Știri
Știri din categoria Externe
Scăderea percepției globale asupra SUA riscă să complice cooperarea economică și de securitate cu Europa, pe fondul tensiunilor din NATO și al politicilor comerciale ale administrației Trump, potrivit Agerpres, care citează un sondaj anual despre starea democrației în lume.
Ancheta, comandată de fundația daneză „Alianța Democrațiilor” (Alliance of Democracies Foundation), arată că percepția asupra Statelor Unite s-a deteriorat pentru al doilea an consecutiv și a ajuns să fie mai negativă decât cea asupra Rusiei. În același timp, SUA au fost menționate cel mai des drept una dintre cele mai mari amenințări la adresa lumii, după Rusia și Israel, fără ca studiul să detalieze criteriile folosite.
Sondajul „Indicele de percepție a democrației” măsoară percepția netă pe o scară de la -100% la +100%. Conform datelor citate:
Studiul nu oferă o explicație pentru sentimentul pozitiv față de China.
Fondatorul think tank-ului danez, Anders Fogh Rasmussen (fost secretar general al NATO), pune deteriorarea imaginii SUA pe seama politicii externe din ultimele 18 luni, care ar fi pus sub semnul întrebării relația transatlantică, ar fi introdus tarife „la scară largă” și ar fi inclus pretenții privind invadarea teritoriului unei țări din NATO.
În material sunt menționate drept factori care au afectat relațiile transatlantice: tarifele impuse de Donald Trump, amenințările repetate privind preluarea controlului asupra Groenlandei, reducerea ajutorului american pentru Ucraina, precum și războiul SUA–Israel împotriva Iranului, urmat de o creștere bruscă a prețului petrolului.
În acest context, Trump a declarat în aprilie că ia în considerare retragerea SUA din NATO, după ce state europene ar fi refuzat să trimită forțe navale pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz traficului maritim internațional, potrivit relatării citate.
Sondajul a fost realizat de firma Nira Data în perioada 19 martie – 21 aprilie, pe un eșantion de peste 94.000 de respondenți din 98 de țări. Percepțiile la nivel de țară au fost evaluate pe un eșantion de 46.600 de respondenți din 85 de țări.
Raportul a fost publicat înaintea Summitului Democrației de la Copenhaga, programat pentru 12 mai, potrivit Reuters, citată de Agerpres.
Recomandate
Dejucarea la Varșovia a unui presupus complot rusesc de asasinare ridică miza de securitate pentru statele NATO , după ce ținta ar fi fost un cetățean cu dublă cetățenie ucraineană și americană, potrivit Mediafax , care îl citează pe premierul polonez Donald Tusk. Tusk a spus că este prima situație de acest tip în care „cineva, la ordinul Rusiei” ar fi încercat să atace un cetățean american pe teritoriul unei alte țări membre NATO, conform relatării preluate de la The Guardian. Ce au anunțat autoritățile poloneze Premierul polonez a precizat că suspectul ar fi fost recrutat de serviciile secrete ruse și a fost reținut de autoritățile poloneze pe 7 august. Poliția din Varșovia a comunicat că acesta va rămâne în arest preventiv timp de trei luni. Potrivit TVP World, suspectul reținut este un cetățean rus în vârstă de 29 de ani. Aceeași sursă menționează că probele strânse în anchetă le-au permis procurorilor să îl acuze de acceptarea unui contract pentru comiterea unei crime. De ce contează: semnal de escaladare și cooperare transatlantică Tusk a susținut că motivul din spatele complotului ar fi fost faptul că persoana vizată „reprezenta o amenințare pentru regimul lui Putin”. „Trebuie să presupunem că regimul lui Putin va încerca să elimine persoanele care îi sunt incomode din diverse motive, în diverse locuri din întreaga lume”, a declarat Tusk. Operațiunea de dejucare a complotului a fost desfășurată în cooperare cu serviciile americane, potrivit informațiilor prezentate. Dacă va fi condamnat, suspectul riscă până la 15 ani de închisoare, conform datelor din articol. [...]
