Știri
Știri din categoria Externe

UE își calibrează implicarea în eventuale negocieri cu Rusia și evită să concureze demersul SUA, indicând că un dialog direct cu Vladimir Putin ar urma să aibă loc doar „la momentul potrivit”, pe fondul inițiativei de pace conduse de președintele american Donald Trump, potrivit Antena 3.
António Costa, președintele Consiliului European, a declarat sâmbătă că discuțiile cu Rusia sunt necesare „la momentul potrivit” pentru a aborda „problemele comune legate de securitate”, reluând o poziție pe care, conform articolului, a exprimat-o încă din martie. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, la un eveniment organizat de „Ziua Europei”.
Mesajul central transmis de Costa este că Uniunea Europeană nu vrea să „perturbe” inițiativa condusă de Trump, dar se declară „gata să facă ceea ce trebuie” în privința securității Europei. În același timp, un oficial UE citat în material susține că „va veni un moment” când UE va trebui să discute cu Rusia, descriind subiectul drept „o problemă existențială pentru Europa”, însă „acum nu este momentul”.
În context, articolul notează că aceste precizări vin după comentariile lui Costa de săptămâna trecută, când vorbise despre „potențial” pentru discuții de pace UE–Rusia și despre faptul că Ucraina ar fi oferit sprijin pentru implicarea UE.
Liderii europeni au discutat de mai mult timp ideea desemnării unui „reprezentant special” care să negocieze cu Putin, deși „entuziasmul” pentru această opțiune ar fi scăzut în ultima perioadă, potrivit textului.
Arianna Podestà, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, a spus că există „merit” în a avea „o singură figură” care să vorbească în numele celor 27, sugerând că Ursula von der Leyen ar putea prelua acest rol. Tot Podestà a afirmat că nu există interes din partea Rusiei pentru un acord de pace.
Serviciul diplomatic al UE și-a reiterat sprijinul pentru discuțiile conduse de SUA cu Moscova, în pofida faptului că UE nu are un rol direct în acestea. Un oficial UE de rang înalt a susținut, potrivit articolului, că Rusia nu ar arăta „nicio dorință” de a se angaja serios într-un efort de pace, inclusiv în privința armistițiilor sau a unui acord „drept și echitabil”.
Materialul mai menționează că vineri Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în războiul dintre Rusia și Ucraina.
Recomandate

Declarațiile lui Vladimir Putin despre „finalul” războiului mută accentul pe un posibil cadru de negocieri în care Europa ar urma să reia contactele cu Moscova , potrivit Mediafax . Liderul rus a spus sâmbătă că, în opinia sa, conflictul din Ucraina „se apropie de final” și a indicat că eventualele discuții ar trebui reluate de statele europene. Putin a afirmat că „problema se apropie de final”, referindu-se la războiul declanșat de invazia Rusiei din 2022, conflict care a generat cea mai gravă criză în relațiile dintre Rusia și Occident de la Criza rachetelor din Cuba din 1962, notează materialul, care citează Reuters. Europa, indicată ca „prim pas” pentru reluarea contactelor Întrebat dacă ar fi dispus să poarte negocieri cu liderii europeni, Putin a spus că persoana pe care o preferă în acest sens este fostul cancelar german Gerhard Schroeder . În același timp, Kremlinul a transmis anterior că statele europene ar trebui să facă primul pas în reluarea contactelor, argumentând că ele au fost cele care au întrerupt dialogul cu Moscova în 2022, după începutul războiului din Ucraina. Condiția pentru o întâlnire Putin–Zelenski Putin a mai declarat că o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar putea avea loc doar după ce va fi convenit un acord de pace „durabil” între Kiev și Moscova, potrivit Reuters și AFP. După o întrevedere la Kremlin cu premierul slovac Robert Fico, liderul rus a precizat că o astfel de discuție cu partea ucraineană ar putea fi organizată într-un stat terț, cu condiția existenței prealabile a unui acord de pace acceptat de ambele părți. Pentru context, Financial Times a relatat joi că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru posibile discuții legate de finalizarea conflictului, mai notează Mediafax. [...]

