Știri
Știri din categoria Externe
UE își calibrează implicarea în eventuale negocieri cu Rusia și evită să concureze demersul SUA, indicând că un dialog direct cu Vladimir Putin ar urma să aibă loc doar „la momentul potrivit”, pe fondul inițiativei de pace conduse de președintele american Donald Trump, potrivit Antena 3.
António Costa, președintele Consiliului European, a declarat sâmbătă că discuțiile cu Rusia sunt necesare „la momentul potrivit” pentru a aborda „problemele comune legate de securitate”, reluând o poziție pe care, conform articolului, a exprimat-o încă din martie. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, la un eveniment organizat de „Ziua Europei”.
Mesajul central transmis de Costa este că Uniunea Europeană nu vrea să „perturbe” inițiativa condusă de Trump, dar se declară „gata să facă ceea ce trebuie” în privința securității Europei. În același timp, un oficial UE citat în material susține că „va veni un moment” când UE va trebui să discute cu Rusia, descriind subiectul drept „o problemă existențială pentru Europa”, însă „acum nu este momentul”.
În context, articolul notează că aceste precizări vin după comentariile lui Costa de săptămâna trecută, când vorbise despre „potențial” pentru discuții de pace UE–Rusia și despre faptul că Ucraina ar fi oferit sprijin pentru implicarea UE.
Liderii europeni au discutat de mai mult timp ideea desemnării unui „reprezentant special” care să negocieze cu Putin, deși „entuziasmul” pentru această opțiune ar fi scăzut în ultima perioadă, potrivit textului.
Arianna Podestà, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, a spus că există „merit” în a avea „o singură figură” care să vorbească în numele celor 27, sugerând că Ursula von der Leyen ar putea prelua acest rol. Tot Podestà a afirmat că nu există interes din partea Rusiei pentru un acord de pace.
Serviciul diplomatic al UE și-a reiterat sprijinul pentru discuțiile conduse de SUA cu Moscova, în pofida faptului că UE nu are un rol direct în acestea. Un oficial UE de rang înalt a susținut, potrivit articolului, că Rusia nu ar arăta „nicio dorință” de a se angaja serios într-un efort de pace, inclusiv în privința armistițiilor sau a unui acord „drept și echitabil”.
Materialul mai menționează că vineri Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în războiul dintre Rusia și Ucraina.
Recomandate
Vladimir Putin condiționează negocierile de pace de revenirea la draftul de la Istanbul 2022 , un cadru care ar impune Ucrainei limitări militare și renunțarea la obiectivul NATO, potrivit HotNews . Miza practică este că „disponibilitatea” Moscovei vine legată de o arhitectură de securitate care ar redesena statutul strategic al Ucrainei și ar implica garanții din partea unor puteri occidentale și a Chinei. Ce prevede cadrul invocat de Putin Potrivit Kyiv Post (citat de HotNews), Putin spune că Rusia este gata pentru discuții de pace „pe baza drafturilor de acord” negociate la Istanbul în 2022, în primele luni ale invaziei la scară largă. Conform aceleiași surse, propunerea atribuită Moscovei ar include, pentru Kiev: renunțarea la aspirația de aderare la NATO; restricții privind prezența armamentului și a trupelor străine pe teritoriul Ucrainei; reducerea efectivelor militare la 85.000 de persoane. În schimb, Rusia, SUA, Regatul Unit, Franța și China ar urma să ofere garanții de securitate, iar Moscova s-ar retrage de pe teritoriile ucrainene ocupate, cu excepția Peninsulei Crimeea. Totodată, zone din regiunile Donețk și Lugansk ar urma să fie negociate separat, potrivit relatării. Rolul lui Trump în ecuație: „pace prin putere” și presiune asupra Moscovei Kyiv Independent relatează că Donald Trump i-ar fi spus în privat lui Volodimir Zelenski să acționeze „mai îndrăzneț”, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt. Același oficial a afirmat că Trump nu ar crede „cu adevărat” că Putin va face ceva fără presiune, în contextul întâlnirii Trump–Zelenski din 16 iunie, din marja Summitului G7 . Oficiali americani au evitat să confirme dacă Trump susține explicit atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei, însă au indicat că liderul american vede puterea ca element esențial. Un oficial al SUA a declarat: „Președintele crede în pace prin putere.” De ce insistă Zelenski pe o întâlnire față în față și ce șanse are Kyiv Independent mai notează că Zelenski susține de ani de zile că doar Putin are autoritatea de a opri războiul, însă Kremlinul a evitat constant o întâlnire directă într-o țară neutră, sugerând în schimb ca liderul ucrainean să vină la Moscova. Potrivit unor oficiali ucraineni, echipa lui Zelenski ar fi ajuns la concluzia că Putin ar avea mai greu să refuze o invitație venită de la Trump. În discuția din 16 iunie, Zelenski i-ar fi propus lui Trump să îl „aducă” pe Putin în America, idee despre care oficialul ucrainean a spus că „lui Donald i-a plăcut”. Oficiali americani familiarizați cu discuțiile au confirmat pentru Kyiv Independent că propunerea a existat, dar au avertizat că, în „viitorul apropiat”, nu este de așteptat un summit de acest tip. [...]
