Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Kirilo Budanov la Varșovia arată cât de repede pot tensiunile istorice să complice cooperarea Polonia–Ucraina, într-un moment în care cele două țări sunt aliați-cheie pe flancul estic al UE și NATO, potrivit Digi24.
Budanov, șeful de cabinet al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a ajuns vineri în capitala Poloniei pentru discuții legate de un diferend istoric reaprins de decizia recentă a lui Zelenski de a atribui unei unități militare numele UPA (Armata Insurgentă Ucraineană). Autoritățile poloneze au condamnat gestul, invocând masacrele comise împotriva populației poloneze în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Președintele polonez Karol Nawrocki s-a declarat „indignat” și a propus retragerea celei mai înalte distincții poloneze acordate lui Zelenski, ordinul „Vulturul Alb”. Reacția indică un risc de escaladare politică într-o relație bilaterală care, în ultimii ani, a fost esențială pentru sprijinul acordat Ucrainei în războiul cu Rusia.
În paralel, ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a cerut într-un mesaj video publicat pe X ca autoritățile ucrainene „să reconsidere această decizie”, argumentând că, pentru polonezi, UPA este asociată în primul rând cu crime împotriva civililor.
La Varșovia, Budanov s-a întâlnit cu ministrul adjunct de externe polonez Marcin Bosacki, iar purtătorul de cuvânt al ministerului a precizat pentru AFP că inițiativa întâlnirii a aparținut părții ucrainene. Conform aceleiași surse, subiectul principal a fost chiar controversa legată de unitatea militară numită după UPA.
Kosiniak-Kamysz urmează să se întâlnească sâmbătă cu Budanov. Totodată, potrivit presei poloneze citate de Digi24, oficialul ucrainean ar urma să aibă discuții și cu reprezentanți ai președintelui Nawrocki.
UPA a fost aripa militară a mișcării de independență ucrainene, care a luptat împotriva Armatei Roșii și a forțelor poloneze, uneori colaborând cu naziștii, iar alteori întorcându-se împotriva lor. În Ucraina, UPA este văzută ca o forță care a luptat pentru independență, însă autoritățile ucrainene recunosc masacrele comise de unele unități și au prezentat scuze oficiale Varșoviei, respingând totuși termenul de „genocid”.
Polonia continuă să ceară Kievului să recunoască responsabilitatea pentru masacrele din Volînia (în nord-vestul Ucrainei de astăzi). În 2025, după ani de întreruperi, cele două țări au reluat exhumările victimelor acestor masacre.
Premierul polonez Donald Tusk le-a cerut în această săptămână celor doi șefi de stat să „calmeze lucrurile”, calificând decizia lui Zelenski drept „îngrijorătoare”, pe fondul riscului ca disputa să afecteze coordonarea politică dintre doi parteneri strategici în regiune.
Recomandate
Un nou atac rusesc asupra Odessei a lovit din nou zona rezidențială, cu victime, într-un oraș-port esențial pentru economia Ucrainei , potrivit Kyiv Post . Lovitura, produsă vineri dimineață, 4 septembrie, a ucis o persoană și a rănit cel puțin alte trei, iar mai multe clădiri de locuințe și vehicule au fost avariate. Șeful Administrației Militare a orașului Odesa , Serhiy Lysak, a transmis inițial că sunt trei răniți, care primesc îngrijiri medicale, iar ulterior a confirmat și decesul unei persoane. La fața locului au intervenit echipe de urgență și servicii municipale, care au evaluat zona și au documentat pagubele; autoritățile au început și organizarea unui comandament operațional pentru sprijinirea locuitorilor afectați. Presiune repetată asupra unui nod logistic și de export Atacul vine la o zi după o altă lovitură rusă asupra Odessei, în urma căreia 17 persoane au fost rănite, inclusiv trei copii, iar o clădire rezidențială cu 21 de etaje a fost avariată. Repetarea atacurilor indică o presiune constantă asupra orașului de la Marea Neagră, unde, conform aceleiași surse, Rusia a vizat în mod repetat nu doar locuințe, ci și infrastructură energetică, portuară și de export, considerată vitală pentru economia Ucrainei. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat joi că Rusia și-a intensificat campania aeriană, care a produs pagube în 13 regiuni ucrainene. În acest context, atacul asupra Odessei readuce costurile războiului direct asupra populației civile, inclusiv în zone aflate departe de linia frontului. [...]
Lovirea sediului SBU din centrul Kievului ridică riscul de perturbări operaționale în aparatul de securitate ucrainean , după ce o dronă de atac rusească a vizat vineri clădirea principală a Serviciului de Securitate al Ucrainei , potrivit Agerpres , care citează relatări Reuters și AFP. Atacul a fost anunțat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care a precizat că drona a lovit sediul SBU, instituție-cheie în arhitectura de securitate a Ucrainei. Din informațiile disponibile în materialul Agerpres, nu sunt oferite detalii suplimentare despre amploarea pagubelor, eventuale victime sau consecințe imediate asupra funcționării instituției. [...]
