Știri
Știri din categoria Externe
Aliații europeni din NATO anticipează o reducere suplimentară a prezenței militare americane, după ce Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați din Germania, potrivit Mediafax, care citează Bloomberg. Miza pentru Europa este una operațională: o eventuală diminuare a trupelor SUA ar putea schimba rapid planificarea de apărare, exercițiile comune și distribuția forțelor pe flancul estic.
Diplomați de rang înalt din state aliate susțin că președintele american Donald Trump ar putea anunța și alte retrageri de pe continent, posibil inclusiv din Italia, potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, citate de Bloomberg sub protecția anonimatului.
Pe lângă retrageri de efective, sursele citate indică și alte opțiuni aflate în discuție:
În acest context, Trump a declarat într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera că SUA „încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Tot acolo, el a afirmat că Statele Unite au fost întotdeauna alături de Italia, în timp ce „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”.
În Europa sunt staționați în prezent aproximativ 85.000 de soldați americani, iar numărul fluctuează în funcție de rotații și de consolidarea temporară a prezenței pentru exerciții militare, notează Bloomberg.
Publicația mai arată că astfel de măsuri ar fi un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați NATO, precum Germania și Spania, pe care îi consideră că nu oferă suficient sprijin în războiul SUA–Israel împotriva Iranului.
Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO, a avertizat, într-o declarație pentru Bloomberg, că o reducere semnificativă a forțelor sau a prezenței ar putea afecta și SUA:
„Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”.
De la revenirea la Casa Albă, Trump a amenințat în repetate rânduri că ar putea retrage SUA din NATO și a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB.
Recomandate
MAE respinge acuzațiile Teheranului și insistă că deciziile României respectă Carta ONU , într-un context în care Iranul a indicat explicit Bucureștiul drept stat care ar trebui să dea explicații pentru presupus sprijin acordat operațiunilor SUA împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Ministerul Afacerilor Externe a transmis joi, 25 iunie, că România „nu a fost parte” a conflictului dintre Statele Unite și Iran și că prioritatea sa a fost sprijinirea demersurilor diplomatice de dezescaladare și obținerea unui climat de pace și securitate în Orientul Mijlociu. MAE mai afirmă că decizia la care face referire Teheranul a fost luată în contextul acordurilor bilaterale existente cu SUA, România fiind „o țară aliată cu responsabilități și angajamente” pe care le respectă. Miza: acuzații publice și presiune diplomatică pe statele NATO Reacția MAE vine după ce Ministerul de Externe al Iranului a acuzat NATO de complicitate la un „război de agresiune ilegal” declanșat de SUA, acuzații formulate în urma unor declarații atribuite secretarului general al NATO, Mark Rutte , conform aceleiași surse. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmail Baghai, a susținut că afirmațiile lui Rutte ar reprezenta „o recunoaștere clară și incriminatoare a complicității active a NATO” și a cerut ca NATO și statele membre implicate să fie trase la răspundere „pentru toate consecințele”. În acest context, el a menționat Italia și România printre țările care, în opinia sa, trebuie să explice „de ce au ales să colaboreze”, relatează AP, preluat de Times of Bangladesh. Ce spune MAE despre cadrul legal și dreptul internațional MAE insistă că toate deciziile statului român sunt „atent evaluate” pentru a se asigura că respectă Carta ONU și normele relevante ale dreptului internațional. În plus, instituția reamintește poziții anterioare: acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal de a utiliza baze militare din România, iar România găzduiește de peste 10 ani capabilități de apărare antirachetă, descrise ca având caracter „strict defensiv”, utilizate pentru autoapărare, conform Cartei ONU. Contextul invocat: zboruri și infrastructură folosite pentru sprijin logistic Într-un interviu pentru Fox News, Rutte ar fi spus că Italia ar fi permis decolarea a aproximativ 500 de aeronave americane de pe baze militare de pe teritoriul său, în sprijinul unei operațiuni militare a președintelui Donald Trump împotriva Iranului, denumită „Operațiunea Epic Fury”. Tot el ar fi afirmat că autoritățile din București au redus zborurile comerciale, deoarece aeroporturile ar fi fost folosite pentru a sprijini aeronave-cisternă implicate în operațiune, potrivit relatărilor din presa internațională citate de Adevărul. Poziția României față de atacurile Iranului în regiune MAE reiterează că România nu este parte a conflictului și că a pledat pentru de-escaladare „încă din prima zi”. În același timp, ministerul condamnă „atacurile complet nejustificate” ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și solicită Iranului să înceteze aceste atacuri, pe motiv că pun în pericol vieți omenești și duc la degradarea securității și a economiei globale. [...]
