Știri
Știri din categoria Externe
Aliații europeni din NATO anticipează o reducere suplimentară a prezenței militare americane, după ce Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați din Germania, potrivit Mediafax, care citează Bloomberg. Miza pentru Europa este una operațională: o eventuală diminuare a trupelor SUA ar putea schimba rapid planificarea de apărare, exercițiile comune și distribuția forțelor pe flancul estic.
Diplomați de rang înalt din state aliate susțin că președintele american Donald Trump ar putea anunța și alte retrageri de pe continent, posibil inclusiv din Italia, potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, citate de Bloomberg sub protecția anonimatului.
Pe lângă retrageri de efective, sursele citate indică și alte opțiuni aflate în discuție:
În acest context, Trump a declarat într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera că SUA „încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Tot acolo, el a afirmat că Statele Unite au fost întotdeauna alături de Italia, în timp ce „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”.
În Europa sunt staționați în prezent aproximativ 85.000 de soldați americani, iar numărul fluctuează în funcție de rotații și de consolidarea temporară a prezenței pentru exerciții militare, notează Bloomberg.
Publicația mai arată că astfel de măsuri ar fi un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați NATO, precum Germania și Spania, pe care îi consideră că nu oferă suficient sprijin în războiul SUA–Israel împotriva Iranului.
Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO, a avertizat, într-o declarație pentru Bloomberg, că o reducere semnificativă a forțelor sau a prezenței ar putea afecta și SUA:
„Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”.
De la revenirea la Casa Albă, Trump a amenințat în repetate rânduri că ar putea retrage SUA din NATO și a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB.
Recomandate
Vizita lui Donald Trump la Beijing ar putea debloca concesii comerciale punctuale între SUA și China , într-un moment în care ambele părți caută să stabilizeze relația bilaterală, dar fără așteptări de acorduri majore, potrivit Mediafax . Întâlnirea cu Xi Jinping este programată pentru 14-15 mai, iar miza imediată pentru Washington este obținerea unor angajamente economice înaintea alegerilor din noiembrie. Pe agenda discuțiilor se află comerțul bilateral, cu accent pe posibile achiziții chineze de produse americane. Printre propunerile analizate se numără un angajament al Chinei de a cumpăra produse agricole din SUA – inclusiv carne de vită, carne de pasăre și aproximativ 25 de milioane de tone de soia anual, timp de trei ani. Administrația americană urmărește, de asemenea, ca Beijingul să achiziționeze aeronave Boeing și resurse energetice din SUA, precum petrol, gaze naturale și cărbune. În paralel, surse din industrie citate în material susțin că negocierile China–Boeing includ un posibil acord pentru aproximativ 500 de aeronave 737 MAX și zeci de avioane de mari dimensiuni, ceea ce ar indica o potențială reluare a unor fluxuri comerciale sensibile, cu impact direct asupra industriei aerospațiale. Tehnologie și metale rare: presiuni în ambele sensuri Un alt punct de fricțiune rămâne disputa tehnologică. China cere relaxarea restricțiilor americane privind exporturile de semiconductori avansați și echipamente pentru producția de cipuri. În oglindă, SUA solicită Chinei să permită exporturile de metale rare și minerale esențiale către companiile americane, după ce restricțiile impuse de Beijing au afectat industriile auto și aerospațiale din Statele Unite. Tensiunile economice sunt amplificate și de sancțiunile impuse de Washington unor companii chineze, pe fondul acuzațiilor legate de implicarea acestora în achiziționarea de petrol iranian. Dosarele geopolitice care pot bloca „troc-ul” economic Dincolo de comerț, discuțiile includ Taiwanul și războiul din Iran. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a descris Taiwanul drept „cel mai mare factor de risc” în relația SUA–China. Beijingul ar fi cerut administrației Trump să își modifice formularea oficială privind independența Taiwanului: în prezent, poziția Washingtonului este că „nu susține” independența insulei, în timp ce China vrea o opoziție explicită. Liderii urmează să discute și despre războiul din Iran și securitatea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , administrația americană încercând să convingă China să sprijine eforturile internaționale de stabilizare a regiunii. Potrivit materialului, analiștii internaționali nu se așteaptă la acorduri majore, însă întâlnirea ar putea produce compromisuri economice și diplomatice cu efecte directe asupra schimburilor comerciale și lanțurilor de aprovizionare, în special în sectoare precum agricultura, energia, tehnologia și aviația. [...]
