Știri
Știri din categoria Externe
Rusia sugerează un acord, dar își apasă economia cu costul războiului, pe fondul intensificării atacurilor cu drone și al presiunilor bugetare interne, potrivit Știrile Pro TV. Mesajele de „disponibilitate” pentru o înțelegere vin în timp ce Ucraina propune un armistițiu pe durata negocierilor, iar la Moscova cresc semnalele că finanțarea conflictului devine tot mai greu de susținut.
Volodimir Zelenski i-a adresat lui Vladimir Putin o scrisoare deschisă, în care propune o întâlnire directă și un „armistițiu complet” pe durata negocierilor. Președintele ucrainean ar fi propus, ca prim pas, un schimb complet de prizonieri și ca linia actuală a frontului să fie punctul de plecare al discuțiilor diplomatice.
Mesajul a apărut în timp ce Putin participa la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. Liderul de la Kremlin nu a răspuns direct propunerii, însă a declarat că Rusia este pregătită să ajungă la un acord, dar fără medierea țărilor europene.
„Suntem, în mod cert, pregătiți și dispuși să ajungem la un acord cu Ucraina prin mijloace pașnice. Mai exact, pe baza discutată în timpul întâlnirii noastre cu președintele Trump la Anchorage. Rusia este de acord cu compromisurile pe care le-am discutat la Anchorage. Partea ucraineană trebuie, de asemenea, să fie de acord cu aceste compromisuri.” (Vladimir Putin)
Dincolo de retorica politică, materialul indică o deteriorare a fundalului economic în Rusia. Potrivit corespondentului Sky News citat, atacurile ucrainene cu drone scot în evidență costul războiului pentru economia rusă, iar Bloomberg ar fi relatat recent că responsabili ruși „cu greutate” l-au avertizat pe Putin că nivelul actual al costurilor este nesustenabil.
În același context, oficiali din Ministerul rus de Finanțe și din banca centrală ar fi transmis Kremlinului că nivelul cheltuielilor de apărare prognozate riscă să împingă deficitul bugetar într-o zonă „periculoasă”, conform articolului.
Știrile Pro TV mai notează câteva efecte interne atribuite presiunii fiscale și economice:
Pentru acoperirea deficitului, Rusia ar lua în calcul o taxă pe profiturile excepționale ale unor producători de materii prime și bănci, potrivit agenției Bloomberg, citată în articol. Dacă o astfel de măsură va fi adoptată, ea ar putea muta o parte din costul războiului către companii mari, într-un moment în care semnalele de încetinire și presiune fiscală sunt deja vizibile în economie.
Recomandate
Atacurile ucrainene cu drone au forțat Rusia să trateze apărarea aeriană ca prioritate operațională internă , după ce lovituri recente au ajuns „adânc” pe teritoriul rus și au afectat inclusiv Sankt Petersburg, chiar înaintea principalului forum economic al țării, potrivit NPR . Președintele Vladimir Putin a declarat, joi, că Rusia își va întări apărarea aeriană pentru a contracara atacurile cu drone ale Ucrainei și a recunoscut că unele lovituri reușesc să treacă de sistemele existente. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri cu șefi ai unor agenții internaționale de presă, pe marginea Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg , eveniment folosit anual de Kremlin ca vitrină pentru investiții. „Din păcate, unele dintre ele trec. Rusia are un sistem de apărare aeriană, trebuie să îl îmbunătățim, să îl întărim și o vom face.” Înainte de deschiderea forumului, un atac cu drone a incendiat un terminal petrolier din oraș și a lovit și o bază navală din apropiere, notează materialul. Efectele au fost și logistice: zboruri întârziate sau deviate pe aeroportul din Sankt Petersburg, iar autoritățile au întrerupt internetul mobil pentru a încerca să prevină atacuri cu drone. Impact operațional: vulnerabilități în orașe și perturbări în transport Episodul din Sankt Petersburg este prezentat ca un „lovitură stânjenitoare” pentru Putin, în contextul în care Kremlinul a încercat să proiecteze războiul ca pe un eveniment îndepărtat, fără impact asupra vieții cotidiene din Rusia. În același timp, atacurile indică o capacitate în creștere a Kievului de a lovi ținte în interiorul Rusiei și expun vulnerabilitatea orașelor, inclusiv prin măsuri de urgență care afectează comunicațiile și mobilitatea. Materialul amintește și alte episoade recente: parada de Ziua Victoriei din 9 mai ar fi fost redusă de teama unor lovituri ucrainene, iar un atac masiv cu drone asupra suburbiilor Moscovei, la câteva zile după, a ucis trei persoane și a evidențiat vulnerabilitatea capitalei. Context: forumul economic, negocieri și mesajul despre economie Pe lângă componenta militară, Putin a folosit apariția publică pentru a vorbi despre disponibilitatea Rusiei de a accepta un „compromis” privind Ucraina, în linie cu înțelegerile la care spune că s-a ajuns la summitul cu președintele SUA, Donald Trump, în Anchorage (Alaska). El a insistat însă că Moscova vrea o soluție „cuprinzătoare”, nu un armistițiu temporar, și a afirmat că „nu este nevoie” de suspendarea ostilităților pentru a începe negocierile. