Știri
Știri din categoria Externe
Amenințarea lui Dmitri Medvedev la adresa diplomaților UE din Kiev ridică riscul operațional pentru misiunile străine, după ce Bruxellesul a anunțat că își menține prezența în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor Moscovei, potrivit Digi24.
Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a susținut, într-o postare pe platforma X, că UE ar avea „diplomați în plus” și „trebuie să reducă efectivele”, relatează The Hill.
Contextul declarației este un mesaj al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, care luni a îndemnat cetățenii străini să părăsească Kievul, anunțând că Moscova ar urma să lanseze noi bombardamente asupra capitalei ucrainene.
În același timp, șeful diplomației ruse l-a înștiințat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Moscovei de a ataca obiective din Kiev „legate de armata ucraineană”, conform articolului.
Comunicatul MAE rus menționează „atacuri constante și sistematice” asupra întreprinderilor din industria de apărare ucraineană, inclusiv instalații asociate dronelor, și avertizează că loviturile ar urma să vizeze „centrele de decizie și posturile de comandă”.
Marți, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a respins amenințările Moscovei, afirmând că Rusia încearcă să inducă panică.
„Am constatat că Rusia încearcă doar să semene panică prin aceste amenințări.”
Ea a adăugat că UE își menține prezența și activitatea la Kiev și a calificat amenințările drept un semn de „disperare”.
Schimbul de mesaje amplifică incertitudinea de securitate pentru personalul diplomatic și organizațiile internaționale din Kiev, într-un moment în care Rusia vorbește explicit despre intensificarea bombardamentelor și despre ținte militare în capitală. Articolul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete de reducere a personalului diplomatic sau despre modificări ale dispozitivului de securitate al misiunilor UE și SUA.
Recomandate
Escaladarea militară în Ucraina riscă să se traducă în șocuri economice regionale , pe fondul temerilor din anturajul Kremlinului că Vladimir Putin ar putea lua în calcul inclusiv folosirea unei arme nucleare tactice, după intensificarea atacurilor ucrainene în profunzimea teritoriului rus, potrivit Antena 3 , care citează Bloomberg . Publicația notează, pe baza unor surse apropiate Kremlinului, că Rusia ar intenționa să intensifice în perioada următoare atacurile cu rachete balistice asupra Kievului, inclusiv asupra centrului capitalei, dar și asupra unor obiective de infrastructură din alte orașe ucrainene. În paralel, negocierile purtate timp de aproximativ un an și jumătate, cu medierea administrației Trump, ar fi eșuat, iar cele două părți ar fi rămas „practic în aceleași poziții” ca la începutul discuțiilor, potrivit acelorași surse. Un element cu implicații directe pentru stabilitatea economică este ținta atacurilor ucrainene în Rusia: sursele citate vorbesc despre lovituri care au afectat „zeci de rafinării, porturi și depozite” ale unor platforme de comerț online. La Moscova, aceste acțiuni sunt prezentate drept „atacuri ale NATO”, pe motiv că alianța furnizează Ucrainei armament și informații. Presiune economică, dar fără semnale de oprire a războiului În pofida „presiunilor economice”, a unei „crize a carburanților” și a atacurilor asupra centrelor logistice, Putin nu ar avea intenția de a opri războiul, mai afirmă sursele Bloomberg citate. În această cheie, actuala etapă a schimburilor de lovituri nu ar reprezenta încă vârful escaladării militare. Totodată, mai mulți oficiali ruși ar ajunge la concluzia că, „ca ultimă soluție”, Putin ar putea recurge la arme nucleare tactice împotriva Ucrainei, în condițiile în care o înfrângere ar fi „complet inacceptabilă” pentru liderul de la Kremlin, potrivit relatării. Pragul nuclear: risc invocat, dar contestat de analiști Bloomberg precizează că, deocamdată, nu există indicii că Putin s-ar pregăti efectiv să folosească arme nucleare. În plus, parteneri ai Rusiei, inclusiv China, s-ar opune ferm unei asemenea măsuri, iar Beijingul ar fi transmis un avertisment categoric să nu se recurgă la un atac nuclear. Fiona Hill, cercetătoare principală la Brookings Institution și fostă consilieră a trei președinți americani, amintește că administrația Biden l-a avertizat pe Putin asupra consecințelor folosirii armelor nucleare. „În timpul administrației Biden, Statele Unite i-au transmis lui Putin că un atac nuclear ar primi drept răspuns o lovitură convențională a forțelor americane împotriva Rusiei.” În același timp, Aleksandr Gabuev, directorul Centrului Carnegie pentru Rusia și Eurasia de la Berlin, apreciază că riscul folosirii armelor nucleare tactice este „extrem de scăzut”, argumentând că eficiența pe câmpul de luptă modern ar fi limitată, iar costurile politice ale încălcării „tabuului nuclear” ar fi foarte mari. „Atât timp cât Moscova mai are loc pentru escaladare cu armament convențional, inclusiv prin intensificarea atacurilor cu rachete, are puține motive să treacă pragul nuclear”. În plan diplomatic, sursele citate susțin că Kremlinul ar continua să spere în noi propuneri aduse la Moscova de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisari speciali ai lui Donald Trump, însă așteptările privind un progres ar fi „foarte reduse”. [...]
