Știri
Știri din categoria Externe
Încrederea în Vladimir Putin a scăzut la minimul ultimilor 7 ani potrivit United24 Media, după ce autoritățile ruse au intensificat restricțiile asupra internetului, inclusiv blocarea parțială a Telegram și limitarea serviciilor VPN. Un sondaj realizat între 27 și 29 martie 2026 arată o scădere bruscă de 5 puncte procentuale, de la 76% la 71%, cea mai accentuată reducere săptămânală din ultimii ani, în timp ce neîncrederea a crescut vizibil.
Declinul este asociat direct cu politica de control digital impusă de Roskomnadzor. Din vara lui 2025, accesul la Telegram a fost restricționat progresiv, iar până la începutul lui aprilie 2026 nivelul de blocare a ajuns la aproximativ 80%. Platforma are circa 90 de milioane de utilizatori în Rusia, iar impactul a fost major: traficul a scăzut de zece ori pe anumite rețele, potrivit operatorilor de stat.
În paralel, autoritățile au extins ofensiva împotriva VPN-urilor:
Nemulțumirea s-a mutat și în stradă. La finalul lunii martie, proteste pentru libertatea internetului au fost raportate în mai multe orașe, iar în Moscova au avut loc rețineri. Alte manifestații au fost împiedicate de autorități invocând diverse motive administrative.
Scăderea încrederii este confirmată și de alte instituții. Centrul Levada indică un declin semnificativ față de finalul lui 2025, iar VCIOM arată o tendință similară. În același timp, sprijinul pentru partidul Rusia Unită a coborât sub 30%. Printre cauze se numără restricțiile online, presiunea economică și oboseala legată de războiul din Ucraina, cu un impact mai pronunțat în rândul tinerilor.
În ansamblu, măsurile de control asupra internetului par să fi produs efectul invers celui dorit, alimentând nemulțumirea publică și accelerând erodarea încrederii în conducerea de la Kremlin.
Recomandate
Amenințarea lui Dmitri Medvedev la adresa diplomaților UE din Kiev ridică riscul operațional pentru misiunile străine , după ce Bruxellesul a anunțat că își menține prezența în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor Moscovei, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a susținut, într-o postare pe platforma X, că UE ar avea „diplomați în plus” și „trebuie să reducă efectivele”, relatează The Hill. Avertismentul Moscovei: noi bombardamente și ținte legate de armata ucraineană Contextul declarației este un mesaj al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, care luni a îndemnat cetățenii străini să părăsească Kievul, anunțând că Moscova ar urma să lanseze noi bombardamente asupra capitalei ucrainene. În același timp, șeful diplomației ruse l-a înștiințat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Moscovei de a ataca obiective din Kiev „legate de armata ucraineană”, conform articolului. Comunicatul MAE rus menționează „atacuri constante și sistematice” asupra întreprinderilor din industria de apărare ucraineană, inclusiv instalații asociate dronelor, și avertizează că loviturile ar urma să vizeze „centrele de decizie și posturile de comandă”. Răspunsul Comisiei Europene: „Rusia încearcă doar să semene panică” Marți, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a respins amenințările Moscovei, afirmând că Rusia încearcă să inducă panică. „Am constatat că Rusia încearcă doar să semene panică prin aceste amenințări.” Ea a adăugat că UE își menține prezența și activitatea la Kiev și a calificat amenințările drept un semn de „disperare”. Ce urmează: presiune pe deciziile de securitate ale misiunilor diplomatice Schimbul de mesaje amplifică incertitudinea de securitate pentru personalul diplomatic și organizațiile internaționale din Kiev, într-un moment în care Rusia vorbește explicit despre intensificarea bombardamentelor și despre ținte militare în capitală. Articolul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete de reducere a personalului diplomatic sau despre modificări ale dispozitivului de securitate al misiunilor UE și SUA. [...]
