Știri
Știri din categoria Externe
Avertismentul public al Kievului către Minsk ridică riscul de escaladare la granița nordică a Ucrainei, după ce comandantul Forțelor ucrainene de Sisteme fără Pilot, Robert Brovdi, a transmis că au fost identificate „500 de ținte” în Belarus care ar urma să fie lovite dacă regimul lui Aleksandr Lukașenko intră în război, potrivit Libertatea.
Mesajul a fost publicat pe Facebook de Brovdi, cunoscut sub numele de cod „Maghiarul”, și este formulat ca o descurajare directă la adresa liderului de la Minsk, aliat al Kremlinului. În postare, comandantul ucrainean afirmă că „primele 500 de ținte sunt deja pe radar” și îl îndeamnă pe Lukașenko să stea „departe de raza vizuală a Ucrainei”.
Avertismentul indică faptul că Ucraina își pregătește, cel puțin la nivel declarativ, un răspuns rapid și predefinit în cazul unei implicări belaruse într-o nouă ofensivă. În același timp, mesajul sugerează că infrastructura sau obiectivele de pe teritoriul Belarusului ar putea intra explicit în calculul operațional al Kievului, dacă Minsk ar trece de la sprijin logistic la participare militară.
Potrivit aceleiași surse, Belarus și Rusia au desfășurat săptămâna trecută primul exercițiu nuclear comun, iar Lukașenko a amenințat cu o intervenție militară împotriva Ucrainei în cazul unui presupus atac asupra teritoriului belarus.
În acest context, Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe a catalogat desfășurarea de arme nucleare tactice rusești în Belarus și exercițiile comune drept „o provocare fără precedent” la adresa arhitecturii globale de securitate și a cerut partenerilor internaționali să răspundă ferm.
Autoritățile ucrainene au dispus întărirea măsurilor de securitate în cinci regiuni de la granița cu Belarus, cu accent pe axa Cernihiv–Kiev, notează Libertatea.
Belarus a avut deja un rol cheie în debutul invaziei ruse la scară largă, după ce Lukașenko i-a permis lui Vladimir Putin să folosească teritoriul belarus pentru lansarea atacului din februarie 2022.
Recomandate
Ucraina încearcă să deblocheze negocierile de încetare a focului cu un armistițiu „pe bucăți”, pornind de la infrastructura aeroportuară , o formulă care ar putea crea rapid un rezultat verificabil și ar testa disponibilitatea Moscovei pentru un acord limitat, potrivit Kyiv Post . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha , a reluat marți ideea unui „armistițiu la aeroport” ca punct de plecare pentru o încetare a focului „realizabilă”, afirmând că propunerea urmează să fie discutată miercuri cu miniștrii de externe ai UE. Declarațiile au fost făcute în marja forumului „Ucraina-Africa. Trecutul, prezentul și viitorul relațiilor”, iar Sybiha a indicat că formatul exact nu este încă stabilit. Potrivit acestuia, conceptul ar putea lua și alte forme de încetare limitată a focului – de exemplu pe energie sau pe porturi – cu ideea de a alege „o direcție” și de a încerca rezolvarea ei într-un interval de timp clar definit. Sybiha a spus că o astfel de discuție trebuie purtată și cu partea rusă. De ce mizează Kievul pe „armistițiul la aeroport” Propunerea vizează oprirea atacurilor asupra infrastructurii aeroportuare. Rațiunea invocată în material este că Rusia ar putea avea un stimulent să accepte o astfel de înțelegere, în condițiile în care mari hub-uri aviatice rusești – inclusiv aeroportul internațional Șeremetievo din Moscova și Pulkovo din Sankt Petersburg – devin tot mai vulnerabile la lovituri ucrainene cu rază lungă. Sybiha a mai avansat ideea pe 11 mai, când a cerut explicit implicarea Europei în proces, sugerând inclusiv crearea unei platforme sau a unui grup special al aliaților europeni pentru discuții. Context: escaladare militară și rolul UE, tot mai disputat Inițiativa apare pe fondul unei escaladări a războiului, aflat în al cincilea an, notează publicația. În weekend, Rusia a lansat asupra Kievului și regiunii un atac major cu 90 de rachete și 600 de drone, inclusiv racheta strategică Oreșnik. Moscova a sugerat că vor urma lovituri „mai sistematice”, ca represalii pentru un presupus atac ucrainean asupra unui cămin din Starobilsk (Luhansk ocupat) – acuzații pe care Kievul le-a negat. În paralel, Ucraina și-a intensificat loviturile în adâncime asupra infrastructurii petroliere și militare rusești: materialul menționează cel puțin 10 rafinării lovite în ultimele săptămâni, unele de mai multe ori, și cel puțin 6 oprite doar în luna mai. Pe plan diplomatic, SUA ar fi recunoscut că discuțiile de pace au stagnat, iar rolul Europei ca posibil mediator este pus sub semnul întrebării. La începutul lunii mai, președintele Consiliului European , António Costa, a spus că UE vede „potențial” pentru viitoare discuții cu Vladimir Putin, iar Kremlinul a transmis că ar fi deschis dacă UE inițiază demersul. Putin l-a propus ulterior pe fostul cancelar german Gerhard Schröder să conducă discuțiile în numele UE, idee respinsă de Bruxelles și Berlin. Potrivit Politico (citat de Kyiv Post), în UE există diviziuni privind oportunitatea unui dialog cu Putin: unii aliați ai Kievului se opun, argumentând că liderul rus nu ar fi serios în privința unui armistițiu și că discuțiile directe ar slăbi presiunea asupra Rusiei, în timp ce susținătorii ideii invocă nevoia de angajare pentru a obține progrese. În acest cadru, un „armistițiu limitat” – fie pe aeroporturi, fie pe energie sau porturi – ar funcționa ca un test rapid, cu obiectiv restrâns, pentru a reporni negocierile și a produce un rezultat concret, înaintea unei eventuale discuții mai largi despre încetarea focului. [...]
