazon din Emirate, avariate Qatar Airways menține suspendarea zborurilor, în timp ce Emirates și Etihad reiau gradual cursele. În Europa, prețul gazelor continuă să crească, cu efecte potențiale în lanț asupra energiei electrice și alimentelor. Situația din Iran La Teheran au fost raportate explozii puternice, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică a confirmat avarii la instalația nucleară de la Natanz, fără consecințe radiologice. Presa iraniană anunță că este în curs procedura de desemnare a unui succesor pentru ayatollahul Ali Khamenei, ucis în atacurile recente, informație care amplifică incertitudinea politică internă. Președintele american Donald Trump a declarat că „valul cel mare” al operațiunii încă urmează, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu susține că ofensiva nu va deveni un „război fără sfârșit”, ci o acțiune „rapidă și decisivă”. Totuși, schimbul continuu de atacuri și amenințările reciproce indică o confruntare cu potențial de extindere majoră. [...]
Conflictul din Orientul Mijlociu a intrat în a treia zi cu atacuri extinse asupra Teheranului și riposte în tot Golful , într-o escaladare care implică direct SUA, Israelul și mai multe state arabe, potrivit relatării live a Digi24 . Israelul a anunțat noi lovituri „la scară largă” în capitala iraniană, iar Teheranul respinge orice negociere cu Washingtonul. Teheranul, din nou sub bombardament Armata israeliană a confirmat că vizează „inima regimului iranian”, după ce SUA și Israelul au lovit peste 1.000 de ținte în ultimele zile, inclusiv centre de comandă și baze de rachete balistice. Media iraniene au relatat explozii în Teheran, iar oficiali de rang înalt, printre care lideri ai Gardienilor Revoluției, ar fi fost uciși. Președintele Donald Trump a declarat că operațiunea va continua „cu forță maximă” timp de aproximativ patru săptămâni și a vorbit despre eliminarea a zeci de lideri iranieni. SUA au confirmat pierderea a trei militari și rănirea gravă a altor cinci. Iranul lovește în Golf Teheranul a răspuns cu peste 25 de valuri de rachete și drone, vizând Israelul și baze americane din regiune. Printre incidentele raportate: o rafinărie din Kuweit a fost lovită de șrapnel, doi muncitori fiind răniți; Bahrain a anunțat un mort după căderea resturilor unei rachete interceptate; explozii au fost auzite în Dubai, Abu Dhabi, Doha și Manama; o dronă iraniană a lovit baza britanică Akrotiri din Cipru, cu pagube minore. Ambasada SUA din Kuweit le-a cerut cetățenilor americani să rămână în adăposturi. Hezbollah și extinderea frontului Hezbollah a lansat rachete și drone din Liban asupra Israelului, iar armata israeliană a ripostat cu atacuri în mai multe zone din sudul Libanului. Aproximativ 50 de localități au primit ordin de evacuare. În Israel, un atac cu rachetă la Beit Shemesh a ucis nouă persoane și a rănit zeci. Petrolul și rutele maritime, sub presiune Prețul petrolului a depășit temporar 80 de dolari pe baril. Navigația prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece circa 20% din consumul mondial de petrol, este grav perturbată, iar peste 150 de petroliere așteaptă în afara zonei. „Nu vom negocia cu SUA” Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a respins informațiile privind reluarea dialogului cu Washingtonul: „ Nu vom negocia cu Statele Unite ”. Declarația vine după ce Trump afirmase că ar fi dispus la discuții. După trei zile de confruntări, conflictul a depășit faza unei reacții punctuale și s-a transformat într-o campanie militară regională, cu implicații directe pentru securitatea energetică globală și pentru stabilitatea politică din Orientul Mijlociu. [...]
Emiratele Arabe Unite și Qatar încearcă să-l convingă pe Donald Trump să limiteze atacurile împotriva Iranului , pe fondul escaladării conflictului și al presiunilor tot mai mari asupra pieței energiei, potrivit Știrile ProTV . Cele două state din Golf ar face demersuri diplomatice discrete pentru formarea unei coaliții care să promoveze o soluție rapidă și negociată, cu scopul de a evita extinderea confruntării și un șoc prelungit asupra prețurilor la energie. Conflictul a afectat deja infrastructura energetică din regiune. Qatar a suspendat producția de gaz natural lichefiat la cea mai mare instalație de export din lume, după un atac cu drone iraniene, ceea ce a dus la o creștere de peste 50% a prețului gazelor în Europa. Potrivit unei evaluări transmise Bloomberg, dacă rutele maritime rămân perturbate până la mijlocul săptămânii, reacția pieței ar putea fi și mai puternică. În paralel, Emiratele Arabe Unite și Qatar își consolidează capacitățile de apărare aeriană. EAU ar fi solicitat sprijin pentru sisteme de apărare pe distanță medie, iar Qatarul caută soluții împotriva dronelor, considerate o amenințare mai mare decât rachetele balistice. Conform unei analize interne citate de Bloomberg, stocurile de rachete Patriot ale Qatarului ar putea ajunge doar pentru patru zile la ritmul actual de utilizare. Liderii celor două state au purtat convorbiri telefonice cu oficiali europeni, inclusiv Keir Starmer, Emmanuel Macron și Friedrich Merz. Înainte de izbucnirea conflictului, monarhiile din Golf ar fi promovat ideea unei reintegrări economice a Iranului în circuitul global, mizând pe investiții și parteneriate energetice. În cercul apropiat al lui Trump, însă, pozițiile sunt divergente: în timp ce statele din Golf invocă stabilitatea economică și securitatea energetică, oficialii israelieni ar pleda pentru continuarea presiunii militare. [...]