Ucraina susține că a recâștigat accesul în Peninsula Kinburn , un punct cu miză pentru controlul navigației la Marea Neagră , după ce ar fi forțat trupele ruse să se retragă în urma unor bombardamente intense, potrivit Mediafax . Drept dovadă, ucrainenii au prezentat o filmare în care steagul Ucrainei apare montat pe acoperișul unei clădiri din regiune, descrisă ca fiind distrusă de bombardamente. Informația este atribuită de publicație canalului Nexta. Ce se știe și ce este contestat Potrivit relatării, ucrainenii afirmă că au bombardat intens zona și că acest lucru i-a determinat pe ruși să se retragă. În același timp, militarii ruși ar recunoaște existența unor probleme de logistică, dar ar nega retragerea. Publicația notează și că, anterior, au existat informații despre dificultăți de aprovizionare ale rușilor în regiunea ocupată. Ucrainenii susțin, totodată, că în zonă ar avea loc evacuări. De ce contează Peninsula Kinburn Peninsula Kinburn este descrisă ca având importanță strategică și ca fiind folosită anterior pentru controlul navigației în regiune. În lipsa unei confirmări independente în materialul citat, amploarea și consecințele operaționale ale evoluției rămân, deocamdată, neclare. [...]
Declarația lui Marco Rubio că la Anchorage „nu a existat niciun acord” ridică semne de întrebare asupra oricărei piste de negociere SUA–Rusia și menține incertitudinea geopolitică ce apasă pe piețe , potrivit Antena 3 . Șeful diplomației americane a respins ideea că Donald Trump ar fi încheiat o înțelegere cu Vladimir Putin în Alaska pentru o pace în Ucraina, după ce oficiali ruși au susținut în repetate rânduri contrariul. Rubio a spus că, la întâlnirea din august anul trecut, s-au făcut doar „propuneri”, fără să se ajungă la un acord. Declarația vine în contextul în care discuțiile despre un posibil aranjament au fost alimentate de mesaje publice din partea Moscovei. „Nu a existat niciun acord în Alaska. A existat doar o propunere, dar nu s-a ajuns la niciun acord.” Ce ar fi urmărit Moscova, potrivit relatărilor citate Materialul citează informații atribuite Bloomberg, potrivit cărora Putin ar fi presupus că Trump va accepta „predarea completă” de către Ucraina a Donbasului, inclusiv a regiunii Donețk, din care armata rusă ar controla „încă doar 80%”. Separat, Antena 3 menționează că The Washington Post a relatat, pe baza unor surse, că la Anchorage Putin ar fi cerut transferul sub control rusesc al tuturor celor patru regiuni ucrainene anexate de Kremlin în 2022, după care și-ar fi „atenuat” cererile, exprimându-și, „se pare”, disponibilitatea de a renunța la părți din Zaporijia și Herson. De ce contează: incertitudinea rămâne, iar presiunea sancțiunilor crește Rubio a mai afirmat că administrația americană este pregătită să joace un rol „constructiv” în rezolvarea conflictului, „dacă va fi nevoie”, susținând că aceasta ar fi fost abordarea lui Trump în „ultimul an și jumătate”. În același timp, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a sugerat, pe 23 iunie, că întâlnirea de la Anchorage ar fi putut fi o mișcare tactică pentru a câștiga timp în vederea creșterii livrărilor de arme către Kiev, potrivit articolului. Lavrov a mai spus că Moscova nu mai consideră SUA un „mediator obiectiv” și vede o presiune tot mai mare a sancțiunilor asupra Rusiei. [...]