Uniunea Europeană a adoptat o directivă care obligă statele membre să simplifice votul local pentru cetățenii care locuiesc în altă țară din UE , o schimbare cu impact direct de reglementare asupra administrațiilor naționale și locale, care vor trebui să adapteze procedurile și informarea alegătorilor până în 2028, potrivit Mediafax . Directiva face parte din strategia UE de „consolidare a democrației” și vizează dreptul de vot și dreptul de a candida la alegerile locale pentru cetățenii europeni care trăiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Ce se schimbă: informare mai standardizată și înregistrare mai simplă Textul adoptat, propus de Comisia Europeană în noiembrie 2021, impune statelor membre să ofere din timp informații despre organizarea alegerilor, inclusiv: data scrutinului; procedurile de vot; drepturile alegătorilor și ale candidaților. Un element nou este cerința ca aceste informații să fie disponibile și într-o altă limbă oficială a Uniunii Europene, aleasă astfel încât să fie „larg cunoscută” în statul de reședință sau să fie una dintre cele mai studiate limbi străine din UE. În plus, noua legislație simplifică procedurile de înregistrare atât pentru alegători, cât și pentru candidați. Totodată, cetățenii „mobili” ai Uniunii ar urma să aibă acces la aceleași modalități de vot ca cetățenii statului în care locuiesc. Câți cetățeni sunt vizați și calendarul de aplicare Comisarul european Michael McGrath a indicat că aproximativ 14 milioane de cetățeni ai Uniunii locuiesc într-un alt stat membru decât cel de origine. Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Henna Virkkunen , a argumentat că noile reguli reduc „obstacolele birocratice inutile” pentru participarea la alegerile locale. Statele membre trebuie să transpună directiva în legislația națională până la 26 iunie 2028. După acest termen, Comisia Europeană va evalua aplicarea noilor reguli și va publica un raport privind implementarea o dată la șase ani. [...]