Amenințarea Rusiei cu „lovituri sistematice” asupra Kievului riscă să prelungească presiunea asupra activității economice și a funcționării orașului , în condițiile în care locuitorii și o parte dintre misiunile diplomatice spun că nu își schimbă planurile, potrivit Reuters . Moscova a transmis luni că intenționează să lanseze „lovituri sistematice” asupra unor ținte din capitala Ucrainei și a cerut străinilor și diplomaților să părăsească orașul. În pofida acestui mesaj, locuitori intervievați de Reuters au descris amenințările drept o încercare de a induce panică și au spus că își vor continua viața în Kiev. Atacurile recente au avut deja efecte directe. Autoritățile ucrainene au declarat că un bombardament masiv cu rachete și drone, produs duminică, a ucis trei persoane, a rănit peste 90 și a avariat aproximativ 300 de obiective. Un alt atac, la 14 mai, a ucis 24 de civili în Kiev. Diplomații rămân, dar tensiunea crește în relațiile cu statele europene Unele misiuni diplomatice nu au indicat planuri de plecare, în pofida apelului Rusiei. Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a respins amenințările ruse drept „o capodoperă a ipocriziei”, potrivit relatării. În paralel, Olanda, Germania și Norvegia s-au numărat printre țările care au convocat diplomați ruși în urma atacurilor asupra capitalei și a amenințărilor la adresa trimișilor străini. Dmitri Medvedev , vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a ironizat pe platforma X decizia UE de a rămâne la Kiev. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres , și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de amenințările Rusiei. Cât de realistă este o escaladare a ritmului atacurilor Rusia a prezentat atacul de duminică și anunțul privind noi lovituri ca represalii pentru o lovitură ucraineană cu dronă, vineri, asupra unui cămin studențesc din regiunea Luhansk, aflată sub ocupație rusă. Armata ucraineană a afirmat că a lovit o unitate rusă de drone. În același timp, un analist de la Institutul Național pentru Studii Strategice din Ucraina, Mykola Bielieskov, a pus sub semnul întrebării capacitatea Rusiei de a crește semnificativ ritmul și amploarea atacurilor aeriene, argumentând că pentru atacuri combinate la scara celor din 13–14 mai sau 23–24 mai ar fi nevoie de acumularea de rachete, în condițiile în care nu ar exista „capacitate de rezervă, oameni și bani” pentru a produce mult peste ritmul atins în 2024–2025. Pentru Kiev, mesajul dominant rămâne unul operațional: locuitorii spun că sunt epuizați, dar că procedurile de protecție au devenit rutină, inclusiv deplasarea la adăposturi atunci când alertele se intensifică. [...]
Marii industriași ruși cer acces la armament greu și rezerviști pentru paza fabricilor , pe fondul intensificării atacurilor cu drone care au produs pierderi semnificative, potrivit Digi24 . Solicitarea, formulată direct la Kremlin, indică o presiune tot mai mare asupra statului rus de a transfera o parte din efortul de securitate către companii, cu implicații economice și operaționale pentru sectoare critice. La o întâlnire cu Vladimir Putin , Alexander Șohin – șeful RSPP, cea mai mare asociație de afaceri din Rusia, care include în conducere miliardari din lista Forbes – a spus că întreprinderile mari au nevoie de „reglementare” pentru a-și putea proteja obiectivele și teritoriile unde operează. În esență, mediul de afaceri reclamă că instrumentele actuale sunt insuficiente în fața atacurilor cu drone. Ce cer companiile: armament mai puternic și personal pentru pază Șohin a cerut mecanisme care să permită dotarea cu armament „nu doar ușor de calibru 7,62”, ci și „de calibru mai mare”, alături de mijloace precum sisteme de război electronic și „instalații laser”, conform relatării. Pe lângă echipamente, companiile vor și stabilitate în alocarea personalului de pază: potrivit lui Șohin, mediul de afaceri ar dori ca întreprinderilor să le fie alocați rezerviști pe care o lege adoptată la finalul anului trecut permite să fie folosiți pentru paza obiectivelor. El s-a plâns că acești rezerviști sunt mutați frecvent între locații, ceea ce afectează continuitatea protecției. De ce contează economic: pierderi mari și extinderea riscului pe teritoriu Digi24 notează că, la sfârșitul anului trecut, doar companiile petroliere ar fi înregistrat pierderi de aproximativ 1 trilion de ruble din cauza atacurilor cu drone care au lovit zeci de rafinării. În primăvara lui 2026, „un sfert din teritoriul Rusiei” ajunsese în raza de acțiune a dronelor ucrainene, inclusiv orașe dincolo de Ural, precum Celiabinsk, Ekaterinburg și Perm. Pentru companii, mesajul este că riscul nu mai este localizat în proximitatea frontului, ci devine o problemă de continuitate operațională pentru active industriale și logistice pe arii largi. Context: schimbări la vârful apărării și măsuri sporite de securitate În același context al atacurilor cu drone, Putin l-a demis la începutul lunii mai pe comandantul Forțelor Aeriene și Spațiale ale Rusiei, structură care include apărarea antiaeriană și antirachetă, și l-a numit pe generalul-colonel Alexander Ceaiko în locul generalului Viktor Afzalov, potrivit informațiilor din articol. Separat, Digi24 menționează că Financial Times a relatat, pe baza unor surse, că Putin ar petrece mai mult timp în buncăre subterane, și-ar fi redus deplasările, iar apropiaților li s-ar interzice folosirea telefoanelor mobile și a dispozitivelor cu acces la internet. [...]
