Știri
Știri din categoria Externe
Amenințarea Rusiei cu „lovituri sistematice” asupra Kievului riscă să prelungească presiunea asupra activității economice și a funcționării orașului, în condițiile în care locuitorii și o parte dintre misiunile diplomatice spun că nu își schimbă planurile, potrivit Reuters.
Moscova a transmis luni că intenționează să lanseze „lovituri sistematice” asupra unor ținte din capitala Ucrainei și a cerut străinilor și diplomaților să părăsească orașul. În pofida acestui mesaj, locuitori intervievați de Reuters au descris amenințările drept o încercare de a induce panică și au spus că își vor continua viața în Kiev.
Atacurile recente au avut deja efecte directe. Autoritățile ucrainene au declarat că un bombardament masiv cu rachete și drone, produs duminică, a ucis trei persoane, a rănit peste 90 și a avariat aproximativ 300 de obiective. Un alt atac, la 14 mai, a ucis 24 de civili în Kiev.
Unele misiuni diplomatice nu au indicat planuri de plecare, în pofida apelului Rusiei. Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a respins amenințările ruse drept „o capodoperă a ipocriziei”, potrivit relatării.
În paralel, Olanda, Germania și Norvegia s-au numărat printre țările care au convocat diplomați ruși în urma atacurilor asupra capitalei și a amenințărilor la adresa trimișilor străini. Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a ironizat pe platforma X decizia UE de a rămâne la Kiev.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și-a exprimat „profunda îngrijorare” față de amenințările Rusiei.
Rusia a prezentat atacul de duminică și anunțul privind noi lovituri ca represalii pentru o lovitură ucraineană cu dronă, vineri, asupra unui cămin studențesc din regiunea Luhansk, aflată sub ocupație rusă. Armata ucraineană a afirmat că a lovit o unitate rusă de drone.
În același timp, un analist de la Institutul Național pentru Studii Strategice din Ucraina, Mykola Bielieskov, a pus sub semnul întrebării capacitatea Rusiei de a crește semnificativ ritmul și amploarea atacurilor aeriene, argumentând că pentru atacuri combinate la scara celor din 13–14 mai sau 23–24 mai ar fi nevoie de acumularea de rachete, în condițiile în care nu ar exista „capacitate de rezervă, oameni și bani” pentru a produce mult peste ritmul atins în 2024–2025.
Pentru Kiev, mesajul dominant rămâne unul operațional: locuitorii spun că sunt epuizați, dar că procedurile de protecție au devenit rutină, inclusiv deplasarea la adăposturi atunci când alertele se intensifică.
Recomandate
China cere dezescaladare, dar evită să spună dacă își evacuează diplomații din Kiev , într-un moment în care Moscova își intensifică retorica privind atacuri asupra capitalei ucrainene, potrivit Digi24 . Beijingul a făcut apel la „părțile relevante” să prevină escaladarea ostilităților și a reiterat că „dialogul și negocierile” sunt, în viziunea sa, singura soluție viabilă pentru încheierea războiului. Mesajul a fost transmis de Mao Ning, purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, într-o conferință de presă, după ce a fost întrebată despre cele mai recente amenințări ale Moscovei, notează Kyiv Post . Întrebată explicit dacă China va evacua personalul ambasadei din Kiev, Mao Ning nu a confirmat și nici nu a infirmat existența unor planuri în acest sens. Contextul: avertismentul Rusiei și reacția Ucrainei Declarațiile Chinei vin după ce Ministerul rus de Externe a susținut că forțele ruse au început lovituri „sistematice” asupra unor facilități militare-industriale din Kiev și asupra așa-numitelor „centre de luare a deciziilor”, cerând în același timp cetățenilor străini și personalului diplomatic să părăsească orașul. Ucraina a respins avertismentele Moscovei. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, le-a catalogat drept „șantaj nerușinat”, susținând că un asemenea limbaj nu va intimida diplomații occidentali aflați la Kiev. De ce contează: semnalul operațional al Beijingului rămâne ambiguu Dincolo de apelul la dialog, miza imediată este una operațională: China evită să indice dacă își ajustează prezența diplomatică în capitala Ucrainei, în timp ce Rusia încearcă să inducă ideea unui risc iminent pentru misiunile străine. Digi24 amintește că China și-a menținut prezența diplomatică la Kiev pe parcursul invaziei începute în februarie 2022, mutând ulterior operațiunile ambasadei la Liov în primele luni ale războiului. Beijingul continuă să se prezinte drept neutru, însă a evitat să descrie Rusia drept agresor și Ucraina drept victimă și a rămas în mare parte în afara eforturilor internaționale de a opri conflictul. Separat, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a transmis că o a doua rachetă balistică rusească Oreshnik ar fi suferit o defecțiune și s-ar fi prăbușit în regiunea Donețk ocupată în timpul atacului din 23–24 mai; informația nu este prezentată ca fiind confirmată. În paralel, ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a declarat că misiunile occidentale vor rămâne la Kiev, criticând tentativa Moscovei de a transforma frica într-o armă. [...]