Vladimir Putin a reluat retorica despre „amenințări” la granița cu Finlanda , punând sub semnul întrebării aderarea Helsinki la NATO și sugerând că decizia ar fi fost motivată de intenții teritoriale, potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un moment în care Rusia încearcă să justifice, inclusiv în plan intern, consolidarea posturii militare pe flancul nordic și menținerea unei stări de confruntare cu Alianța. Putin a susținut că Rusia nu ar fi avut dispute teritoriale cu Finlanda și că relațiile dintre cele două țări erau „de mult timp rezolvate” înainte ca Finlanda să intre în NATO. În același timp, liderul de la Kremlin a afirmat că Finlanda ar fi aderat „în speranța” că Rusia „se va prăbuși”, iar finlandezii „vor năvăli și vor pune mâna pe ce pot”, declarații atribuite de Digi24 canalului NEXTA. În aceeași intervenție, Putin a invocat și construirea unei „granițe de-a lungul râului Sestra”, ca element care ar susține ideea unei deteriorări deliberate a relației bilaterale după aderarea Finlandei la NATO. Context: aderarea Finlandei și miza de securitate în nordul Europei Finlanda a aderat la NATO în 2023, pe fondul îngrijorărilor de securitate amplificate după invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a însemnat o schimbare majoră în politica de apărare a statului nordic, notează Digi24. Prin asocierea aderării la NATO cu presupuse pretenții teritoriale, Kremlinul își întărește narațiunea că extinderea Alianței ar fi o amenințare directă, cu potențial de a alimenta noi tensiuni în regiunea baltică și în proximitatea frontierei ruso-finlandeze. Semnale despre negocieri și Ucraina: condiții și intermediari Întrebat despre reluarea tratativelor cu europenii, Putin a spus că ar prefera ca discuțiile să fie mediate de fostul cancelar german Gerhard Schroder . Totodată, el a repetat ideea că o normalizare a relațiilor ar fi în interesul ambelor părți: „Cu cât Europa va realiza mai repede necesitatea unor relații acceptabile cu Rusia, cu atât va fi mai bine pentru noi și pentru țările europene”. Pe dosarul ucrainean, Putin a declarat că ar fi dispus să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski inclusiv într-o țară terță, dar doar pentru semnarea unui acord final privind un tratat de pace „definitiv”, nu pentru negocieri în sine, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Dimensiunea economică: accent pe China, petrol și gaze În același context, Putin a descris relația Rusia–China drept un factor major de „stabilitate” internațională și a afirmat că Beijingul este cel mai mare partener comercial și economic al Rusiei. El a mai spus că cele două țări ar fi ajuns la un nivel ridicat de înțelegere pentru a face „un pas serios înainte” în cooperarea din domeniul petrolului și gazelor, conform Digi24. [...]
UE își calibrează implicarea în eventuale negocieri cu Rusia și evită să concureze demersul SUA , indicând că un dialog direct cu Vladimir Putin ar urma să aibă loc doar „la momentul potrivit”, pe fondul inițiativei de pace conduse de președintele american Donald Trump, potrivit Antena 3 . António Costa , președintele Consiliului European, a declarat sâmbătă că discuțiile cu Rusia sunt necesare „la momentul potrivit” pentru a aborda „problemele comune legate de securitate”, reluând o poziție pe care, conform articolului, a exprimat-o încă din martie. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, la un eveniment organizat de „Ziua Europei”. De ce contează: UE își definește rolul, dar rămâne în așteptare Mesajul central transmis de Costa este că Uniunea Europeană nu vrea să „perturbe” inițiativa condusă de Trump, dar se declară „gata să facă ceea ce trebuie” în privința securității Europei. În același timp, un oficial UE citat în material susține că „va veni un moment” când UE va trebui să discute cu Rusia, descriind subiectul drept „o problemă existențială pentru Europa”, însă „acum nu este momentul”. În context, articolul notează că aceste precizări vin după comentariile lui Costa de săptămâna trecută, când vorbise despre „potențial” pentru discuții de pace UE–Rusia și despre faptul că Ucraina ar fi oferit sprijin pentru implicarea UE. Varianta unui „reprezentant special” și semnalul despre poziția Rusiei Liderii europeni au discutat de mai mult timp ideea desemnării unui „reprezentant special” care să negocieze cu Putin, deși „entuziasmul” pentru această opțiune ar fi scăzut în ultima perioadă, potrivit textului. Arianna Podestà, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, a spus că există „merit” în a avea „o singură figură” care să vorbească în numele celor 27, sugerând că Ursula von der Leyen ar putea prelua acest rol. Tot Podestà a afirmat că nu există interes din partea Rusiei pentru un acord de pace. Serviciul diplomatic al UE și-a reiterat sprijinul pentru discuțiile conduse de SUA cu Moscova, în pofida faptului că UE nu are un rol direct în acestea. Un oficial UE de rang înalt a susținut, potrivit articolului, că Rusia nu ar arăta „nicio dorință” de a se angaja serios într-un efort de pace, inclusiv în privința armistițiilor sau a unui acord „drept și echitabil”. Context: armistițiu de trei zile anunțat de Trump Materialul mai menționează că vineri Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în războiul dintre Rusia și Ucraina. [...]