Atacurile cu drone ale Ucrainei asupra rutelor de aprovizionare spre Crimeea riscă să schimbe dinamica operațională a frontului , prin slăbirea logisticii ruse și crearea condițiilor pentru reluarea unor acțiuni ofensive mecanizate, potrivit unei analize citate de Antena 3 . În ultimele săptămâni, Ucraina și-ar fi intensificat loviturile asupra logisticii și liniilor de aprovizionare ale armatei ruse, cu accent pe „ coridorul terestru” către Crimeea . Țintele ar fi, preponderent, camioanele și cisternele care aprovizionează trupele ruse din Crimeea, iar efectul urmărit este perturbarea fluxului de resurse către front. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Ucraina „a reluat inițiativa” pe câmpul de luptă, în special prin utilizarea dronelor, care devin tot mai eficiente în distrugerea și perturbarea logisticii. În acest context, ISW anticipează că forțele ucrainene ar putea reiniția acțiuni ofensive de manevră cu blindate, dacă reușesc să degradeze suficient capacitatea de aprovizionare a Rusiei. De ce contează: logistica poate decide trecerea de la „pozițional” la „manevră” ISW susține că Ucraina ar putea schimba caracterul războiului pozițional care domină frontul din 2023, în condițiile în care „câștigurile teritoriale ruse tind către zero”, iar forțele ucrainene ar crea condițiile pentru manevre tactice prin reintroducerea unor elemente mecanizate limitate. Totuși, analiza notează și o constrângere majoră: din cauza dronelor, „nici Rusia și nici Ucraina nu pot iniția manevre cu blindate” pentru spargerea frontului sau obținerea de avansuri teritoriale, ceea ce sugerează că avantajul operațional depinde de capacitatea uneia dintre părți de a se adapta mai rapid. Indicii din teren și avertismente din spațiul pro-rus Potrivit materialului, forțele ucrainene au publicat „zeci de clipuri” care ar arăta drone de atac lovind și distrugând convoaie, camioane și cisterne ale armatei ruse pe rutele terestre spre Crimeea, Herson sau Zaporojie. În paralel, unul dintre bloggerii militari ruși menționați în articol avertizează că forțele ucrainene ar fi „paralizat parțial” logistica rusă pe coridorul către Crimeea și că situația s-ar putea agrava dacă Ucraina ar reuși să străpungă apărarea rusă în regiune. ISW concluzionează că ar putea urma o perioadă în care luptele devin „mai puțin poziționale” și includ elemente de manevră tactică, cel puțin până când Rusia se adaptează tehnologic la inovațiile ucrainene. Analiza vorbește despre o „fereastră limitată de oportunitate” pentru Ucraina de a exploata vulnerabilitățile logistice ale forțelor ruse. [...]