Ucraina acuză Rusia că încearcă să intimideze diplomații străini din Kiev , după ce Moscova a avertizat asupra unor atacuri „sistemice” asupra capitalei, într-un mesaj pe care Ministerul de Externe de la Kiev îl numește „șantaj nerușinat”, potrivit Agerpres . MAE ucrainean susține că, din evaluările sale, „nivelul general al amenințărilor” la adresa Kievului și a altor orașe ucrainene „rămâne același ca în anii și lunile anterioare”, iar scopul anunțurilor Moscovei ar fi descurajarea și intimidarea corpului diplomatic străin. În același timp, instituția a mulțumit misiunilor diplomatice care și-au menținut personalul în capitală, în pofida avertismentelor rusești de a părăsi orașul „cât mai curând posibil” din motive de securitate. În nota citată, partea ucraineană arată că Rusia a folosit „întreaga gamă de rachete și drone letale” împotriva Kievului încă de la începutul războiului, motiv pentru care nu consideră că riscul ar fi crescut doar prin faptul că Moscova a anunțat o nouă campanie de lovituri asupra centrelor de comandă și a obiectivelor industriei militare din capitală. MAE ucrainean afirmă și că este pregătit să contribuie la „consolidarea suplimentară a securității” misiunilor diplomatice străine, dacă acestea solicită acest lucru. Reacția UE și a diplomaților aflați la Kiev Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova , și alți diplomați din țările partenere au transmis că nu intenționează să părăsească orașul. Potrivit agenției Unian, Mathernova a catalogat amenințările Rusiei drept o „capodoperă a ipocriziei”, afirmând că Rusia bombardează de ani de zile clădiri rezidențiale și infrastructură civilă în Ucraina, iar acum invocă „dreptul internațional umanitar” și „Convențiile de la Geneva”. Contextul avertismentelor Moscovei MAE rus a cerut luni cetățenilor străini din Kiev, inclusiv personalului diplomatic, să părăsească orașul înaintea unor noi bombardamente. Avertismentul a fost reiterat de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , într-o convorbire telefonică rară cu secretarul de stat american, Marco Rubio, notează AFP. În noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a bombardat intens Kievul, ucigând cel puțin patru persoane și rănind aproximativ 100, potrivit AFP și Reuters. În acel atac, Rusia a lansat o rachetă „Oreșnik” „pentru a treia oară de la începutul conflictului”, fără încărcătură nucleară, la fel ca în dățile precedente. Un expert ucrainean, Pavel Narojnîi, a declarat pentru Unian că Rusia ar putea încerca un nou atac masiv combinat asupra Kievului „în aproximativ o săptămână sau 10 zile”. [...]