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a propus negocieri față în față într-o scrisoare publică adresată direct lui Putin. La Washington, Trump a spus că „ar fi grozav” dacă cei doi s-ar întâlni, în timp ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Putin nu văzuse încă scrisoarea și a repetat ideea că Zelenski poate veni la Moscova dacă vrea discuții. În plan economic, Putin a descris forumul din Sankt Petersburg drept o platformă de prezentare a economiei ruse și de atragere a investițiilor, în condițiile în care lideri și companii occidentale au evitat evenimentul după invazia din 2022. Totodată, el a recunoscut presiunea inflației și a spus că banca centrală a menținut dobânda-cheie la 14,5%, pe care a numit-o „o decizie dificilă”, justificată prin nevoia de a evita derapaje majore ale prețurilor. [...]
Volodimir Zelenski cere o încetare completă a focului pe durata negocierilor și propune o întâlnire directă cu Vladimir Putin , potrivit Mediafax . Mesajul, transmis sub forma unei scrisori deschise, urmărește să lege orice discuție de oprirea totală a luptelor, ceea ce ar putea schimba temporar condițiile operaționale ale conflictului. Zelenski i-a adresat joi liderului rus o invitație la negocieri „față către față”, iar propunerea include un armistițiu complet pe durata discuțiilor. Informația este atribuită de Mediafax postului Sky News. Ce propune concret Kievul În scrisoare, Zelenski afirmă că Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu complet dacă încep negocieri directe. El formulează explicit invitația la întâlnire și condiționează deznodământul de oprirea războiului. „Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi și dumneavoastră. Propun o întâlnire.” „Ucraina este pregătită să respecte un armistițiu complet pe durata negocierilor.” Contextul militar din teren Mediafax reamintește că invazia Rusiei în Ucraina continuă din februarie 2022, iar tensiunile recente au crescut pe fondul intensificării ofensivei Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse, cu atacuri asupra unor obiective strategice, inclusiv baze militare și instalații petroliere. În paralel, Rusia a desfășurat atacuri mai ample asupra Kievului și a altor zone din Ucraina, folosind drone și rachete balistice. De ce contează: impact operațional imediat, dacă ar fi acceptat O „încetare totală a focului” pe durata negocierilor ar însemna, în practică, o pauză în operațiunile militare, cu efect direct asupra ritmului atacurilor și asupra riscurilor pentru infrastructură și populație. Materialul citat nu indică un răspuns al Kremlinului și nici un calendar al unor eventuale discuții. [...]
Kremlinul indică un posibil răspuns al lui Putin la oferta de negocieri a lui Zelenski, cu miză directă pentru climatul economic regional , după ce președintele rus a fost informat despre scrisoarea deschisă transmisă de omologul ucrainean, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat pentru cotidianul Izvestia, citat de Reuters, că mesajul a ajuns la Vladimir Putin în cursul nopții și că președintele „a văzut” conținutul. „Da, în cursul nopții deja i-am înmânat (lui Putin) versiunea scrisă. Ceea ce a apărut în media a fost trimis președintelui, iar el a văzut. Președintele a fost informat.” Scrisoarea a fost publicată joi de Volodimir Zelenski și conține o propunere de întâlnire directă cu Vladimir Putin, cu obiectivul de a ajunge la un acord pentru încheierea războiului. În același mesaj, Zelenski avertizează că Ucraina este pregătită să continue să lupte dacă nu se ajunge la o înțelegere și îl ironizează pe liderul rus, susținând că rușii „s-au săturat” atât de Putin, cât și de război. Ce urmează: un posibil semnal la Forumul economic de la Sankt Petersburg Peskov a mai spus că este „foarte probabil” ca Putin să comenteze scrisoarea la Forumul economic de la Sankt Petersburg, unde urmează să susțină un discurs vineri după-amiază. Un astfel de mesaj, dacă va exista, poate influența rapid percepția de risc în regiune, într-un context în care evoluțiile politice și militare rămân un factor major pentru deciziile de investiții și pentru așteptările privind stabilitatea economică. [...]