Ambasada SUA din Riyadh a fost vizată de un atac cu drone, iar Iranul anunță închiderea Strâmtorii Ormuz , pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit relatării publicate de Euronews România . Ministerul saudit al Apărării a confirmat că două drone au lovit zona ambasadei americane din Arabia Saudită, provocând un incendiu cu pagube „minore”. Potrivit Reuters, complexul diplomatic era gol în momentul atacului, astfel că nu au fost înregistrate victime. O sursă apropiată armatei saudite, citată de AFP, susține că apărarea aeriană a interceptat patru drone care vizau zona. Ambasada SUA a emis o alertă prin care le-a cerut cetățenilor americani din Regat să se adăpostească și să evite zona misiunii diplomatice până la noi instrucțiuni. În paralel, lideri iranieni au anunțat că Strâmtoarea Ormuz este blocată traficului maritim. Ebrahim Jabari, consilier al comandantului Gărzii Revoluționare, a declarat că orice navă care va încerca să traverseze va fi „incendiată”. Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu petrol, iar o eventuală blocare ar avea consecințe majore asupra piețelor energetice. În primele trei zile de conflict, șase militari americani au fost uciși și 18 răniți, conform informațiilor citate. Președintele Donald Trump a avertizat că Statele Unite vor răspunde dur, fără a oferi detalii suplimentare. Escaladarea tensiunilor ridică temeri privind extinderea confruntărilor în regiune și impactul asupra securității energetice globale. [...]
Kremlinul a exclus orice ajutor militar pentru Iran prin intermediul BRICS , în plină escaladare a conflictului cu SUA și Israelul, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută luni, 2 martie 2026, de purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov , care a subliniat că apartenența la blocul BRICS „nu implică obligația de a oferi asistență reciprocă în timpul unei agresiuni militare”. Ce transmite Moscova Peskov a precizat că organizația, din care fac parte, între altele, Rusia, China și Iran, nu a organizat consultări privind actuala criză și că obiectivele sale țin de cooperare economică și politică, nu militară. Mesajul vine în contextul în care Teheranul este implicat într-un conflict direct cu SUA și Israelul. În paralel, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov , și omologul său chinez, Wang Yi, au condamnat atacurile asupra Iranului, invocând încălcarea dreptului internațional și destabilizarea regiunii. Cei doi au criticat și tentativele de răsturnare a autorităților „alese în mod legitim” din state suverane. Reacția lui Vladimir Putin Cu o zi înainte, președintele Vladimir Putin a transmis condoleanțe după asasinarea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei , într-un mesaj adresat președintelui Masoud Pezeshkian. Liderul de la Kremlin a condamnat actul, dar nu a menționat direct SUA sau Israelul. Această nuanță este remarcată de analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), care apreciază că Rusia și-a abandonat, practic, aliatul iranian, în pofida retoricii privind „parteneriatul strategic”. Potrivit experților citați, evitarea nominalizării Washingtonului sau a Tel Avivului ar indica dorința Moscovei de a nu deteriora ireversibil relațiile cu SUA. Contextul relației ruso-iraniene Iranul a furnizat drone și echipamente militare Rusiei în războiul din Ucraina; Moscova nu a intervenit militar nici în 2025, când Iranul a fost atacat; BRICS include Brazilia, India, Rusia, China, Africa de Sud, Egipt, Etiopia, Indonezia, Iran și Emiratele Arabe Unite. Deși oficialii ruși au folosit un limbaj dur la adresa Occidentului, poziția exprimată de Kremlin confirmă că Rusia nu este dispusă să transforme sprijinul politic pentru Teheran într-un angajament militar direct. [...]
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) va organiza luni o reuniune extraordinară la solicitarea Rusiei , în urma loviturilor militare ale SUA și Israelului asupra Iranului, informează Agerpres . Această întâlnire are loc pe fondul tensiunilor crescânde legate de programul nuclear al Iranului. Misiunea permanentă a Rusiei, aliată a Teheranului, a cerut convocarea unei sesiuni speciale a Consiliului Guvernatorilor AIEA pentru a discuta despre loviturile militare asupra teritoriului iranian. Solicitarea a fost confirmată de Mihail Ulianov, reprezentantul permanent al Rusiei pe lângă organizațiile internaționale la Viena. Anterior, sâmbătă, reprezentanța iraniană la ONU a adresat o cerere similară directorului AIEA, Raphael Grossi. Într-o postare pe rețelele sociale, aceasta a subliniat necesitatea examinării „acuzațiilor nefondate și actelor reprobabile” împotriva programului nuclear pașnic al Iranului. Reuniunea extraordinară a Consiliului Guvernatorilor, care include 35 de țări, va preceda o altă sesiune deja programată. AIEA, agenția ONU responsabilă cu promovarea utilizării pașnice a energiei nucleare, a făcut apel la reținere pentru a preveni riscurile de securitate nucleară în Orientul Mijlociu. În contextul acestor evenimente, Iranul a confirmat moartea ghidului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în urma bombardamentelor. Ca răspuns, Iranul a anunțat noi lovituri asupra Israelului și bazelor americane din Golf. Teheranul, acuzat de SUA și Israel că urmărește obținerea armei atomice, își apără dreptul la tehnologie nucleară civilă și refuză AIEA accesul complet la instalațiile sale nucleare. Relațiile cu AIEA s-au deteriorat după un conflict scurt cu Israelul, dar inspecțiile au fost reluate, deși nu la toate siturile nucleare cheie. „Acuzațiile nefondate, amenințările infame și actele reprobabile ale agresorilor la adresa programului nuclear pașnic iranian vor trebui să fie examinate imediat de Consiliu”, a declarat reprezentanța iraniană la ONU. [...]