O presupusă operațiune ucraineană de sabotaj asupra conductelor Nord Stream arată cât de vulnerabilă rămâne infrastructura energetică subacvatică , cu potențiale efecte în lanț asupra securității aprovizionării și a costurilor din energie, potrivit Mediafax , care citează The Telegraph . Planul ar fi folosit drept acoperire realizarea unui film pentru adulți în Marea Baltică. O echipă sub acoperire, formată din patru bărbați și o femeie, ar fi fost desfășurată pe coasta baltică a Germaniei în toamna anului 2022, cu instrucțiuni să le spună autorităților că filmează. În timpul operațiunii, participanții ar fi renunțat la pretextul filmului și ar fi invocat o „vacanță cu scufundări”. Obiectivul real, conform relatării, era coborârea la circa 80 de metri pentru a distruge cele patru conducte submarine. Ce se știe despre organizare și cine ar fi coordonat Detaliile ar fi fost prezentate în cartea „Conspirația Nord Stream”, semnată de jurnalistul de investigație Bojan Pancevski, pe baza mărturiilor directe ale unor conspiratori ucraineni, conform aceleiași surse. Complotul ar fi fost orchestrat de doi înalți oficiali militari ucraineni, identificați doar drept „Generalul” și „Colonelul”, care ar fi făcut parte dintr-o organizație de stat ce nu ar fi acționat la ordinele directe ale președintelui Volodimir Zelenski . Execuția și ancheta: ce au stabilit autoritățile, potrivit relatării Echipa ar fi recrutat scafandri civili, inclusiv o femeie care apăruse anterior pe coperta unei reviste erotice. Aceștia s-ar fi antrenat în locuri secrete din Ucraina pentru amplasarea și camuflarea explozibililor în rezervoarele de oxigen, iar după sosirea în Germania ar fi închiriat o ambarcațiune. Pe 26 septembrie 2022, explozibilii ar fi detonat în patru puncte separate în apropierea unei insule daneze, iar trei din cele patru conducte care transportau gaze naturale din Rusia în Germania ar fi fost avariate. Incidentul a declanșat un scandal internațional, Rusia fiind suspectată inițial de sabotaj, mai notează materialul. Anchetatorii germani ar fi identificat ulterior legături între atac și echipa de scafandri ucraineni, după analiza imaginilor dintr-un port de agrement și a mii de fotografii de la camerele de trafic. Un singur suspect ar fi fost reținut și audiat în acest caz, potrivit relatării citate. [...]
Închiderea aeroportului internațional din La Guaira și colapsul a peste 100 de clădiri complică răspunsul logistic după cutremurele din Venezuela, în timp ce bilanțul a urcat la 235 de morți, potrivit Al Jazeera . Autoritățile spun că sute de persoane ar putea fi încă prinse sub dărâmături, iar ajutorul extern se concentrează pe echipe de căutare-salvare și sprijin medical. Cutremurele, cu magnitudini de 7,2 și 7,5, au fost printre cele mai puternice care au lovit Venezuela în mai mult de un secol și au fost resimțite în regiune. Pe lângă decese, 4.300 de persoane au fost rănite, iar spitalele sunt „pline de pacienți”, potrivit ministrului Sănătății, Carlos Alvarado. Blocajul operațional: La Guaira, epicentrul pagubelor și al presiunii pe infrastructură Cele mai mari distrugeri sunt raportate în statul de coastă La Guaira, la nord de Caracas. Ministrul de Interne, Diosdado Cabello, a declarat că peste 100 de clădiri s-au prăbușit și că cel puțin 70.000 de familii au fost afectate. Un element-cheie pentru operațiuni este faptul că regiunea găzduiește principalul aeroport internațional al Venezuelei, care a fost închis din cauza avariilor. În teren, voluntari și localnici au săpat prin ruine, iar pe autostrada Caracas–La Guaira civili au transportat apă, alimente și medicamente către coastă, pe fondul depășirii capacității inițiale de intervenție. Ajutor extern: echipe de salvare, spitale de campanie și finanțare de urgență Țări din Americi – inclusiv Brazilia, Canada, Mexic, Columbia, El Salvador, Cuba și Statele Unite – precum și ONU au continuat să trimită vineri echipe de căutare-salvare și ajutor umanitar. Șeful ajutorului umanitar al ONU, Tom Fletcher, a spus: „Poporului venezuelean, celor ale căror persoane dragi sunt sub dărâmături, să știți că suntem hotărâți ca ajutorul să ajungă la voi.” Printre angajamentele punctuale menționate: Statele Unite : un răspuns „la nivelul întregului guvern”, cu planuri de a desfășura nave de război, avioane de transport și elicoptere și de a mobiliza 150 milioane de dolari (aprox. 