Atacul cu drone asupra regiunii Rostov a lovit direct infrastructura logistică a unor retaileri mari , după ce depozite ale Ozon și DNS au fost vizate în noaptea de vineri spre sâmbătă, potrivit Antena 3 . Dincolo de dimensiunea militară, incidentul ridică riscuri operaționale pentru lanțurile de aprovizionare și pentru capacitatea de livrare în sudul Rusiei. Ozon a transmis că o facilitate logistică din Rostov-pe-Don a fost lovită de o dronă, iar impactul a provocat un „incendiu de mici proporții”, stins rapid. Compania a precizat că a suspendat temporar activitatea în unitate pentru ca serviciile de intervenție să inspecteze zona și să confirme că este sigură. În același timp, un depozit al retailerului de electrocasnice și electronice DNS a luat foc în orașul Aksai, iar angajații aflați la fața locului au fost evacuați, potrivit canalului de Telegram Exilenova Plus, citat de Antena 3. Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar , a spus că pe teritoriul unui depozit din districtul Aksai au fost găsite fragmente provenite de la o dronă, fără să precizeze ce unitate a fost afectată. Extinderea atacului și efectele asupra populației Sliusar a afirmat că Rostov-pe-Don și districtele Aksai, Bagaiev și Neklinovski au fost atacate. Potrivit acestuia, șapte persoane au fost rănite, iar doi adulți și doi copii au fost internați în spitalele din Rostov-pe-Don. Tot guvernatorul a declarat că, în districtul Proletarski din Rostov-pe-Don, fragmentele unei drone au avariat două blocuri de locuințe, iar locuitorii au fost evacuați, în timp ce serviciile de intervenție au intervenit la fața locului. Context: presiune asupra infrastructurii din interiorul Rusiei Antena 3 notează că Ucraina atacă în mod regulat infrastructura militară din adâncimea teritoriului Rusiei și din teritoriile ocupate, cu scopul de a reduce capacitatea Moscovei de a continua războiul. În noaptea de 28 august, drone ucrainene au lovit rafinăria de petrol din Iaroslavl, iar Statul Major General al Ucrainei a confirmat atacul; au fost raportate și atacuri asupra Moscovei și regiunii înconjurătoare. În plus, în această vară, Ucraina ar fi derulat o campanie de atacuri care a inclus și retaileri ruși: pe 27 august, depozite Ozon din Ufa și Orenburg ar fi fost atacate, potrivit companiei, iar pe 26 august ar fi fost vizat un depozit Wildberries, conform canalelor de monitorizare menționate în articol. [...]