Acuzațiile Moscovei privind mii de „încălcări” ale armistițiului de trei zile ridică semne de întrebare asupra aplicării acordului mediat de SUA , într-un moment în care Rusia susține că a fost nevoită să răspundă „simetric”, potrivit Adevărul . Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat citat de Agerpres, că forțele ucrainene ar fi atacat pozițiile trupelor ruse „cu drone și artilerie”, în pofida armistițiului instituit de Ziua Victoriei. Potrivit aceleiași versiuni, armata ucraineană ar fi avut 12 tentative de a avansa spre poziții deținute de armata rusă în mai multe sectoare ale frontului. Ce susține Rusia că s-a întâmplat în timpul armistițiului Autoritățile ruse afirmă că au fost vizate inclusiv obiective de infrastructură civilă din: Crimeea (peninsula anexată de Rusia); regiuni de frontieră; Caucaz; alte zone, inclusiv Moscova și Perm (în regiunea Uralilor). În plus, Moscova estimează că ar fi avut loc 8.900 de încălcări ale armistițiului de la intrarea acestuia în vigoare, la miezul nopții. În această cifră, potrivit Ministerului rus al Apărării, ar intra peste 7.000 de atacuri cu drone și peste 1.000 de atacuri cu tancuri, artilerie, lansatoare de rachete și mortiere. Pe acest fond, ministerul susține că trupele ruse au fost nevoite să răspundă „simetric”. Context: armistițiul anunțat de Trump și mesajele de la Kremlin Vineri seară, președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia și Ucraina au ajuns la un acord pentru un armistițiu de trei zile, valabil de sâmbătă până luni, informație confirmată ulterior atât de Kremlin, cât și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski (menționat de publicație și într-un material separat: Adevărul ). Anterior acuzațiilor privind încălcarea armistițiului, Kremlinul a negat că Ucraina ar fi încercat să saboteze parada militară din Piața Roșie. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat presei locale: „Nu au încercat nimic. Totul a decurs bine.” [...]

Kremlinul transmite că un acord de pace în Ucraina rămâne „foarte departe”, temperând așteptările privind o prelungire rapidă a armistițiului de trei zile , potrivit HotNews . Mesajul are relevanță directă pentru perspectiva de stabilizare în regiune, într-un moment în care Washingtonul apasă pentru rezultate rapide. Declarația vine după ce Donald Trump și-a exprimat speranța ca armistițiul dintre 9 și 11 mai să rămână în vigoare mai mult timp. Kremlinul a indicat însă că negocierile sunt practic în impas și că problemele sunt „extrem de complicate”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al președintelui rus Vladimir Putin, a spus că este „de înțeles” că partea americană „se grăbește”, dar a insistat că drumul către un acord de pace este lung și plin de detalii dificile. Armistițiul: trei zile, fără garanții de prelungire Trump a scris pe Truth Social că armistițiul ar include suspendarea tuturor „activităților cinetice” și un schimb de 1.000 de prizonieri din fiecare țară. Ulterior, el a declarat că și-ar dori „o prelungire semnificativă” și că „ar putea fi posibil”. Dinspre Moscova, poziția comunicată este că înțelegerea este valabilă strict trei zile, iar discuțiile rămân blocate. Când s-ar putea relua negocierile Yuri Ușakov, consilier pe politică externă al Kremlinului, a afirmat că negocierile „vor fi probabil reluate”, dar că nu este clar când. El a reiterat că armistițiul de Ziua Victoriei este prevăzut să dureze 9, 10 și 11 mai. În context, HotNews notează că războiul durează de peste patru ani, iar forțele ruse nu au reușit să cucerească întreaga regiune Donbas, în estul Ucrainei, unde trupele Kievului au fost împinse înapoi până la o linie de orașe-fortărețe. [...]

Aliații europeni din NATO anticipează o reducere suplimentară a prezenței militare americane , după ce Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați din Germania, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. Miza pentru Europa este una operațională: o eventuală diminuare a trupelor SUA ar putea schimba rapid planificarea de apărare, exercițiile comune și distribuția forțelor pe flancul estic. Diplomați de rang înalt din state aliate susțin că președintele american Donald Trump ar putea anunța și alte retrageri de pe continent, posibil inclusiv din Italia, potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, citate de Bloomberg sub protecția anonimatului. Ce scenarii sunt discutate în capitalele europene Pe lângă retrageri de efective, sursele citate indică și alte opțiuni aflate în discuție: încetarea participării SUA la anumite exerciții militare; redirecționarea forțelor din țări față de care Trump este nemulțumit către state considerate mai „favorabile” acestuia. În acest context, Trump a declarat într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera că SUA „încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Tot acolo, el a afirmat că Statele Unite au fost întotdeauna alături de Italia, în timp ce „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”. Dimensiunea prezenței SUA și semnalul politic către NATO În Europa sunt staționați în prezent aproximativ 85.000 de soldați americani, iar numărul fluctuează în funcție de rotații și de consolidarea temporară a prezenței pentru exerciții militare, notează Bloomberg. Publicația mai arată că astfel de măsuri ar fi un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați NATO, precum Germania și Spania, pe care îi consideră că nu oferă suficient sprijin în războiul SUA–Israel împotriva Iranului. Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO, a avertizat, într-o declarație pentru Bloomberg, că o reducere semnificativă a forțelor sau a prezenței ar putea afecta și SUA: „Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”. De la revenirea la Casa Albă, Trump a amenințat în repetate rânduri că ar pute a retrage SUA din NATO și a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB. [...]