Marii industriași ruși cer acces la armament greu și rezerviști pentru paza fabricilor , pe fondul intensificării atacurilor cu drone care au produs pierderi semnificative, potrivit Digi24 . Solicitarea, formulată direct la Kremlin, indică o presiune tot mai mare asupra statului rus de a transfera o parte din efortul de securitate către companii, cu implicații economice și operaționale pentru sectoare critice. La o întâlnire cu Vladimir Putin , Alexander Șohin – șeful RSPP, cea mai mare asociație de afaceri din Rusia, care include în conducere miliardari din lista Forbes – a spus că întreprinderile mari au nevoie de „reglementare” pentru a-și putea proteja obiectivele și teritoriile unde operează. În esență, mediul de afaceri reclamă că instrumentele actuale sunt insuficiente în fața atacurilor cu drone. Ce cer companiile: armament mai puternic și personal pentru pază Șohin a cerut mecanisme care să permită dotarea cu armament „nu doar ușor de calibru 7,62”, ci și „de calibru mai mare”, alături de mijloace precum sisteme de război electronic și „instalații laser”, conform relatării. Pe lângă echipamente, companiile vor și stabilitate în alocarea personalului de pază: potrivit lui Șohin, mediul de afaceri ar dori ca întreprinderilor să le fie alocați rezerviști pe care o lege adoptată la finalul anului trecut permite să fie folosiți pentru paza obiectivelor. El s-a plâns că acești rezerviști sunt mutați frecvent între locații, ceea ce afectează continuitatea protecției. De ce contează economic: pierderi mari și extinderea riscului pe teritoriu Digi24 notează că, la sfârșitul anului trecut, doar companiile petroliere ar fi înregistrat pierderi de aproximativ 1 trilion de ruble din cauza atacurilor cu drone care au lovit zeci de rafinării. În primăvara lui 2026, „un sfert din teritoriul Rusiei” ajunsese în raza de acțiune a dronelor ucrainene, inclusiv orașe dincolo de Ural, precum Celiabinsk, Ekaterinburg și Perm. Pentru companii, mesajul este că riscul nu mai este localizat în proximitatea frontului, ci devine o problemă de continuitate operațională pentru active industriale și logistice pe arii largi. Context: schimbări la vârful apărării și măsuri sporite de securitate În același context al atacurilor cu drone, Putin l-a demis la începutul lunii mai pe comandantul Forțelor Aeriene și Spațiale ale Rusiei, structură care include apărarea antiaeriană și antirachetă, și l-a numit pe generalul-colonel Alexander Ceaiko în locul generalului Viktor Afzalov, potrivit informațiilor din articol. Separat, Digi24 menționează că Financial Times a relatat, pe baza unor surse, că Putin ar petrece mai mult timp în buncăre subterane, și-ar fi redus deplasările, iar apropiaților li s-ar interzice folosirea telefoanelor mobile și a dispozitivelor cu acces la internet. [...]
UE a redirecționat în premieră 1,5 miliarde de euro către nevoi militare în statele baltice , un transfer făcut din Fondul de Dezvoltare Regională al Uniunii Europene pe fondul „invaziei dronelor”, potrivit Mediafax . Miza deciziei este una de politică bugetară: bani gândiți pentru dezvoltare regională sunt folosiți pentru apărare, într-un context de securitate deteriorat la granița estică a UE. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene , Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă alături de liderii statelor baltice. Ce se schimbă: bani de coeziune pentru apărare Suma de 1,5 miliarde de euro (aprox. 7,5 miliarde lei) este prezentată ca primul transfer de acest tip din Fondul de Dezvoltare Regională al UE către „nevoile militare” ale țărilor baltice, pe fondul intensificării incidentelor legate de drone. În material nu sunt detaliate proiectele concrete sau calendarul utilizării fondurilor, dincolo de destinația generală – cheltuieli militare. Context operațional: creșterea alertelor aeriene în regiune În paralel, activitatea de poliție aeriană NATO în statele baltice a crescut, potrivit Ministerului Apărării Naționale din Lituania, citat de Mediafax. Avioanele de vânătoare au fost ridicate de 12 ori săptămâna trecută, în principal pentru patrularea frontierelor externe, dar și pentru incidente punctuale. Aceeași sursă arată că aeronavele NATO au decolat de 11 ori pentru patrularea granițelor Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Poloniei cu Rusia și Belarus și o dată pentru identificarea și escortarea unor aeronave care au încălcat regulile de zbor. Legătura cu România: incidente cu drone și un episod cu F-16 În articol este menționat că soldați din mai multe state NATO, inclusiv România, au participat la misiuni de patrulare a spațiului aerian baltic. Totodată, Mediafax notează că, în săptămânile trecute, un pilot român de F-16 ar fi doborât „în premieră” o dronă ucraineană pe teritoriul Estoniei, iar pilotul a fost decorat de România. Separat, materialul afirmă că, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, România ar fi înregistrat peste 21 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian și peste 40 de cazuri în care fragmente de drone rusești au căzut pe teritoriul național, în special în județele Tulcea și Galați, situație care ar fi dus la mesaje RO-ALERT și ridicarea avioanelor de vânătoare. Ce urmează Ursula von der Leyen urmează să meargă în Lituania pentru discuții privind „criza dronelor”, potrivit informațiilor din material. În acest stadiu, nu sunt oferite detalii despre condițiile de alocare a fondurilor sau despre eventuale extinderi ale mecanismului către alte state de pe flancul estic. [...]