Lovitura Ucrainei asupra unui bombardier strategic rus la Engels-2 arată că atacurile la distanță lungă încep să creeze probleme operaționale și bugetare Moscovei , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post pentru 28 august 2026. În „key takeaways”, ISW notează că forțele ucrainene au lovit un bombardier strategic rus la baza aeriană Engels-2 din regiunea Saratov, un obiectiv din „spatele” Rusiei și considerat puternic apărat. Mesajul principal al analizei este că Ucraina își menține capacitatea de a atinge ținte de valoare ridicată în adâncimea teritoriului rus, ceea ce obligă Moscova să aloce resurse suplimentare pentru apărare și protecția infrastructurii militare. Pe fondul acestor lovituri și al costurilor războiului, ISW indică faptul că dificultățile bugetare ale Rusiei – alimentate de efortul militar, campania ucraineană de lovituri la distanță lungă, sancțiunile internaționale și „managementul economic defectuos” – se traduc în „probleme operaționale concrete”. Publicația nu detaliază în extrasul prezentat natura exactă a acestor probleme, dar le leagă direct de presiunea combinată financiară și militară. Semnale de control intern și escaladare informațională ISW mai apreciază că Ministerul rus al Apărării ar urma să își extindă accesul la date personale și medicale ale cetățenilor, în perspectiva unor mobilizări forțate din rezervă, vehiculate după alegerile pentru Duma de Stat programate pe 20 septembrie. Evaluarea este formulată ca probabilitate („likely”) și se referă la „rumored involuntary reserve call-ups”, fără alte detalii în textul disponibil. În paralel, analiza consemnează un test de lansare a unei rachete balistice intercontinentale (ICBM), descris ca parte a „zăngănitului nuclear” folosit de Kremlin pentru a proiecta forță militară. Un alt element cu miză operațională este războiul electronic: Rusia își promovează sistemul de bruiaj anti- Starlink ca pe o „capacitate revoluționară”, într-un efort de influențare („cognitive warfare”) menit să descurajeze SUA să permită Ucrainei acces la Starlink deasupra teritoriului rus, potrivit ISW. Situația din teren: avansuri limitate și presiune pe rafinării Pe front, ISW consemnează avansuri tactice limitate ale Ucrainei în direcția Kostiantînivka. Totodată, forțele ucrainene ar continua loviturile repetate asupra rafinăriilor rusești pentru a le menține scoase din funcțiune. În același interval, Rusia a lansat peste noapte 164 de drone asupra Ucrainei, potrivit evaluării citate. [...]
Negocierile de pace rămân blocate de condițiile Moscovei , iar discuțiile „foarte curând” anunțate de Kirilo Budanov par să se limiteze, cel puțin inițial, la aspecte tehnice, fără perspective de acord rapid, potrivit HotNews . Kirilo Budanov, șeful serviciului de informații al apărării din Ucraina și reprezentant al Kievului în negocieri, a spus într-un interviu pentru proiectul de pe YouTube „Moseichuk+” că „toată lumea va vedea că negocierile vor începe foarte curând”, dar că acestea vor viza „în principal aspectele tehnice și pregătirile” pentru un pas ulterior mai important. În același timp, Budanov a indicat că un final al războiului nu este realist pe termen scurt. Întrebat dacă luptele se vor prelungi pe tot parcursul iernii, el a răspuns că este „nerealist” să ne așteptăm ca războiul să se încheie acum. Miza reală: condițiile Rusiei și refuzul Ucrainei de a ceda teritorii Budanov a susținut că un progres ar necesita ca Ucraina și Rusia „să facă simultan un pas una către cealaltă”, adăugând că Kievul este deschis la această idee. Totuși, el a descris poziția Moscovei ca fiind una de blocaj: „Iar în acest moment, Federația Rusă — și vă spun acest lucru ca persoană profund implicată în acest proces — o spune clar: «Poate că am vrea, dar nu».” Potrivit informațiilor prezentate, principala cerere a Rusiei rămâne retragerea Ucrainei din Donbas , zonă pe care trupele ruse nu au reușit să o ocupe integral în timpul invaziei la scară largă. Kievul afirmă că nu va ceda teritoriul pe care îl controlează încă. Context operațional: presiune pe infrastructură înainte de iarnă În paralel cu discuțiile despre negocieri, ambele părți și-au intensificat atacurile asupra infrastructurii logistice, portuare și energetice. În material se menționează și așteptarea ca Rusia să își reia campania împotriva rețelei electrice a Ucrainei pe măsură ce se apropie iarna, ceea ce poate crește presiunea asupra capacității de funcționare a economiei și a serviciilor publice. Discuțiile de pace susținute de SUA nu au produs până acum rezultate concrete, iar ultima rundă de negocieri trilaterale a avut loc în februarie, conform aceleiași surse. [...]