Ucraina cere ca fiecare stat NATO să aloce anual 0,25% din PIB pentru sprijin militar , dar inițiativa întâmpină opoziție din partea unor aliați, pe fondul presiunilor de creștere a cheltuielilor proprii de apărare, potrivit Libertatea . Miza pentru Kiev este instituționalizarea unui flux de finanțare previzibil, într-un moment în care bugetul Ucrainei rămâne dependent de ajutor extern pentru acoperirea deficitului și a costurilor războiului. Propunerea, lansată inițial de președintele Volodimir Zelenski și promovată ulterior de secretarul general al NATO, Mark Rutte , ar urma să finanțeze producția de arme destinate Ucrainei, prin contribuții ale membrilor alianței (cu excepția SUA). De ce se blochează planul: presiuni bugetare și priorități concurente Ambasadorul Ucrainei în Turcia, Nariman Djelialov, a prezentat liniile strategice ale Kievului înaintea summitului NATO din 7-8 iulie, de la Ankara, relatând că sprijinul financiar rămâne „marea bătălie” pentru Ucraina. În același timp, Mark Rutte a admis recent că inițiativa are șanse mici de a trece, din cauza rezistenței interne din unele state. Djelialov a argumentat că solicitarea ar fi limitată ca efort relativ, nu o cerere maximală: „Un mecanism în acest sens ar putea fi unul în care fiecare membru NATO să contribuie cu o parte din resursele sale financiare pentru a sprijini consolidarea capacităților de securitate ale Ucrainei. Nu spunem dați-ne 100%, ci doar o parte foarte mică.” Reticența unor aliați europeni este legată și de nevoia de a-și întări propriile apărări la standarde NATO, pe fondul presiunilor președintelui SUA, Donald Trump, ca statele europene să își majoreze bugetele militare și să preia „responsabilitatea principală” pentru apărarea convențională a continentului. Ce mai urmărește Kievul la summitul NATO de la Ankara Pe lângă mecanismul de finanțare, Ucraina vizează la summit: reconfirmarea sprijinului politic al statelor membre; reconfirmarea parcursului de aderare; extinderea cooperării militare cu Turcia, inclusiv în zona producției de drone. Separat, Djelialov a reafirmat disponibilitatea Ucrainei pentru discuții directe cu Rusia la nivel de lideri și a indicat Turcia drept un posibil mediator, pe motiv că menține canale de comunicare cu ambele părți și a avut un rol logistic și diplomatic în negocieri anterioare. Cooperarea cu Turcia: producție de drone și transfer de tehnologie În plan bilateral, industria de apărare rămâne un punct central. Potrivit informațiilor prezentate, Ucraina a transmis Turciei o propunere oficială pentru sectorul militar aerian, care include opțiuni de vânzare, producție comună sau transfer de tehnologie pentru drone ucrainene, precum și instruirea operatorilor turci de către specialiști ucraineni. Argumentul operațional invocat este că parteneriatul ar putea compensa dificultățile de producție din Ucraina, pe fondul atacurilor rusești asupra infrastructurii industriale: „Avem idei, vise, tehnologie și acestea funcționează, dar Turcia are capacitatea de producție. Acest proces este puțin lent pentru noi, deoarece rușii atacă în permanență… De aceea este dificil să producem anumite arme pentru noi, dar Turcia are această capacitate.” Pentru statele NATO, discuția despre un procent fix din PIB pentru Ucraina se conturează astfel ca un test de disciplină bugetară și de prioritizare: între finanțarea sprijinului extern și accelerarea propriilor programe de apărare, într-un context politic în care consensul devine mai greu de obținut. [...]
China își repoziționează diplomația pe conflictul din Iran, cerând un armistițiu negociat și sugerând că o soluție rapidă este nerealistă , potrivit HotNews . Mesajul, transmis de ministrul chinez de externe Wang Yi la ONU, indică o linie de politică externă care pune accent pe „compromis” și pe menținerea canalelor de negociere, într-un moment în care armistițiul este contestat de una dintre părți. Wang Yi a declarat, marți, că speră ca părțile implicate „să rămână angajate” în eforturile pentru un armistițiu și „să continue pe drumul întâlnirii la mijloc”, astfel încât „pacea să se poată restabili în Orientul Mijlociu cât mai curând posibil”. Declarațiile au fost făcute la sediul Națiunilor Unite din New York, după ce oficialul chinez a prezidat o ședință a Consiliului de Securitate. Armistițiul, sub presiune după acuzații și lovituri În aceeași zi, Teheranul a susținut că Washingtonul a încălcat armistițiul, după ce SUA au efectuat ceea ce au numit „lovituri de autoapărare” în sudul Iranului. De cealaltă parte, secretarul de stat american Marco Rubio a spus că negocierea unui acord care să pună capăt conflictului va mai „dura câteva zile”, notează Reuters, citată de HotNews. Mesajul-cheie al Beijingului: negocieri, dar fără iluzii de termen scurt Wang Yi a folosit o formulare menită să tempereze așteptările privind o rezolvare imediată a crizei: „Așa cum am mai spus, nu este de ajuns o zi cu frig pentru a se forma un strat de gheață de un metru, iar problemele de lungă durată nu pot fi rezolvate peste noapte.” În același timp, ministrul chinez a argumentat că orice progres, chiar incremental, contează, deoarece poate reduce numărul victimelor civile: „Cu toate acestea, fiecare pas înainte în negocieri aduce mai multă speranță pentru pace, și dacă conflictul se încheie mai devreme chiar și cu o zi, atunci cu atât mai puține victime civile vor fi.” [...]
