Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Donald Trump la Beijing ar putea debloca concesii comerciale punctuale între SUA și China, într-un moment în care ambele părți caută să stabilizeze relația bilaterală, dar fără așteptări de acorduri majore, potrivit Mediafax. Întâlnirea cu Xi Jinping este programată pentru 14-15 mai, iar miza imediată pentru Washington este obținerea unor angajamente economice înaintea alegerilor din noiembrie.
Pe agenda discuțiilor se află comerțul bilateral, cu accent pe posibile achiziții chineze de produse americane. Printre propunerile analizate se numără un angajament al Chinei de a cumpăra produse agricole din SUA – inclusiv carne de vită, carne de pasăre și aproximativ 25 de milioane de tone de soia anual, timp de trei ani. Administrația americană urmărește, de asemenea, ca Beijingul să achiziționeze aeronave Boeing și resurse energetice din SUA, precum petrol, gaze naturale și cărbune.
În paralel, surse din industrie citate în material susțin că negocierile China–Boeing includ un posibil acord pentru aproximativ 500 de aeronave 737 MAX și zeci de avioane de mari dimensiuni, ceea ce ar indica o potențială reluare a unor fluxuri comerciale sensibile, cu impact direct asupra industriei aerospațiale.
Un alt punct de fricțiune rămâne disputa tehnologică. China cere relaxarea restricțiilor americane privind exporturile de semiconductori avansați și echipamente pentru producția de cipuri. În oglindă, SUA solicită Chinei să permită exporturile de metale rare și minerale esențiale către companiile americane, după ce restricțiile impuse de Beijing au afectat industriile auto și aerospațiale din Statele Unite.
Tensiunile economice sunt amplificate și de sancțiunile impuse de Washington unor companii chineze, pe fondul acuzațiilor legate de implicarea acestora în achiziționarea de petrol iranian.
Dincolo de comerț, discuțiile includ Taiwanul și războiul din Iran. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a descris Taiwanul drept „cel mai mare factor de risc” în relația SUA–China. Beijingul ar fi cerut administrației Trump să își modifice formularea oficială privind independența Taiwanului: în prezent, poziția Washingtonului este că „nu susține” independența insulei, în timp ce China vrea o opoziție explicită.
Liderii urmează să discute și despre războiul din Iran și securitatea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, administrația americană încercând să convingă China să sprijine eforturile internaționale de stabilizare a regiunii.
Potrivit materialului, analiștii internaționali nu se așteaptă la acorduri majore, însă întâlnirea ar putea produce compromisuri economice și diplomatice cu efecte directe asupra schimburilor comerciale și lanțurilor de aprovizionare, în special în sectoare precum agricultura, energia, tehnologia și aviația.
Recomandate
Aliații europeni din NATO anticipează o reducere suplimentară a prezenței militare americane , după ce Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de soldați din Germania, potrivit Mediafax , care citează Bloomberg. Miza pentru Europa este una operațională: o eventuală diminuare a trupelor SUA ar putea schimba rapid planificarea de apărare, exercițiile comune și distribuția forțelor pe flancul estic. Diplomați de rang înalt din state aliate susțin că președintele american Donald Trump ar putea anunța și alte retrageri de pe continent, posibil inclusiv din Italia, potrivit unor surse familiarizate cu subiectul, citate de Bloomberg sub protecția anonimatului. Ce scenarii sunt discutate în capitalele europene Pe lângă retrageri de efective, sursele citate indică și alte opțiuni aflate în discuție: încetarea participării SUA la anumite exerciții militare; redirecționarea forțelor din țări față de care Trump este nemulțumit către state considerate mai „favorabile” acestuia. În acest context, Trump a declarat într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera că SUA „încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Tot acolo, el a afirmat că Statele Unite au fost întotdeauna alături de Italia, în timp ce „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”. Dimensiunea prezenței SUA și semnalul politic către NATO În Europa sunt staționați în prezent aproximativ 85.000 de soldați americani, iar numărul fluctuează în funcție de rotații și de consolidarea temporară a prezenței pentru exerciții militare, notează Bloomberg. Publicația mai arată că astfel de măsuri ar fi un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați NATO, precum Germania și Spania, pe care îi consideră că nu oferă suficient sprijin în războiul SUA–Israel împotriva Iranului. Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO, a avertizat, într-o declarație pentru Bloomberg, că o reducere semnificativă a forțelor sau a prezenței ar putea afecta și SUA: „Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”. De la revenirea la Casa Albă, Trump a amenințat în repetate rânduri că ar pute a retrage SUA din NATO și a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB. [...]