Kremlinul leagă descurajarea nucleară de stabilitatea globală , pe fondul dispariției ultimelor limite formale asupra arsenalelor SUA–Rusia, după expirarea tratatului New START, potrivit Antena 3 . Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat la un forum de politică externă de la Moscova că sistemul internațional de securitate „se degradează” și că „nu ne-a mai rămas nimic în această lume în afară de descurajarea nucleară”, pe care o numește „singurul lucru” care ar proteja lumea de un război mondial. Declarațiile vin după expirarea, în februarie, a New START – ultimul tratat de control al armamentelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite – ceea ce înseamnă că nu mai există un acord în vigoare care să limiteze desfășurarea armelor nucleare. Tratatul, semnat în 2010, limita cele două țări la câte 1.550 de focoase nucleare desfășurate. Ce se schimbă odată cu expirarea New START În lipsa unui cadru de verificare și plafonare, riscul de escaladare și de neîncredere între cele două puteri nucleare crește, iar predictibilitatea strategică scade. Antena 3 notează că, până acum, nu există semne că una dintre părți ar intenționa să prelungească sau să înlocuiască acordul, deși ambele au convenit să reia dialogul militar la nivel înalt. Miza unui nou acord și disputa privind includerea altor state Președintele american Donald Trump a insistat ca un eventual nou tratat să includă și China, al cărei arsenal nuclear este în creștere, dar rămâne mult mai mic decât cel al Rusiei sau al Statelor Unite. China a respins public aceste presiuni. Rusia susține că, dacă China ar fi inclusă într-un nou acord, atunci ar trebui incluse și Marea Britanie și Franța, aliați ai SUA care dețin arme nucleare. Context: presiunea retoricii nucleare în războiul din Ucraina În paralel, Vladimir Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare în cei patru ani de război împotriva Ucrainei, ceea ce a atras acuzații din partea Europei și a Statelor Unite că Moscova folosește iresponsabil acest tip de retorică. Peskov a mai afirmat că evoluția tehnologiei va aduce „noi tipuri de arme nenucleare” care ar putea ajunge, în timp, să egaleze armele nucleare ca putere de distrugere. [...]
Donald Trump condiționează negocierile cu Iranul de menținerea navigației fără taxe în Strâmtoarea Ormuz , un mesaj care ridică miza pentru transportul maritim într-un coridor esențial pentru comerțul global cu energie, potrivit G4Media . Președintele american a scris pe Truth Social că Iranul ar fi informat SUA că nu percepe „taxe, costuri de asigurare” sau alte tarife pentru navele care tranzitează strâmtoarea, avertizând că, dacă acest lucru se dovedește fals, „negocierile s-ar încheia imediat”. Ce prevede înțelegerea și unde apare riscul de costuri noi Conform unui memorandum de înțelegere semnat săptămâna trecută de SUA și Iran pentru încheierea ostilităților, Teheranul se angajează să garanteze trecerea în siguranță a navelor comerciale, fără taxe, timp de 60 de zile, între Golful Persic și Marea Arabiei (și invers), transmite Agerpres. După această perioadă, negociatorul-șef iranian Mohammad Bagher Ghalibaf a susținut că Iranul va putea impune „taxe de redevență” pentru serviciile prestate pe acest coridor, adăugând că situația „nu va reveni la cea precedentă războiului”. Din perspectiva companiilor de transport și a clienților lor, o astfel de schimbare ar însemna costuri suplimentare pe o rută critică, cu potențial de a se reflecta în tarife și prime de risc. Fondurile iraniene înghețate și condițiile impuse de Washington În același mesaj, Trump a afirmat că SUA nu au transferat bani Iranului și nu au eliberat fonduri iraniene înghețate în străinătate ca urmare a sancțiunilor americane. El a mai spus că o parte din fondurile aflate „sub controlul” SUA ar urma să fie alocate agricultorilor și crescătorilor de animale americani pentru achiziția de porumb, grâu, soia și alte produse, pe care Iranul să le primească prin cumpărare „exclusiv din Statele Unite”. Trump declarase anterior că fonduri iraniene înghețate, care ar urma să fie eliberate de Trezoreria SUA, vor intra într-un cont escrow (cont cu destinație controlată) administrat de SUA și vor fi folosite de Iran pentru achiziții de materiale medicale și alimente exclusiv din SUA. Disputa privind inspecțiile AIEA, încă un punct de blocaj Tot marți, Trump a susținut că Iranul a acceptat inspecții ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la instalațiile sale nucleare și a avertizat că refuzul ar duce la eșecul negocierilor pentru un acord de pace final. Iranul a reafirmat însă miercuri că nu intenționează să accepte inspecții AIEA, contrazicând declarațiile lui Trump și ale directorului general al AIEA, Rafael Grossi. Textul sursei indică și o reacție a viceministrului iranian de externe, Kazem Garibabadi, dar fragmentul disponibil este trunchiat și nu include poziția completă. Ce urmează Din informațiile prezentate, două condiții rămân centrale pentru continuarea discuțiilor: menținerea tranzitului fără taxe în Strâmtoarea Ormuz (cel puțin în fereastra de 60 de zile din memorandum) și clarificarea regimului de inspecții AIEA. Orice escaladare pe una dintre aceste teme poate afecta atât negocierile politice, cât și costurile operaționale ale transportului maritim pe ruta dintre Golful Persic și Marea Arabiei. [...]