Ucraina acuză Rusia că încearcă să intimideze diplomații străini din Kiev , după ce Moscova a avertizat asupra unor atacuri „sistemice” asupra capitalei, într-un mesaj pe care Ministerul de Externe de la Kiev îl numește „șantaj nerușinat”, potrivit Agerpres . MAE ucrainean susține că, din evaluările sale, „nivelul general al amenințărilor” la adresa Kievului și a altor orașe ucrainene „rămâne același ca în anii și lunile anterioare”, iar scopul anunțurilor Moscovei ar fi descurajarea și intimidarea corpului diplomatic străin. În același timp, instituția a mulțumit misiunilor diplomatice care și-au menținut personalul în capitală, în pofida avertismentelor rusești de a părăsi orașul „cât mai curând posibil” din motive de securitate. În nota citată, partea ucraineană arată că Rusia a folosit „întreaga gamă de rachete și drone letale” împotriva Kievului încă de la începutul războiului, motiv pentru care nu consideră că riscul ar fi crescut doar prin faptul că Moscova a anunțat o nouă campanie de lovituri asupra centrelor de comandă și a obiectivelor industriei militare din capitală. MAE ucrainean afirmă și că este pregătit să contribuie la „consolidarea suplimentară a securității” misiunilor diplomatice străine, dacă acestea solicită acest lucru. Reacția UE și a diplomaților aflați la Kiev Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova , și alți diplomați din țările partenere au transmis că nu intenționează să părăsească orașul. Potrivit agenției Unian, Mathernova a catalogat amenințările Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”, afirmând că Rusia bombardează de ani de zile clădiri rezidențiale și infrastructură civilă în Ucraina, iar acum invocă „dreptul internațional umanitar” și „Convențiile de la Geneva”. Contextul avertismentelor Moscovei MAE rus a cerut luni cetățenilor străini din Kiev, inclusiv personalului diplomatic, să părăsească orașul înaintea unor noi bombardamente. Avertismentul a fost reiterat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , într-o convorbire telefonică rară cu secretarul de stat american, Marco Rubio, notează AFP. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a bombardat intens Kievul, ucigând cel puțin patru persoane și rănind aproximativ 100, potrivit AFP și Reuters. În acel atac, Rusia a lansat o rachetă „Oreșnik” „pentru a treia oară de la începutul conflictului”, fără încărcătură nucleară, la fel ca în dățile precedente. Un expert ucrainean, Pavel Narojnîi, a declarat pentru Unian că Rusia ar putea încerca un nou atac masiv combinat asupra Kievului „în aproximativ o săptămână sau 10 zile”. [...]