Polonia a convocat ambasadorul Rusiei, ridicând miza diplomatică în disputa privind „atacurile hibride” atribuite Moscovei , după ce Germania a concluzionat că Rusia ar fi responsabilă pentru o tentativă de atac cu dronă la aeroportul Leipzig/Halle , potrivit Mediafax . Convocarea a avut loc joi, la Ministerul polonez de Externe, iar Varșovia a transmis că urmează să își exprime „opoziția fermă față de escaladarea acțiunilor agresive ale Rusiei”, pe fondul acuzațiilor privind implicarea Moscovei în incidentul din Germania. Ce a declanșat reacția Varșoviei Decizia Poloniei vine la o zi după ce Ministerul de Externe polonez și-a exprimat solidaritatea cu Germania, în urma informațiilor potrivit cărora Rusia s-ar afla în spatele tentativei de atac de la aeroportul Leipzig/Halle, produsă în luna august. Guvernul german a anunțat marți că a ajuns la concluzia că Rusia este responsabilă pentru incident, pe baza investigațiilor poliției și a informațiilor serviciilor de informații. Conform datelor prezentate, o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe 4 august în apropierea unui avion cargo ucrainean la aeroportul Leipzig/Halle și a fost dezamorsată. Context: „sabotaj” și consolidarea flancului estic Polonia a condamnat miercuri „actele de sabotaj și tentativele de atac hibrid” pe teritoriul statelor membre NATO și UE și a anunțat că își va intensifica eforturile pentru consolidarea flancului estic al Alianței și al Uniunii Europene. Rusia a respins acuzațiile formulate de Germania și a calificat afirmațiile privind implicarea sa în incidentul de la Leipzig drept nefondate. [...]
Prima vizită la Kiev a emisarilor lui Trump riscă să fie amânată , pe fondul evaluărilor de securitate și al intensificării atacurilor rusești asupra capitalei ucrainene, potrivit Antena 3 , care citează Kyiv Independent . Miza este una operațională: o deplasare de nivel înalt ar necesita garanții minime de siguranță și ar influența direct calendarul contactelor Washingtonului cu Kievul și Moscova. Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai președintelui SUA Donald Trump, intenționau să meargă la Moscova și Kiev pe 5–6 septembrie, însă, la un moment dat, Witkoff „s-a panicat”, iar oficialii administrației americane ar fi început să caute variante alternative, conform sursei ucrainene citate. O sursă citată de Kyiv Independent susține că partea rusă le-ar fi transmis celor doi că „este periculos” și că „rușii nu vor să vină aici la Kiev”, în timp ce Witkoff ar fi „sensibil la sentimentele rusești”. Contextul de securitate: atacuri consecutive asupra Kievului Informația apare la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski declarase public că Witkoff și Kushner confirmaseră posibilitatea unei vizite în Ucraina. În același timp, Kievul a fost ținta unui val de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia timp de opt zile consecutive, până pe 3 septembrie, cu doar câteva zile înaintea vizitei planificate. Ce ar putea cere Washingtonul și ce rămâne neclar Statele Unite ceruseră anterior Ucrainei să nu lovească Moscova în timpul vizitei directorului CIA, John Ratcliffe , în Rusia, pe 25 august. Potrivit informațiilor prezentate, nu este clar dacă administrația Trump ar face o solicitare similară și în cazul unei vizite a trimișilor săi la Kiev. Prezența lui Witkoff și Kushner în capitala Ucrainei ar fi prima lor vizită în țară, după mai multe deplasări la Moscova, unde s-au întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin. Washingtonul nu a comentat planurile sau intențiile celor doi emisari privind o vizită în Ucraina. [...]