Rusia își securizează logistica militară cu Iranul prin Marea Caspică , reducând expunerea la presiunea SUA asupra rutelor maritime din Golful Persic, potrivit Focus . Noua rută, descrisă de presa britanică drept „Caspian Express”, ar funcționa ca „coloană vertebrală” pentru sprijinul Moscovei către Teheran și ar permite ambelor state să ocolească „gâturile de sticlă” controlate de Occident pe rutele maritime. Coridorul traversează Marea Caspică – un bazin închis, fără acces direct la oceanele lumii – ceea ce îl face dificil de atins pentru SUA ca putere navală. Publicația britanică The Telegraph susține că zona devine un „bastion” în afara razei occidentale, iar Moscova ar replica, în alt teatru, un model logistic folosit anterior în Siria. De la „Syrien-Express” la „Caspian Express” În războiul din Siria, Rusia a menținut ani la rând regimul lui Bashar al-Assad printr-o legătură maritimă între Crimeea ocupată și portul sirian Tartus, rută cunoscută drept „Syrien-Express”. După ce Turcia a închis Bosforul pentru navele de război în 2022, traseul a fost afectat, iar odată cu căderea regimului Assad în 2024, s-a prăbușit, notează articolul. Acum, Moscova ar muta principiul pe Marea Caspică, folosind avantajul geografic al unei rute mai greu de blocat sau monitorizat de către SUA. Ce transportă coridorul și de ce contează economic și operațional Pe acest culoar, Rusia ar livra către Iran arme și echipamente, iar Iranul ar importa bunuri esențiale precum grâu, furaje și petrol, conform aceleiași surse. În paralel, Moscova urmărește și consolidarea unui coridor Nord–Sud care leagă Rusia de Iran prin Azerbaidjan și mai departe de India, ocolind punctele maritime sensibile controlate de Occident. Dimensiunea financiară a cooperării militare este semnificativă, potrivit datelor citate în material: Iran ar fi sprijinit Rusia din 2022 cu rachete și sisteme de apărare antiaeriană în valoare de 2,7 miliarde dolari (aprox. 12,2 miliarde lei ), inclusiv sute de rachete cu rază scurtă Fath-360 și 200 de rachete sol-aer. Rusia ar fi cheltuit dinspre finalul lui 2021 peste 4 miliarde dolari (aprox. 18,1 miliarde lei ) pentru bunuri militare iraniene. Un punct central îl reprezintă dronele: Iranul ar furniza componente și tehnologie pentru flota rusă de drone Shahed, iar în zona economică specială Alabuga Rusia ar fi construit, cu ajutor iranian, capacități de producție de până la 6.000 de drone pe an , potrivit The Telegraph. Portul rus Olya, în nordul Mării Caspice, este descris drept principal hub de transbordare pentru componente de drone și muniție. Reacția SUA și escaladarea riscurilor în jurul Mării Caspice Washingtonul ar privi cu îngrijorare apropierea Moscova–Teheran. Oficialii americani citați de New York Times susțin că Rusia ar fi ajutat Iranul să-și refacă stocurile după ce ar fi pierdut 60% din arsenalul de drone într-un război. În același timp, tensiunile din regiune s-au amplificat: Israel ar fi lovit din aer baza navală iraniană Bandar-e Anzali de la Marea Caspică, distrugând infrastructură portuară și mai multe ambarcațiuni – prima operațiune aeriană israeliană raportată în această zonă. La final de iulie, o dronă ucraineană ar fi lovit o navă comercială iraniană pe Marea Caspică, incident soldat cu moartea unui marinar; în replică, Teheranul ar lua în calcul atacuri asupra portului ucrainean Odesa, potrivit relatării din articol. Pentru companii și state, miza imediată este una operațională: o rută logistică mai puțin vulnerabilă la blocade poate susține fluxuri de armament și bunuri critice pe termen lung, dar crește și riscul de incidente și lovituri asupra infrastructurii portuare din jurul Mării Caspice. [...]