Vladimir Putin sugerează o escaladare a loviturilor asupra orașelor ucrainene după ce a afirmat că Rusia nu a folosit încă în luptă racheta Oreșnik, ci doar a „testat-o” pentru a „observa rezultatele”, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută la Forumul Internațional Economic de la Sankt Petersburg , în fața unor jurnaliști străini, unde liderul de la Kremlin a spus că le „dezvăluie un secret militar major”. În aceeași intervenție, Putin a amenințat cu folosirea rachetei Oreșnik asupra orașelor ucrainene, inclusiv în zone dens populate. Ce spune Putin despre Oreșnik și de ce contează Miza practică a mesajului este una operațională: Moscova încearcă să mențină presiunea prin perspectiva introducerii unei arme prezentate drept „devastatoare”, chiar dacă, potrivit articolului, performanțele atribuite public rachetei sunt contestate de evoluțiile din teren. Libertatea notează că Putin a susținut în repetate rânduri că Oreșnik ar fi o rachetă nouă care ar putea schimba cursul războiului, însă „atacurile cu Oreșnik” ar indica faptul că nu este „atât de puternică și de precisă” precum a pretins liderul rus. Indicii că racheta nu ar fi „nouă” În material este menționat că experți militari ucraineni ar fi descoperit că o rachetă Oreșnik folosită într-un atac asupra regiunii Liov la începutul acestui an ar fi fost fabricată în 2017, ceea ce ar contrazice narativul privind caracterul „nou” al sistemului. Alte afirmații ale Kremlinului, fără dovezi prezentate Putin a mai afirmat că trupele ruse ar avansa „pe toate laturile” frontului, deși, conform articolului, armata ucraineană a recuperat teritorii pentru a doua lună consecutiv. Totodată, liderul rus a susținut că Ucraina ar avea pierderi de circa 40.000 de soldați pe lună (uciși, răniți sau dezertați), însă, potrivit sursei, nu a prezentat dovezi. În aceeași logică, Putin a spus că Ucraina nu ar avea apărare antiaeriană, deși rata de interceptare a dronelor rusești este descrisă ca fiind „destul de ridicată”. Ce cere Moscova și ce semnal transmite către SUA Pe fondul acestor afirmații, Putin a cerut din nou ca Ucraina să-și retragă armata din Donețk și să cedeze regiunea Rusiei. Separat, el i-a transmis un mesaj președintelui american Donald Trump, solicitând reluarea discuțiilor ruso-americane de la Anchorage. Înaintea acestor declarații, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a spus că războiul din Ucraina a devenit „războiul lui Trump”, mai arată articolul. [...]
Folosirea rachetei Oreșnik a fost un test operațional pentru lovituri viitoare , nu o „utilizare în luptă” în sensul clasic, potrivit declarațiilor făcute de Vladimir Putin și relatate de Digi24 . Mesajul are relevanță directă pentru evoluția războiului: indică faptul că Moscova ar folosi atacurile pentru a calibra arme și proceduri, inclusiv pentru ținte din zone populate. Putin a spus că racheta balistică cu rază medie de acțiune Oreșnik a fost lansată asupra regiunii Kiev pe 24 mai „pentru a evalua rezultatele în vederea unor lansări viitoare”, relatare atribuită de Digi24 publicației Kyiv Independent. Liderul rus a susținut că a fost ales un loc unde „era mai ușor să observăm rezultatele” și a invocat inclusiv observații făcute cu drone pentru a măsura efectele loviturii. „Voi dezvălui un secret militar de stat de mare importanță. Pur și simplu am lovit acolo unde era mai ușor să observăm rezultatele.” Tot el a afirmat că „nu a avut loc nicio utilizare în luptă a rachetei Oreșnik, în adevăratul sens al cuvântului, pe teritoriul Ucrainei”, deși, în același timp, a legat atacul de o decizie privind „utilizarea viitoare” a rachetei „în format complet” asupra unor ținte desemnate, inclusiv în zone populate. Context: utilizări cunoscute și escaladarea atacurilor aeriene Conform informațiilor prezentate, Rusia ar fi folosit racheta Oreșnik împotriva Ucrainei în trei ocazii cunoscute: prima dată în noiembrie 2024, asupra orașului Dnipro, apoi la începutul