UE a deschis un pod aerian umanitar către Nepal , trimițând 82 de tone de materiale esențiale și alocând încă 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei) pentru răspunsul la criza provocată de inundații, potrivit Mediafax . Miza imediată este operațională: livrarea rapidă de provizii și finanțare către actorii locali care gestionează urgența. Primul zbor al podului aerian al UE a aterizat vineri în Nepal și a fost organizat împreună cu UNICEF. Transportul a inclus provizii și materiale din stocurile UE pentru alimentație, sănătate, apă și salubritate, adăposturi, educație și protecție. Finanțarea suplimentară de 500.000 de euro va fi canalizată prin Fondul de urgență pentru răspuns în caz de dezastre al Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, astfel încât echipele locale să poată acoperi nevoile urgente. Ce intră în sprijinul livrat prin mecanismele UE Separat de transportul principal, Luxemburgul, Germania, Letonia și Norvegia trimit, prin mecanismul de protecție civilă al UE , echipamente de intervenție, între care: veste de salvare; truse de igienă și de bucătărie; pături; materiale medicale; echipamente de protecție; echipamente energetice de urgență. Context: sprijinul se adaugă unor alocări anterioare Noul pachet se adaugă ajutoarelor acordate anterior. La 28 august, Comisia Europeană a alocat un ajutor umanitar de urgență de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei), pe lângă cele aproape 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) alocate Nepalului în 2026 pentru pregătirea în caz de dezastre. Totodată, a fost activată cartografierea de urgență prin satelit a programului Copernicus, iar coordonatori UE pentru răspuns rapid și logistică în Asia au fost trimiși în Nepal. Mesajul Comisiei Europene Comisara europeană pentru pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib , a descris amploarea tragediei și a promis sprijin pentru intervenție și reconstrucție. „Europa este alături de poporul nepalez. Sprijinim personalul de intervenție în caz de urgență și facem în așa fel încât ajutoarele de urgență să ajungă la cei care au nevoie de ele: apă curată, medicamente pentru spitale, adăposturi pentru familiile care dorm în aer liber și sprijin psihologic pentru cei îndurerați.” Coordonarea livrărilor este gestionată de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al Comisiei Europene, care funcționează permanent și intermediază sprijinul între statele participante, țara afectată și experții în protecție civilă și ajutor umanitar. [...]
Argentina pregătește sancțiuni mai dure pentru proiectele petroliere din jurul Insulelor Falkland/Malvine , într-o mișcare care poate crește riscul juridic și politic pentru companiile implicate în exploatări în zona arhipelagului disputat cu Marea Britanie, potrivit News . Președintele Javier Milei a invocat „vânturi favorabile” pentru revendicarea suveranității, pe fondul semnalelor venite dinspre Donald Trump privind o posibilă „revizuire” a neutralității SUA. Într-un discurs televizat, Milei a anunțat un proiect de lege pentru „înăsprirea sancțiunilor și a pedepselor împotriva companiilor implicate în operațiuni neautorizate” în jurul arhipelagului din Atlanticul de Sud, administrat de facto de Regatul Unit, dar revendicat de Argentina. De ce contează: risc de reglementare pentru investițiile în petrol și gaze Mesajul Buenos Aires vizează direct proiectele de explorare și exploatare din proximitatea insulelor, într-un moment în care Ministerul de Externe argentinian a condamnat un proiect de exploatare petrolieră al unei companii britanice în largul arhipelagului. În paralel, o asociație de veterani din Insulele Malvine și apărători ai mediului a intentat o acțiune în justiție pentru a bloca un proiect promovat de compania britanică Rockhopper și de compania israeliană Navitas în nordul arhipelagului. Pentru companii, semnalul este unul de înăsprire a cadrului punitiv invocat de Argentina pentru „operațiuni neautorizate”, ceea ce poate însemna costuri suplimentare, litigii și dificultăți de finanțare sau asigurare, chiar dacă Regatul Unit administrează efectiv teritoriul. Contextul diplomatic: SUA, între neutralitate și presiune asupra Londrei Anunțul lui Milei vine la patru zile după ce președintele american Donald Trump a spus că nu exclude „revizuirea” poziției americane de neutralitate privind arhipelagul, fără să ofere detalii. Statele Unite, la fel ca majoritatea țărilor occidentale, recunosc administrarea de facto a insulelor de către Regatul Unit, dar nu se pronunță asupra suveranității „în sens strict”, subiectul fiind încadrat de o rezoluție ONU din 1965 care recunoaște existența diferendului și îndeamnă la o soluție pașnică. Milei a prezentat remarca lui Trump drept un semnal major pentru „cauza” argentiniană. „Vom mobiliza toate instrumentele statului - diplomatice, economice, judiciare - pentru a descuraja actorii statali şi nestatali care ne lezează suveranitatea.” Miza internă pentru Milei și linia dură pe suveranitate Potrivit politologului Tomas Mugica (Centrul de Studii Internaționale al Universității Catolice din Argentina), tema Falkland/Malvine poate fi pentru Milei „o oportunitate de a-și consolida poziția pe plan intern”, într-un moment în care popularitatea sa este în scădere de 3-4 luni, pe fondul austerității bugetare. Milei a reiterat poziția maximală a Buenos Aires, susținând că insulele „sunt argentiniene din punct de vedere istoric și juridic” și contestând dreptul la autodeterminare al celor aproximativ 3.500 de locuitori ai arhipelagului, pe care i-a descris drept „populație stabilită pe un teritoriu uzurpat”. În același timp, în Argentina există prudență privind efectele unei eventuale schimbări de poziție a SUA. Mugica apreciază că subiectul ar putea servi și ca instrument de presiune al lui Trump asupra Regatului Unit, inclusiv pe teme precum finanțarea NATO și colaborarea în războiul din Iran, în timp ce politologul Andrés Malamud avertizează că „Argentina este o piesă într-un joc de șah pe care alții îl joacă” (citat redat de AFP, potrivit News). [...]