Rusia ridică miza diplomatică în disputa cu Japonia după vizita lui Vladimir Putin în insulele Kurile , respingând public criticile Tokyo și acuzând „revizionism” – o escaladare de retorică ce complică și mai mult un diferend teritorial vechi și menține tensiunile într-o zonă sensibilă din Extremul Orient, potrivit Agerpres . Moscova a catalogat drept „nefondate” reacțiile Japoniei la deplasarea președintelui rus în arhipelag și a transmis, prin purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova , că declarațiile Tokyo sunt „politic inoportune, jignitoare” și fără bază juridică. În același mesaj, Rusia a acuzat Japonia de o „politică anti-rusă care frizează ostilitatea” și a invocat argumentul că insulele Kurile „au fost transferate” Rusiei la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, „conform acordurilor cu puterile aliate și Cartei Națiunilor Unite”. Zaharova a insistat că „suveranitatea și jurisdicția Rusiei asupra acestor insule sunt în afara oricărui dubiu” și a criticat liderii japonezi pentru faptul că ar încerca să „dicteze” Moscovei unde poate merge șeful statului rus. Rusia a legat disputa teritorială și de contextul mai larg al relațiilor bilaterale, criticând Japonia pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru sancțiunile impuse Moscovei după declanșarea ofensivei militare ruse. Vizita lui Vladimir Putin a fost prima în insulele Kurile, în Extremul Orient rus, iar Japonia a descris-o drept „absolut inacceptabilă”. Tokyo revendică patru insule din sudul arhipelagului, cucerite de armata sovietică în 1945, în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. [...]
Washingtonul pregătește o înăsprire a controalelor vamale, după ce acuză ocolirea tarifelor prin „transbordare” – o practică prin care mărfuri chinezești ar fi redirecționate prin alte state pentru a intra în SUA cu taxe mai mici, potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este directă: administrația americană susține că astfel se evită tarife pentru schimburi comerciale de 60 de miliarde de dolari (aprox. 273 miliarde lei). Casa Albă afirmă că peste 40 de țări – inclusiv aliați tradiționali precum Canada, Mexic și Japonia, dar și Uniunea Europeană – ar fi permis, în diverse forme, evitarea ilegală a tarifelor americane prin redirecționarea comerțului către jurisdicții cu taxe vamale mai mici decât cele aplicate Chinei. Informațiile apar într-un raport intitulat „The Great Transshipment Scam”, citat de Financial Times. Documentul invocă și alte evaluări ale administrației americane și ale sectorului privat, care plasează volumul mărfurilor tranzitate prin astfel de scheme într-un interval foarte larg, între 40 și 303 miliarde de dolari (aprox. 182–1.378 miliarde lei), semn că dimensiunea fenomenului este disputată și dificil de cuantificat. Ce măsuri anunță administrația SUA Peter Navarro , șeful biroului Casei Albe pentru comerț și politici industriale (instituția care a emis raportul), susține că Beijingul ar fi folosit metode „extrem de sofisticate” de transbordare încă din 2018, când Donald Trump a introdus primele tarife. Navarro leagă continuarea practicii de diferențele de nivel ale taxelor vamale între țări, diferențe accentuate de noile tarife impuse anul trecut. În paralel, autoritățile americane spun că trec la instrumente de control mai agresive: agenția vamală și de protecție a frontierelor ar fi început să folosească un sistem bazat pe inteligență artificială, numit „ Detective Border ”, pentru a determina mai bine compoziția exporturilor și pentru a verifica etichetarea corectă în scopuri tarifare; reprezentanța comercială a SUA a inclus prevederi anti-transbordare în mai multe acorduri comerciale negociate după introducerea tarifelor globale de anul trecut, însă lucrează încă la definirea „regulilor de origine” (criteriile care stabilesc unde este fabricat un produs și ce tarif i se aplică). Navarro a afirmat că efortul ar urma să aducă „zeci de miliarde de dolari” în venituri din tarife și „alte mii de locuri de muncă” în SUA, fără a oferi în materialul citat un calendar sau o metodologie de estimare. Context: tensiuni comerciale înaintea unei vizite la Washington Raportul apare cu șase săptămâni înaintea unei vizite reciproce pe care președintele chinez Xi Jinping este așteptat să o facă la Washington, după ce l-a primit pe Trump la Beijing în luna mai. Deși există un armistițiu comercial de un an convenit la Busan (Coreea de Sud) în octombrie anul trecut, tensiunile rămân ridicate. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a spus recent că el și reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, au ridicat într-o discuție cu vicepremierul He Lifeng problema respectării angajamentului Chinei de a nu încetini exporturile de pământuri rare către SUA. În același timp, Beijingul este nemulțumit de noi măsuri americane de securitate națională, inclusiv decizia Comisiei Federale pentru Comunicații de a interzice importul de roboți chinezești. Navarro avertizează și că modelul de transbordare ar putea fi copiat și de alte țări lovite de tarife mai mari, menționând explicit India și Vietnam, pe măsură ce SUA ridică barierele comerciale și în alte direcții. [...]