UE își calibrează implicarea în eventuale negocieri cu Rusia și evită să concureze demersul SUA , indicând că un dialog direct cu Vladimir Putin ar urma să aibă loc doar „la momentul potrivit”, pe fondul inițiativei de pace conduse de președintele american Donald Trump, potrivit Antena 3 . António Costa , președintele Consiliului European, a declarat sâmbătă că discuțiile cu Rusia sunt necesare „la momentul potrivit” pentru a aborda „problemele comune legate de securitate”, reluând o poziție pe care, conform articolului, a exprimat-o încă din martie. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, la un eveniment organizat de „Ziua Europei”. De ce contează: UE își definește rolul, dar rămâne în așteptare Mesajul central transmis de Costa este că Uniunea Europeană nu vrea să „perturbe” inițiativa condusă de Trump, dar se declară „gata să facă ceea ce trebuie” în privința securității Europei. În același timp, un oficial UE citat în material susține că „va veni un moment” când UE va trebui să discute cu Rusia, descriind subiectul drept „o problemă existențială pentru Europa”, însă „acum nu este momentul”. În context, articolul notează că aceste precizări vin după comentariile lui Costa de săptămâna trecută, când vorbise despre „potențial” pentru discuții de pace UE–Rusia și despre faptul că Ucraina ar fi oferit sprijin pentru implicarea UE. Varianta unui „reprezentant special” și semnalul despre poziția Rusiei Liderii europeni au discutat de mai mult timp ideea desemnării unui „reprezentant special” care să negocieze cu Putin, deși „entuziasmul” pentru această opțiune ar fi scăzut în ultima perioadă, potrivit textului. Arianna Podestà, purtător de cuvânt adjunct al Comisiei Europene, a spus că există „merit” în a avea „o singură figură” care să vorbească în numele celor 27, sugerând că Ursula von der Leyen ar putea prelua acest rol. Tot Podestà a afirmat că nu există interes din partea Rusiei pentru un acord de pace. Serviciul diplomatic al UE și-a reiterat sprijinul pentru discuțiile conduse de SUA cu Moscova, în pofida faptului că UE nu are un rol direct în acestea. Un oficial UE de rang înalt a susținut, potrivit articolului, că Rusia nu ar arăta „nicio dorință” de a se angaja serios într-un efort de pace, inclusiv în privința armistițiilor sau a unui acord „drept și echitabil”. Context: armistițiu de trei zile anunțat de Trump Materialul mai menționează că vineri Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în războiul dintre Rusia și Ucraina. [...]
Acuzațiile reciproce de încălcare a armistițiului pun sub semnul întrebării aplicarea încetării focului de trei zile , negociată de SUA și anunțată de președintele american Donald Trump , potrivit Agerpres . Ucraina și Rusia s-au acuzat sâmbătă, 9 mai, că nu respectă încetarea focului, pe fondul unei înțelegeri valabile trei zile. Informația este relatată de Agerpres , care citează agențiile AFP și dpa. Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detaliile privind natura acuzațiilor și eventualele incidente invocate de cele două părți nu pot fi verificate din textul public accesibil. [...]
Acuzațiile Moscovei privind mii de „încălcări” ale armistițiului de trei zile ridică semne de întrebare asupra aplicării acordului mediat de SUA , într-un moment în care Rusia susține că a fost nevoită să răspundă „simetric”, potrivit Adevărul . Ministerul rus al Apărării a transmis, într-un comunicat citat de Agerpres, că forțele ucrainene ar fi atacat pozițiile trupelor ruse „cu drone și artilerie”, în pofida armistițiului instituit de Ziua Victoriei. Potrivit aceleiași versiuni, armata ucraineană ar fi avut 12 tentative de a avansa spre poziții deținute de armata rusă în mai multe sectoare ale frontului. Ce susține Rusia că s-a întâmplat în timpul armistițiului Autoritățile ruse afirmă că au fost vizate inclusiv obiective de infrastructură civilă din: Crimeea (peninsula anexată de Rusia); regiuni de frontieră; Caucaz; alte zone, inclusiv Moscova și Perm (în regiunea Uralilor). În plus, Moscova estimează că ar fi avut loc 8.900 de încălcări ale armistițiului de la intrarea acestuia în vigoare, la miezul nopții. În această cifră, potrivit Ministerului rus al Apărării, ar intra peste 7.000 de atacuri cu drone și peste 1.000 de atacuri cu tancuri, artilerie, lansatoare de rachete și mortiere. Pe acest fond, ministerul susține că trupele ruse au fost nevoite să răspundă „simetric”. Context: armistițiul anunțat de Trump și mesajele de la Kremlin Vineri seară, președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia și Ucraina au ajuns la un acord pentru un armistițiu de trei zile, valabil de sâmbătă până luni, informație confirmată ulterior atât de Kremlin, cât și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski (menționat de publicație și într-un material separat: Adevărul ). Anterior acuzațiilor privind încălcarea armistițiului, Kremlinul a negat că Ucraina ar fi încercat să saboteze parada militară din Piața Roșie. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat presei locale: „Nu au încercat nimic. Totul a decurs bine.” [...]