Vizita secretă la Moscova a șefului CIA indică o repoziționare a SUA între războiul din Ucraina și presiunea economică asupra Iranului , într-un moment în care Washingtonul încearcă să limiteze riscurile pentru NATO și să reducă sprijinul Rusiei pentru Teheran, potrivit Știrile Pro TV , care citează o analiză CNN. John Ratcliffe ar fi mers la Moscova „săptămâna aceasta”, pentru discuții cu oficiali ai serviciilor ruse, într-un context în care atât Vladimir Putin, cât și Donald Trump sunt descriși ca fiind prinși în conflicte pe care nu le pot câștiga decisiv, dar nici nu le pot încheia fără costuri de prestigiu: Ucraina, respectiv Iran. Analiza notează că ambii ar fi subestimat capacitatea adversarilor, iar avantajele militare convenționale au fost erodate de tactici asimetrice și tehnologii ieftine, precum dronele. Ce a urmărit șeful CIA la Moscova Conform a două persoane familiarizate cu subiectul, citate de CNN, agenda lui Ratcliffe ar fi inclus două mesaje principale: avertizarea Rusiei în privința oricăror atacuri deschise sau ascunse asupra teritoriului NATO, pe fondul temerilor din Europa că Putin ar putea „testa” apărarea alianței; încurajarea Moscovei să întrerupă sprijinul economic și militar acordat Iranului. Misiunea este prezentată și ca un posibil semnal de reasigurare pentru aliații SUA, care au avut îngrijorări legate de angajamentul lui Trump față de NATO. În același timp, tentativa SUA de a impulsiona o încheiere a războiului din Ucraina ar fi „primită cu brațele deschise”, deși reducerea ajutorului militar pentru Kiev alimentează suspiciuni privind motivele administrației americane. În material se menționează și că Trump nu ar fi dat curs unei oferte din această vară privind licențierea producției sistemelor antirachetă Patriot pentru Ucraina. Miza economică: izolarea Iranului depinde de Moscova și Beijing Analiza CNN plasează în centru trecerea administrației americane, după șase luni de război cu Iranul, de la acțiune militară la „un război economic total” — adică o strategie de presiune prin sancțiuni și restricții comerciale extinse. În acest cadru, Washingtonul ar avea nevoie de cooperarea unor actori care sunt parteneri comerciali importanți ai Iranului, inclusiv Rusia și China. Firas Maksad, director general la Eurasia Group pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a declarat pentru CNN International că eficiența presiunii economice depinde de obținerea unei forme de cooperare din partea chinezilor, rușilor și a altor actori regionali, dar că acest lucru va fi „foarte greu”. De ce ar putea Rusia să nu ajute și ce ar câștiga din slăbirea SUA Materialul sugerează că Rusia ar avea un interes strategic redus să ușureze situația lui Trump în Iran, iar orice „schimb de servicii” care ar implica Ucraina s-ar lovi de eșecul anterior al președintelui american de a forța Kievul să accepte concesii teritoriale. În plus, CNN a relatat în martie că Rusia ar fi furnizat Iranului informații despre locațiile și mișcările trupelor, navelor și aeronavelor americane, o parte importantă fiind imagini din constelația de sateliți de supraveghere a Moscovei, potrivit mai multor persoane familiarizate cu rapoartele serviciilor de informații americane. Pe acest fundal, The Washington Post a relatat că vizita ar fi fost precedată de informații recente ale serviciilor secrete americane care ar sugera că Kremlinul consideră SUA slăbite de războiul cu Iranul. Analiza mai susține că lipsa unei victorii decisive ar fi afectat credibilitatea SUA, ar fi epuizat stocurile de muniție și ar fi pus presiune pe forțele navale și aeriene — elemente care ar putea încuraja adversari precum Rusia și China să pună sub semnul întrebării capacitatea sau interesul Washingtonului de a răspunde la crize în Europa sau Asia. Diferențe între cele două conflicte și limita