Avertismentul public al Kievului către Minsk ridică riscul de escaladare la granița nordică a Ucrainei , după ce comandantul Forțelor ucrainene de Sisteme fără Pilot, Robert Brovdi , a transmis că au fost identificate „500 de ținte” în Belarus care ar urma să fie lovite dacă regimul lui Aleksandr Lukașenko intră în război, potrivit Libertatea . Mesajul a fost publicat pe Facebook de Brovdi, cunoscut sub numele de cod „Maghiarul”, și este formulat ca o descurajare directă la adresa liderului de la Minsk, aliat al Kremlinului. În postare, comandantul ucrainean afirmă că „primele 500 de ținte sunt deja pe radar” și îl îndeamnă pe Lukașenko să stea „departe de raza vizuală a Ucrainei”. De ce contează: semnal de descurajare și extinderea listei de ținte Avertismentul indică faptul că Ucraina își pregătește, cel puțin la nivel declarativ, un răspuns rapid și predefinit în cazul unei implicări belaruse într-o nouă ofensivă. În același timp, mesajul sugerează că infrastructura sau obiectivele de pe teritoriul Belarusului ar putea intra explicit în calculul operațional al Kievului, dacă Minsk ar trece de la sprijin logistic la participare militară. Contextul imediat: exercițiu nuclear comun și tensiuni crescute Potrivit aceleiași surse, Belarus și Rusia au desfășurat săptămâna trecută primul exercițiu nuclear comun, iar Lukașenko a amenințat cu o intervenție militară împotriva Ucrainei în cazul unui presupus atac asupra teritoriului belarus. În acest context, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a catalogat desfășurarea de arme nucleare tactice rusești în Belarus și exercițiile comune drept „o provocare fără precedent” la adresa arhitecturii globale de securitate și a cerut partenerilor internaționali să răspundă ferm. Măsuri pe teren: securitate întărită la graniță Autoritățile ucrainene au dispus întărirea măsurilor de securitate în cinci regiuni de la granița cu Belarus, cu accent pe axa Cernihiv–Kiev, notează Libertatea. Belarus a avut deja un rol cheie în debutul invaziei ruse la scară largă, după ce Lukașenko i-a permis lui Vladimir Putin să folosească teritoriul belarus pentru lansarea atacului din februarie 2022. [...]
SpaceX a obținut tarife de aproape cinci ori mai mari pentru terminalele Starlink folosite de dronele kamikaze LUCAS , după ce Pentagonul a acceptat noile condiții în lipsa unor alternative comparabile, potrivit Mediafax , care citează o investigație Reuters. În primele săptămâni de la declanșarea campaniei de bombardamente asupra Iranului, oficialii SpaceX au susținut că serviciile de conectivitate pentru dronele LUCAS intră în categoria „aviației”, ceea ce ar justifica prețuri mai ridicate decât abonamentele standard pentru utilizare terestră sau mobilă. În consecință, compania a cerut aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei) pentru fiecare terminal Starlink, față de circa 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) plătiți anterior de Departamentul Apărării al SUA. Costul pe dronă a urcat, iar Pentagonul a acceptat condițiile Disputa cu Pentagonul s-a concentrat pe clasificarea dronelor kamikaze LUCAS și pe proporționalitatea tarifului, în condițiile în care arma folosește rețeaua Starlink doar pentru o perioadă scurtă înainte de autodistrugere. Totuși, lipsa unor opțiuni viabile a împins Departamentul Apărării să accepte noile tarife. Decizia a majorat semnificativ costul total pentru fiecare dronă LUCAS, care a ajuns „aproape dublu” față de estimarea inițială de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei) pe unitate, potrivit sursei citate. Reuters mai notează, pe baza propriilor surse, că mai mulți oficiali ai Pentagonului, inclusiv adjunctul secretarului Apărării, Steve Feinberg, au fost nemulțumiți de acordul cu SpaceX. După încetarea temporară a ostilităților din aprilie, Pentagonul ar fi reluat negocierile cu Terrence O’Shaughnessy, șeful diviziei de apărare a SpaceX. De ce contează: dependența de Starlink limitează puterea de negociere În context, SpaceX este prezentată ca actor dominant în comunicațiile prin satelit pe orbită terestră joasă, cu aproximativ 10.000 de sateliți activi, adică peste 60% din totalul obiectelor aflate pe orbită, conform materialului. Pentagonul a anunțat că analizează identificarea unor furnizori concurenți, însă, potrivit Reuters, niciun competitor nu poate oferi în prezent o infrastructură comparabilă. Sunt menționate OneWeb și Project Kuiper, care rămân în urma SpaceX la capacitate și acoperire globală. [...]