Dependența economică a UE de resursele rusești a subminat ani la rând credibilitatea discursului european despre „valori” , iar Vladimir Putin a exploatat această contradicție, potrivit unui interviu acordat de laureatul Nobel pentru Pace Dmitri Muratov , relatat de HotNews . Muratov, fost redactor-șef și cofondator al „ Novaya Gazeta ”, spune că liderul de la Kremlin „cunoaște foarte bine adevărata valoare a liderilor europeni”, care, pe de o parte, invocă drepturile omului, iar pe de altă parte au semnat sau „obișnuiau să semneze” acorduri cu Rusia pentru comerț cu petrol, gaze și diamante. În această logică, Putin „râde cu voce tare” când i se vorbesc despre „valorile europene”, tocmai pentru că vede diferența dintre retorică și interesele economice. Războiul și miza escaladării: „o poți distruge, dar nu o poți cuceri” În același interviu pentru BBC , Muratov susține că președintele rus nu mai poate pretinde că a obținut victoria în Ucraina și afirmă că „nu va exista niciodată o «victorie»”, indiferent cum se va încheia conflictul. El argumentează că ceea ce se întâmplă „de aproape cinci ani” nu poate fi considerat o victorie în condițiile unor pierderi uriașe, pe care le descrie drept „un milion de oameni. Sau mai mult de un milion”. Muratov mai afirmă că Ucraina poate fi „distrusă”, dar nu „cucerită”, iar prin „distrugere” înțelege o escaladare continuă „până la utilizarea unei arme nucleare”. Represiunea internă și controlul politic: rolul FSB și eticheta de „agent străin” Jurnalistul descrie o represiune accelerată împotriva libertății de exprimare în Rusia după invazia pe scară largă din 2022. El spune că „majoritatea liderilor de opinie” au fost declarați „agenți străini”, „extremiști” sau „teroriști” și avansează o „estimare prudentă” potrivit căreia cel puțin 1.500 de persoane ar fi în închisoare pentru poziții împotriva politicii statului, un nivel pe care îl compară cu perioadele cele mai dure ale KGB-ului. În privința stabilității regimului, Muratov respinge ideea unor conspirații sau fracturi în elită și afirmă că „țara este condusă de Vladimir Putin”, iar teama este întărită de „principala sa bază de sprijin: Serviciul Federal de Securitate (FSB)”. „Novaya Gazeta”, închisă pe tipar, menținută online din afara Rusiei Muratov spune că „Novaya Gazeta” „nu mai există” ca ziar tipărit: tipografiile ar fi fost naționalizate prin decret, iar înregistrarea publicației ar fi fost revocată. Publicația își păstrează prezența online, însă accesul la site este blocat în Rusia și poate fi folosit „doar din străinătate sau prin rețele private virtuale (VPN)”, care ocolesc restricțiile. În acest context, Muratov afirmă că, deși opoziția publică implică riscuri majore, există un sprijin discret în societate, exprimat „în șoaptă”, pe care îl consideră relevant pentru a înțelege starea reală a opiniei publice. [...]
Vizita lui Vladimir Putin pe insula Iturup reaprinde disputa teritorială ruso-japoneză, care blochează de decenii semnarea unui tratat de pace , potrivit news.ro , care citează agenția rusă TASS. Președintele rus s-a deplasat pe Iturup, una dintre insulele arhipelagului Kurile revendicate atât de Moscova, cât și de Tokyo. Arhipelagul este situat între peninsula rusă Kamceatka și insula japoneză Hokkaido. De ce contează: tratatul de pace rămâne blocat Litigiul asupra Insulelor Kurile este descris drept un conflict care „otrăvește” de zeci de ani relațiile dintre Rusia și Japonia și reprezintă principalul obstacol în calea semnării unui tratat de pace oficial între cele două state. La peste 80 de ani de la capitularea Japoniei în 1945, Rusia și Japonia nu au încheiat oficial pacea, tocmai din cauza acestui diferend teritorial. Care sunt insulele revendicate de Japonia Japonia revendică patru insule din sudul arhipelagului, pe care le numește „Teritoriile de Nord”: Iturup Kunashir Shikotan insulițele Habomai Acestea sunt administrate de Rusia de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. [...]