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „înțelegerile de la Istanbul”, pe fondul unei crize interne a carburanților în Rusia , după intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Antena 3 . Miza imediată, dincolo de mesajul politic, este una economică și operațională: scăderea producției de benzină și perturbarea infrastructurii energetice. Putin a descris atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice drept un instrument de „destabilizare a societății” și a susținut că Rusia este pregătită să înceapă negocieri „în baza înțelegerilor de la Istanbul”, inițiate în 2022, pe care le-a prezentat drept un cadru acceptabil pentru Moscova. „Rusia, cu toate acestea, așa cum a afirmat în repetate rânduri, este gata să înceapă negocieri de pace cu Ucraina. Este gata să înceapă aceste negocieri în baza înțelegerilor de la Istanbul (...)” Atacurile cu drone și efectul asupra pieței interne de carburanți În contextul în care atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse au provocat o criză a carburanților „în întreaga țară”, Putin a legat explicit disponibilitatea de a negocia de această evoluție, notează materialul, care citează Sky News . Antena 3 mai arată că, de la începutul anului 2026, atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești „s-au dublat”, iar unul dintre cele mai mari atacuri a avut loc săptămâna trecută, când a fost lovită o rafinărie-cheie de lângă Moscova. Producția de benzină, în scădere: date Reuters Impactul economic este ilustrat prin date atribuite Reuters: producția de benzină din Rusia ar fi scăzut cu 25% față de anul trecut, pe fondul închiderii sau avarierii unor rafinării din Rusia Centrală. Conform calculelor Reuters citate în articol, producția zilnică ar fi evoluat astfel: martie 2026: 120.000 de tone pe zi; aprilie 2026: aproximativ 110.000 de tone pe zi; mai 2026: 100.000 de tone pe zi. În paralel, atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat inclusiv Sevastopolul și Crimeea fără energie electrică, potrivit aceleiași relatări. [...]
Întâlnirea Trump–Rutte testează cât de repede pot europenii să-și crească apărarea , pe fondul riscului ca tensiunile din NATO să escaladeze la summitul din iulie, potrivit TVR Info . Discuția dintre secretarul general al NATO, Mark Rutte , și președintele american Donald Trump este programată miercuri, la Washington, și se va concentra pe așteptările SUA înaintea summitului Alianței Nord-Atlantice de luna viitoare, în special pe cerințele Washingtonului privind o extindere rapidă a capacităților europene de apărare, relatează dpa, citată de Agerpres. Summitul NATO este preconizat pentru 7–8 iulie, la Ankara, și va reuni liderii celor 32 de state membre. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să participe ca invitat. Presiune americană și riscul unei confruntări la summit Pe agenda discuțiilor se află și tensiunile crescânde din interiorul Alianței, după criticile SUA legate de lipsa de sprijin a unor aliați pentru campania militară americană împotriva Iranului. Înalți oficiali americani – între care secretarul apărării Pete Hegseth și secretarul de stat Marco Rubio – au calificat pozițiile aliaților drept „dezonorante” și au sugerat o posibilă reevaluare a relației Washingtonului cu NATO. Miza pentru Europa și Canada: angajamente concrete Pentru Mark Rutte, întâlnirea cu Donald Trump este descrisă ca o oportunitate de a reduce tensiunile înainte de summit și de a diminua riscul unei confruntări publice între președintele american și alți lideri ai alianței. Întrebarea centrală, notează dpa, este ce angajamente ar fi dispuși să își asume aliații europeni și Canada pentru a răspunde cerințelor Statelor Unite privind creșterea rapidă a capacităților de apărare. [...]