lunii ianuarie, asupra regiunii Liov, iar ulterior asupra regiunii Kiev pe 24 mai. În paralel, Digi24 notează că Rusia lovește regulat infrastructura civilă din orașe ucrainene. În noaptea de 2 iunie, Rusia a lansat „unul dintre cele mai ample atacuri aeriene” de la începutul războiului, cu rachete și drone, asupra mai multor orașe, inclusiv Kiev. Oficialii ucraineni au raportat atunci cel puțin 23 de morți (inclusiv doi copii) și 130 de răniți. De ce contează: semnal despre modul de operare și riscul pentru zonele populate Dincolo de componenta de propagandă, declarațiile lui Putin conturează o logică operațională: loviturile sunt folosite pentru a observa efecte, a „calcula” parametri și a decide utilizări ulterioare ale rachetei. În același material este reamintit că atacarea intenționată a civililor sau a obiectivelor civile constituie crimă de război conform Convențiilor de la Geneva și dreptului internațional umanitar. Ce urmează rămâne incert: sursa nu indică o decizie concretă privind noi lansări, dar afirmațiile despre „utilizarea viitoare” și referirea explicită la ținte din zone populate sugerează că Rusia își păstrează opțiunea de a extinde folosirea acestui tip de armament. [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de acceptarea „compromisurilor” de la Anchorage și amenință cu continuarea ofensivei , potrivit Euronews , într-un mesaj care mută presiunea diplomatică pe Kiev și pe Washington, în timp ce Moscova susține că își consolidează controlul în estul Ucrainei. Declarațiile au fost făcute la o întâlnire cu reprezentanți ai agențiilor de presă străine, organizată în marja forumului economic anual de la Sankt Petersburg , iar Euronews notează că informațiile sunt relatate de Reuters. Putin a spus că Rusia este pregătită să pună capăt războiului prin negocieri, dar va continua ofensiva militară dacă nu se ajunge la un acord. Pe teren, liderul de la Kremlin a susținut că trupele ruse avansează în estul Ucrainei și a prezentat o evaluare a situației din regiunile ocupate de Moscova. Potrivit lui Putin, Rusia ar fi preluat „controlul deplin” asupra „Republicii Populare Lugansk – 100%” și ar controla „peste 85%” din teritoriul „Republicii Populare Donețk”. „Baza de la Anchorage” și rolul lui Trump în arhitectura unui posibil acord Putin a afirmat că Moscova este dispusă să încheie conflictul pe cale diplomatică și să respecte „compromisurile” discutate cu președintele american Donald Trump la Anchorage, condiționând însă finalizarea rapidă a războiului de acceptarea acelorași termeni de către Ucraina. „Suntem, în mod cert, pregătiți și dispuși să ajungem la un acord cu Ucraina prin mijloace pașnice. Mai exact, pe baza discutată în timpul întâlnirii noastre cu președintele Trump la Anchorage. Rusia este de acord cu compromisurile pe care le-am discutat la Anchorage. Partea ucraineană trebuie, de asemenea, să fie de acord cu aceste compromisuri. Atunci conflictul va ajunge rapid la o încheiere naturală.” În același context, Putin a spus că inițiativele promovate de Trump ar putea reprezenta baza unui acord de pace, dar a subliniat că președintele SUA ar trebui să convingă Kievul să accepte aceste condiții. Putin a apreciat că Trump încearcă „în mod sincer” să găsească o soluție pentru încheierea conflictului. Mesajul militar: ofensiva continuă, iar „Oreșnik” rămâne, deocamdată, în faza de test Putin nu a indicat o schimbare a poziției Moscovei privind condițiile de încheiere a războiului și a reiterat revendicările teritoriale ale Rusiei în estul Ucrainei, în timp ce a transmis că operațiunile militare vor continua dacă nu există un acord. Separat, președintele rus a vorbit despre racheta hipersonică „Oreșnik ”. Potrivit lui, Moscova nu a folosit până acum această rachetă împotriva Ucrainei în condiții reale de luptă, ci doar în teste pentru evaluarea performanțelor și pentru a obține date care ar putea susține o eventuală utilizare pe scară mai largă în viitor. [...]