Găsirea unei drone prăbușite lângă granița Poloniei cu Kaliningrad ridică miza de securitate pe flancul estic al UE și NATO , într-o zonă sensibilă prin proximitatea enclavei ruse, potrivit Agerpres . Autoritățile poloneze au anunțat că au găsit sâmbătă o dronă care se prăbușise pe un câmp în apropierea frontierei cu exclava rusă Kaliningrad. Informația este transmisă de dpa, preluată de Agerpres. Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în această versiune, detalii despre proveniența dronei, tipul acesteia sau circumstanțele prăbușirii. [...]
Acuzațiile reciproce de încălcare a armistițiului pun sub semnul întrebării aplicarea încetării focului de trei zile , negociată de SUA și anunțată de președintele american Donald Trump , potrivit Agerpres . Ucraina și Rusia s-au acuzat sâmbătă, 9 mai, că nu respectă încetarea focului, pe fondul unei înțelegeri valabile trei zile. Informația este relatată de Agerpres , care citează agențiile AFP și dpa. Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detaliile privind natura acuzațiilor și eventualele incidente invocate de cele două părți nu pot fi verificate din textul public accesibil. [...]
Acuzațiile Moscovei privind mii de „încălcări” ale armistițiului de trei zile ridică semne de întrebare asupra aplicării acordului mediat de SUA , într-un moment în care Rusia susține că a fost nevoită să răspundă „simetric”, potrivit Adevărul . Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat citat de Agerpres, că forțele ucrainene ar fi atacat pozițiile trupelor ruse „cu drone și artilerie”, în pofida armistițiului instituit de Ziua Victoriei. Potrivit aceleiași versiuni, armata ucraineană ar fi avut 12 tentative de a avansa spre poziții deținute de armata rusă în mai multe sectoare ale frontului. Ce susține Rusia că s-a întâmplat în timpul armistițiului Autoritățile ruse afirmă că au fost vizate inclusiv obiective de infrastructură civilă din: Crimeea (peninsula anexată de Rusia); regiuni de frontieră; Caucaz; alte zone, inclusiv Moscova și Perm (în regiunea Uralilor). În plus, Moscova estimează că ar fi avut loc 8.900 de încălcări ale armistițiului de la intrarea acestuia în vigoare, la miezul nopții. În această cifră, potrivit Ministerului rus al Apărării, ar intra peste 7.000 de atacuri cu drone și peste 1.000 de atacuri cu tancuri, artilerie, lansatoare de rachete și mortiere. Pe acest fond, ministerul susține că trupele ruse au fost nevoite să răspundă „simetric”. Context: armistițiul anunțat de Trump și mesajele de la Kremlin Vineri seară, președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia și Ucraina au ajuns la un acord pentru un armistițiu de trei zile, valabil de sâmbătă până luni, informație confirmată ulterior atât de Kremlin, cât și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski (menționat de publicație și într-un material separat: Adevărul ). Anterior acuzațiilor privind încălcarea armistițiului, Kremlinul a negat că Ucraina ar fi încercat să saboteze parada militară din Piața Roșie. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat presei locale: „Nu au încercat nimic. Totul a decurs bine.” [...]