690 milioane lei) în ajutor. Secretarul de stat Marco Rubio a spus că răspunsul va fi „mare… rapid și… eficient”. Brazilia : trimiterea unui spital de campanie și a zeci de pompieri și personal de sprijin. El Salvador : 300 de salvatori și paramedici și 50 de tone de echipamente, medicamente și provizii. Columbia : peste 60 de salvatori și 12 tone de ajutor umanitar, potrivit agenției sale de management al dezastrelor. IFRC (Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie): 2,5 milioane de dolari (aprox. 11,5 milioane lei) pentru sprijinirea eforturilor de recuperare. Vaticanul : ajutor de urgență „inițial” de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) . Țările de Jos : pachet de ajutor de 2 milioane de euro (aprox. 10 milioane lei) pentru desfășurarea unei echipe de căutare-salvare. Turcia : o echipă de 67 de specialiști în căutare-salvare, medici și lucrători umanitari urma să plece din Istanbul vineri dimineață. Spania și Franța : trimit specialiști; Germania a promis șase avioane militare de transport; Elveția a mobilizat 80 de persoane, câini de salvare și 18 tone de echipamente. Au fost anunțate oferte de sprijin și din Europa, precum și din China, India și Iran. China a transmis că guvernul și Crucea Roșie din China vor furniza ajutor umanitar de urgență, inclusiv o echipă de salvare și sprijin medical. Context: vulnerabilități preexistente care încetinesc recuperarea Potrivit relatării, recuperarea este îngreunată de ani de colaps economic și infrastructură deteriorată. Alessandro Rampietti, corespondent Al Jazeera din Bogota, a spus că Venezuela era deja într-o situație „foarte dificilă”, cu pene frecvente de curent și servicii publice „în ruină”, iar multe spitale funcționau deja sub capacitate și nu au suficienți ingineri și medici. În Caracas, locuitorii au petrecut noaptea pe străzi sau în mașini, de teama prăbușirii altor clădiri, pe fondul incertitudinilor privind siguranța structurilor. Ce urmează Pe termen scurt, miza operațională rămâne deblocarea căutărilor sub dărâmături și stabilizarea lanțului logistic într-o zonă în care aeroportul principal este închis. În paralel, amploarea rănilor și a pagubelor pune presiune pe un sistem medical deja fragil, ceea ce face ca ritmul și coordonarea ajutorului internațional să fie decisive pentru zilele următoare. [...]
Un atac asupra unei nave în Strâmtoarea Ormuz riscă să reaprindă tensiunile pe o rută-cheie pentru petrol , la doar o săptămână după redeschiderea pasajului și în plin armistițiu SUA–Iran, potrivit Meduza . Incidentul a avut loc pe 25 iunie: o navă care tranzita strâmtoarea a fost lovită, iar un oficial american citat de CNN a spus că atacul a fost comis cu o dronă iraniană. Organizația United Kingdom Maritime Trade Operations (UKMTO), care monitorizează traficul maritim în regiune, a raportat că un „proiectil necunoscut” a lovit bordul tribord, avariind puntea de comandă. Nu au fost raportate victime. Iranul nu și-a asumat responsabilitatea. Atacul a venit la câteva ore după ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a declarat că va permite trecerea în siguranță doar navelor care folosesc rute aprobate de Iran. De ce contează: armistițiul și redeschiderea strâmtorii sunt puse sub presiune Publicația notează că este prima atacare cunoscută a unei nave în Strâmtoarea Ormuz după semnarea, pe 18 iunie, a unui acord SUA–Iran care prevede încetarea ostilităților pe toate fronturile pentru 60 de zile și începerea negocierilor pentru o încetare completă a războiului. Pe fondul atacului, Organizația Maritimă Internațională (agenție ONU) a suspendat evacuarea a sute de nave și a peste 11.000 de marinari blocați în regiunea Golfului Persic de la începutul războiului. Context de piață: petrolul coborâse la minimul din timpul războiului Strâmtoarea Ormuz a rămas închisă de la începutul războiului dintre SUA și Iran, la final de februarie, ceea ce a împins prețul petrolului până la 120 de dolari pe baril (aprox. 552 lei). Pasajul a fost redeschis săptămâna trecută, după acordul de încetare a focului pe 60 de zile, iar pe 24 iunie prețul petrolului a coborât la 73 de dolari pe baril (aprox. 336 lei), minimul de la începutul războiului. Datele MarineTraffic citate de Meduza arată că pe 24 iunie intensitatea traficului prin strâmtoare a atins cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului: 70 de nave au tranzitat într-o singură zi, majoritatea pe ruta de lângă coastele Omanului. [...]