SpaceX a obținut tarife de aproape cinci ori mai mari pentru terminalele Starlink folosite de dronele kamikaze LUCAS , după ce Pentagonul a acceptat noile condiții în lipsa unor alternative comparabile, potrivit Mediafax , care citează o investigație Reuters. În primele săptămâni de la declanșarea campaniei de bombardamente asupra Iranului, oficialii SpaceX au susținut că serviciile de conectivitate pentru dronele LUCAS intră în categoria „aviației”, ceea ce ar justifica prețuri mai ridicate decât abonamentele standard pentru utilizare terestră sau mobilă. În consecință, compania a cerut aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei) pentru fiecare terminal Starlink, față de circa 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) plătiți anterior de Departamentul Apărării al SUA. Costul pe dronă a urcat, iar Pentagonul a acceptat condițiile Disputa cu Pentagonul s-a concentrat pe clasificarea dronelor kamikaze LUCAS și pe proporționalitatea tarifului, în condițiile în care arma folosește rețeaua Starlink doar pentru o perioadă scurtă înainte de autodistrugere. Totuși, lipsa unor opțiuni viabile a împins Departamentul Apărării să accepte noile tarife. Decizia a majorat semnificativ costul total pentru fiecare dronă LUCAS, care a ajuns „aproape dublu” față de estimarea inițială de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei) pe unitate, potrivit sursei citate. Reuters mai notează, pe baza propriilor surse, că mai mulți oficiali ai Pentagonului, inclusiv adjunctul secretarului Apărării, Steve Feinberg, au fost nemulțumiți de acordul cu SpaceX. După încetarea temporară a ostilităților din aprilie, Pentagonul ar fi reluat negocierile cu Terrence O’Shaughnessy, șeful diviziei de apărare a SpaceX. De ce contează: dependența de Starlink limitează puterea de negociere În context, SpaceX este prezentată ca actor dominant în comunicațiile prin satelit pe orbită terestră joasă, cu aproximativ 10.000 de sateliți activi, adică peste 60% din totalul obiectelor aflate pe orbită, conform materialului. Pentagonul a anunțat că analizează identificarea unor furnizori concurenți, însă, potrivit Reuters, niciun competitor nu poate oferi în prezent o infrastructură comparabilă. Sunt menționate OneWeb și Project Kuiper, care rămân în urma SpaceX la capacitate și acoperire globală. [...]
Amenințarea lui Dmitri Medvedev la adresa diplomaților UE din Kiev ridică riscul operațional pentru misiunile străine , după ce Bruxellesul a anunțat că își menține prezența în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor Moscovei, potrivit Digi24 . Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei a susținut, într-o postare pe platforma X, că UE ar avea „diplomați în plus” și „trebuie să reducă efectivele”, relatează The Hill. Avertismentul Moscovei: noi bombardamente și ținte legate de armata ucraineană Contextul declarației este un mesaj al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, care luni a îndemnat cetățenii străini să părăsească Kievul, anunțând că Moscova ar urma să lanseze noi bombardamente asupra capitalei ucrainene. În același timp, șeful diplomației ruse l-a înștiințat pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Moscovei de a ataca obiective din Kiev „legate de armata ucraineană”, conform articolului. Comunicatul MAE rus menționează „atacuri constante și sistematice” asupra întreprinderilor din industria de apărare ucraineană, inclusiv instalații asociate dronelor, și avertizează că loviturile ar urma să vizeze „centrele de decizie și posturile de comandă”. Răspunsul Comisiei Europene: „Rusia încearcă doar să semene panică” Marți, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a respins amenințările Moscovei, afirmând că Rusia încearcă să inducă panică. „Am constatat că Rusia încearcă doar să semene panică prin aceste amenințări.” Ea a adăugat că UE își menține prezența și activitatea la Kiev și a calificat amenințările drept un semn de „disperare”. Ce urmează: presiune pe deciziile de securitate ale misiunilor diplomatice Schimbul de mesaje amplifică incertitudinea de securitate pentru personalul diplomatic și organizațiile internaționale din Kiev, într-un moment în care Rusia vorbește explicit despre intensificarea bombardamentelor și despre ținte militare în capitală. Articolul nu oferă detalii despre eventuale măsuri concrete de reducere a personalului diplomatic sau despre modificări ale dispozitivului de securitate al misiunilor UE și SUA. [...]