Vladimir Putin a reluat retorica despre „amenințări” la granița cu Finlanda , punând sub semnul întrebării aderarea Helsinki la NATO și sugerând că decizia ar fi fost motivată de intenții teritoriale, potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un moment în care Rusia încearcă să justifice, inclusiv în plan intern, consolidarea posturii militare pe flancul nordic și menținerea unei stări de confruntare cu Alianța. Putin a susținut că Rusia nu ar fi avut dispute teritoriale cu Finlanda și că relațiile dintre cele două țări erau „de mult timp rezolvate” înainte ca Finlanda să intre în NATO. În același timp, liderul de la Kremlin a afirmat că Finlanda ar fi aderat „în speranța” că Rusia „se va prăbuși”, iar finlandezii „vor năvăli și vor pune mâna pe ce pot”, declarații atribuite de Digi24 canalului NEXTA. În aceeași intervenție, Putin a invocat și construirea unei „granițe de-a lungul râului Sestra”, ca element care ar susține ideea unei deteriorări deliberate a relației bilaterale după aderarea Finlandei la NATO. Context: aderarea Finlandei și miza de securitate în nordul Europei Finlanda a aderat la NATO în 2023, pe fondul îngrijorărilor de securitate amplificate după invazia Rusiei în Ucraina, ceea ce a însemnat o schimbare majoră în politica de apărare a statului nordic, notează Digi24. Prin asocierea aderării la NATO cu presupuse pretenții teritoriale, Kremlinul își întărește narațiunea că extinderea Alianței ar fi o amenințare directă, cu potențial de a alimenta noi tensiuni în regiunea baltică și în proximitatea frontierei ruso-finlandeze. Semnale despre negocieri și Ucraina: condiții și intermediari Întrebat despre reluarea tratativelor cu europenii, Putin a spus că ar prefera ca discuțiile să fie mediate de fostul cancelar german Gerhard Schroder . Totodată, el a repetat ideea că o normalizare a relațiilor ar fi în interesul ambelor părți: „Cu cât Europa va realiza mai repede necesitatea unor relații acceptabile cu Rusia, cu atât va fi mai bine pentru noi și pentru țările europene”. Pe dosarul ucrainean, Putin a declarat că ar fi dispus să se întâlnească cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski inclusiv într-o țară terță, dar doar pentru semnarea unui acord final privind un tratat de pace „definitiv”, nu pentru negocieri în sine, potrivit informațiilor prezentate de Digi24. Dimensiunea economică: accent pe China, petrol și gaze În același context, Putin a descris relația Rusia–China drept un factor major de „stabilitate” internațională și a afirmat că Beijingul este cel mai mare partener comercial și economic al Rusiei. El a mai spus că cele două țări ar fi ajuns la un nivel ridicat de înțelegere pentru a face „un pas serios înainte” în cooperarea din domeniul petrolului și gazelor, conform Digi24. [...]

Vladimir Putin i-a promis lui Robert Fico că Rusia va acoperi cererea de energie a Slovaciei , un semnal cu miză economică pentru o țară din UE care încă depinde de importurile rusești de petrol și gaze, potrivit Digi24 . Întâlnirea a avut loc la Kremlin, sâmbătă, în contextul vizitei premierului slovac la Moscova pentru festivitățile care marchează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în al Doilea Război Mondial. Digi24 relatează, citând Reuters, că Putin i-a transmis lui Fico, în declarații difuzate la televiziunea națională rusă, că Moscova „va face tot posibilul” pentru a satisface nevoile Slovaciei în materie de resurse energetice. Dependența energetică a Slovaciei de Rusia, în centrul discuției Slovacia este prezentată drept una dintre puținele țări europene care continuă să cumpere petrol și gaze din Rusia. Conform informațiilor din articol, aprovizionarea se face prin infrastructură construită în jurul fluxurilor rusești: petrol rusesc prin conductele Drujba; gaze naturale din Rusia prin conducta TurkStream . Din perspectiva Bratislavei, menținerea acestor legături are o justificare de cost: Slovacia, stat membru al UE, a susținut că ar fi prea scump să renunțe la aprovizionarea din Rusia, tocmai pentru că infrastructura sa a fost construită în jurul acesteia. Context politic: vizita la Moscova și semnalele către UE Fico a venit la Moscova pentru evenimentele dedicate „ Zilei Victoriei ”, însă, potrivit articolului, a ales să nu participe la parada din Piața Roșie, deși presa de stat rusă relatase anterior că ar urma să fie prezent. Promisiunea lui Putin privind livrările de energie contează în primul rând prin implicațiile economice și operaționale: ea indică intenția Rusiei de a păstra un canal de export către un stat din UE și, în același timp, menține pentru Slovacia perspectiva continuității aprovizionării pe rutele existente. În material nu sunt menționate volume, prețuri sau termene contractuale, astfel că rămâne neclar ce formă concretă ar putea lua această „satisfacere” a cererii energetice. [...]