comparației Deși trasează paralele între Putin și Trump, analiza subliniază că acestea au o valabilitate limitată. Spre deosebire de Putin, Trump „nu a copiat” decizia de a trimite trupe terestre într-un blocaj, iar Putin este descris ca fiind mai puțin constrâns de dinamica internă decât un președinte american. În material este citat și un bilanț de „peste 1,4 milioane” de ruși morți, răniți sau dispăruți, atribuit Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale . În privința țintelor, analiza afirmă că Putin lovește orașe și infrastructură energetică în Ucraina, în timp ce Trump ar fi evitat în mare măsură vizarea deliberată a civililor și infrastructurii civile, dar se menționează și un atac cu rachete care ar fi lovit o școală iraniană în februarie, ucigând aproape 200 de copii și adulți, despre care Trump nu ar fi oferit o explicație publică completă, iar atacul ar fi rezultat din folosirea unor informații învechite. Ce urmează: presiune pe două fronturi, cu risc de escaladare În lectura CNN, vizita lui Ratcliffe vine într-un moment „sumbru” al relațiilor internaționale, cu războaiele din Ucraina și Iran care destabilizează Orientul Mijlociu, implică marile puteri și alimentează temeri de extindere a conflictului. În acest context, Washingtonul încearcă simultan să descurajeze orice testare a NATO de către Rusia și să reducă sprijinul Moscovei pentru Iran, în timp ce strategia de izolare economică a Teheranului ar putea depinde tocmai de cooperarea unor adversari geopolitici. [...]
Peste 113.000 de ruși au trecut în Georgia într-o săptămână , pe fondul temerilor legate de recrutare și al înăspririi regulilor de mobilizare, potrivit Mediafax . Mișcarea pune presiune operațională pe punctele de frontieră și indică o accelerare a ieșirilor din Rusia, în contextul semnalelor privind extinderea mobilizării militare. În material se arată că la granița dintre Rusia și Georgia s-au format „cozi kilometrice”, după ce Vladimir Putin a anunțat că va crește mobilizarea în rândul militarilor. Datele privind fluxul de persoane sunt atribuite publicației Politico . Presiune la frontieră și un nou val de plecări Aproape 113.000 de civili au trecut frontiera spre Georgia săptămâna trecută, conform datelor citate. Articolul plasează această creștere a plecărilor și în contextul unor avertismente publice ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind „noi amenințări” din partea Rusiei. Georgia este prezentată ca destinație majoră de refugiu încă de la începutul războiului, atât pentru ucraineni, cât și pentru ruși, potrivit acelorași date atribuite Politico. Înăsprirea regulilor de mobilizare: de la hârtie la ordine electronice Un element-cheie care ar putea face mai dificilă părăsirea țării este schimbarea procedurilor de chemare la mobilizare. Mediafax notează că, în 2022, „aproape un milion” de ruși ar fi reușit să evite chemarea la război, profitând de „hibele” din legislație: ordinele erau livrate pe hârtie, iar dacă nu erau semnate, exista timp pentru plecare. În iunie anul acesta, Rusia ar fi trecut la emiterea electronică a ordinelor, care „intră în vigoare mult mai rapid”, imediat ce sunt emise online, conform articolului. Mesaje contradictorii despre o mobilizare în masă Materialul menționează că Kremlinul ar fi negat o mobilizare, iar purtătorul de cuvânt Dmitry Petkov ar fi spus că informațiile sunt „speculații venite dinspre Ucraina”. În același context este citată o declarație atribuită ambasadorului rus la ONU, Vasily Nebenzya: „Nu avem nevoie de mobilizare în masă în acest moment; nu este planificată și nici așteptată, din câte știu”. Ce urmează depinde de deciziile de la Moscova privind recrutarea și de modul în care noile proceduri digitale vor fi aplicate în practică; articolul nu oferă o prognoză sau un calendar suplimentar. [...]