Rusia introduce o ștergere de datorii de până la 10 milioane de ruble pentru noii recruți în războiul din Ucraina, o măsură cu impact economic direct menită să stimuleze înrolarea , potrivit Reuters . Decretul semnat de Vladimir Putin prevede că persoanele care au semnat un contract cu Ministerul rus al Apărării începând cu 1 mai și/sau soții/soțiile acestora pot fi scutiți de datorii de până la 10 milioane de ruble (aprox. 700.000 lei), dacă exista deja înainte de acea dată o acțiune legală pentru recuperarea datoriilor. Condiția este ca înțelegerea pentru participarea la ceea ce Rusia numește „operațiunea militară specială” (invazia începută în februarie 2022) să fie semnată pentru cel puțin un an, conform Kremlinului. De ce contează: stimulent financiar într-un moment de presiune pe recrutare Măsura se adaugă unui pachet mai larg de instrumente de sprijin pentru combatanți, de la plăți mari până la facilități la admiterea în învățământul superior, în contextul în care Moscova încearcă să-și întărească efectivele într-un război care durează de peste patru ani, iar discuțiile de pace conduse de SUA sunt blocate, notează Reuters. Ca reper al dimensiunii ajutorului, Reuters arată că suma este „aproape de prețul” unei garsoniere de 35 de metri pătrați în Moscova, potrivit bazei de date imobiliare Cian. Alte facilități anunțate în aceeași zi Tot luni, Putin a semnat și un decret care prelungește pe termen nedeterminat drepturile de închiriere pentru terenuri ale statului în cazul celor care luptă în Ucraina, potrivit Kremlinului. În paralel, fiecare parte acuză cealaltă că urmărește escaladarea conflictului, iar Ucraina plănuiește să trimită întăriri în regiunile sale nordice pentru a contracara ceea ce consideră a fi planuri rusești pentru o nouă ofensivă. [...]
Israelul spune că a încercat să elimine noul lider militar al Hamas din Gaza, într-o mișcare care ar putea influența ritmul și intensitatea operațiunilor din enclavă , potrivit Agerpres . Ținta anunțată de autoritățile israeliene este Mohammed Odeh , descris drept noul șef al aripii armate a Hamas în Fâșia Gaza, însă nu este clar dacă acesta a fost ucis. Armata israeliană a transmis că a efectuat marți un atac în Gaza care l-a vizat pe Odeh, într-un comunicat comun al premierului Benjamin Netanyahu și al ministrului Apărării, Israel Katz. În același mesaj, Odeh este prezentat ca „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie. Potrivit comunicatului, Odeh ar fi fost numit în funcție „acum aproximativ o săptămână”, după ce predecesorul său, Ezzedine al-Haddad, a fost „eliminat într-un atac” pe 15 mai. Ce se știe despre atacul de marți O sursă din domeniul securității din Gaza a declarat pentru AFP că a avut loc un bombardament intens în vestul orașului Gaza, dar că nu are „nicio informație despre țintă”. Aceeași sursă a spus că amploarea atacului a alimentat speculații că ținta ar fi fost Mohammed Odeh. Apărarea Civilă din Gaza, organizație de prim ajutor care operează sub autoritatea Hamas, a raportat că o femeie a fost ucisă și cel puțin zece persoane au fost rănite în cartierul al-Rimal din orașul Gaza. Contextul: miza loviturilor asupra conducerii Hamas Brigăzile Ezzedine Al-Qassam, aripa armată a Hamas, au efectuat atacul din 7 octombrie 2023 asupra sudului Israelului, soldat cu 1.221 de morți, conform autorităților israeliene. Tot atunci au fost răpiți 251 de ostatici, duși în Gaza. Campania militară israeliană de represalii a provocat 72.803 de morți în Fâșia Gaza, potrivit Ministerului Sănătății controlat de Hamas, cifre considerate fiabile de ONU. Israelul a revendicat anterior moartea mai multor lideri Hamas de rang înalt, inclusiv Yahya Sinwar , liderul Hamas din Gaza, ucis pe 16 octombrie 2024 și descris drept „creierul” atacurilor din 7 octombrie. În mesajul lor, Netanyahu și Katz au afirmat: „Vom continua să-i urmărim pe toți cei care au luat parte la masacrul din 7 Octombrie. Mai devreme sau mai târziu, Israelul îi va prinde pe toți.” [...]