Qatarul a făcut primul pas spre deblocarea exporturilor de LNG din Golf , după ce un petrolier încărcat la Ras Laffan a tranzitat strâmtoarea Ormuz , un coridor-cheie pentru piața globală de energie, potrivit Antena 3 . Mișcarea este relevantă pentru prețuri și aprovizionare, într-un context în care fluxurile din regiune au fost puternic afectate de la finalul lunii februarie. Nava Al Kharaitiyat, care transporta gaze naturale lichefiate (LNG), „pare să fi tranzitat” strâmtoarea Ormuz și se află în Golful Oman, conform datelor de urmărire a navelor analizate de Bloomberg, citate în material. Următoarea destinație indicată de navă este Pakistanul. Tranzitul este prezentat drept un semnal „provizoriu” că livrările de energie ar putea fi reluate din Golful Persic, după ce zona a fost „în mare parte paralizată” de la sfârșitul lunii februarie. Datele mai arată că petrolierul ar fi folosit o rută nordică de-a lungul coastei iraniene, rută care, potrivit informațiilor citate, este în prezent aprobată de Teheran. De ce contează pentru piața energiei Înainte de conflict, regiunea primea, de regulă, aproximativ trei transporturi de LNG pe zi. Antena 3 notează însă că acest singur tranzit, deși notabil, rămâne doar o fracțiune din nivelurile de export de dinainte de război, ceea ce sugerează că revenirea la normal ar putea fi lentă sau incertă. Materialul mai arată că traversarea reușită vine după mai multe încercări anterioare ale Qatarului de a trece nave prin strâmtoare, încercări care s-au încheiat cu întoarceri din cauza preocupărilor de securitate. Context: blocajul Ormuz și efectele în Asia Potrivit articolului, „blocada efectivă” a strâmtorii Ormuz de către forțele americane și iraniene a redus semnificativ aprovizionarea globală cu LNG, ceea ce a dus la creșteri de preț și la penurii de energie în Asia. Qatar este un actor major în această piață: țara a produs anul trecut aproape o cincime din aprovizionarea mondială cu LNG, conform informațiilor din material. În același timp, Antena 3 menționează că cel puțin două petroliere ale Abu Dhabi National Oil Co . au traversat recent strâmtoarea, iar incapacitatea Qatarului de a-și transporta produsele a fost un factor important în perturbările pieței. Ce urmează Reluarea tranzitului este, deocamdată, un semnal punctual, nu o revenire completă a fluxurilor. În paralel, un vas militar din forțele navale britanice se îndreaptă spre Orientul Mijlociu pentru a fi pregătit să se alăture unei misiuni internaționale de protejare a navigației în strâmtoarea Ormuz, potrivit AFP și dpa, citate de Agerpres. [...]
Debarcarea pasagerilor de pe MV Hondius este organizată ca o operațiune „fără contact” cu populația locală , după ce toți cei aflați la bord au fost considerați, preventiv, „contacte cu risc ridicat”, relatează HotNews . Miza imediată este una operațională: repatrierea și izolarea pasagerilor în condiții controlate, pentru a limita orice risc de transmitere. Nava de croazieră a ajuns duminică dimineață în apropiere de insula spaniolă Tenerife, potrivit imaginilor live transmise de presa spaniolă. Cum se face evacuarea și ce reguli se aplică Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a recomandat ca pasagerii fără simptome să fie repatriați pentru autoizolare prin mijloace de transport special organizate de țările lor, nu prin zboruri comerciale regulate. Operațiunea de debarcare era preconizată să înceapă între 06:30 și 07:00 GMT (09:30–10:00 în România), iar autoritățile spaniole au anunțat că procesul este construit astfel încât să nu existe „niciun contact” cu populația locală pe tot parcursul evacuării. Triaj medical, debarcare eșalonată și supraveghere 42 de zile Planul prezentat de autorități prevede un examen medical la bord, urmat de debarcare „eșalonată și ordonată”, fără bagaje. Cei 14 cetățeni spanioli ar urma să coboare primii, iar toți pasagerii vor purta măști FFP2. Pasagerii cu simptome trebuie prioritizați pentru evaluare medicală și testare la sosire, potrivit ECDC. În funcție de starea lor, aceștia pot fi izolați în Tenerife sau evacuați medical în țările de origine. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a indicat că pasagerii vor fi supuși unei supravegheri timp de 42 de zile. Cazurile raportate și evaluarea riscului OMS a transmis vineri că opt persoane s-au îmbolnăvit, dintre care trei au decedat (un cuplu olandez și un cetățean german). Șase dintre cele opt cazuri au fost confirmate, iar alte două sunt suspecte, potrivit organizației. De regulă, hantavirusul se răspândește prin rozătoare, însă în cazuri rare poate fi transmis de la persoană la persoană. Autoritățile sanitare au declarat că riscul de răspândire este scăzut. În paralel, șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus , a ajuns sâmbătă seara în portul industrial Granadilla de Abona pentru a supraveghea operațiunile, potrivit unui material anterior al HotNews . [...]
