Știri
Știri din categoria Externe
SpaceX a obținut tarife de aproape cinci ori mai mari pentru terminalele Starlink folosite de dronele kamikaze LUCAS, după ce Pentagonul a acceptat noile condiții în lipsa unor alternative comparabile, potrivit Mediafax, care citează o investigație Reuters.
În primele săptămâni de la declanșarea campaniei de bombardamente asupra Iranului, oficialii SpaceX au susținut că serviciile de conectivitate pentru dronele LUCAS intră în categoria „aviației”, ceea ce ar justifica prețuri mai ridicate decât abonamentele standard pentru utilizare terestră sau mobilă. În consecință, compania a cerut aproximativ 25.000 de dolari (aprox. 115.000 lei) pentru fiecare terminal Starlink, față de circa 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) plătiți anterior de Departamentul Apărării al SUA.
Disputa cu Pentagonul s-a concentrat pe clasificarea dronelor kamikaze LUCAS și pe proporționalitatea tarifului, în condițiile în care arma folosește rețeaua Starlink doar pentru o perioadă scurtă înainte de autodistrugere. Totuși, lipsa unor opțiuni viabile a împins Departamentul Apărării să accepte noile tarife.
Decizia a majorat semnificativ costul total pentru fiecare dronă LUCAS, care a ajuns „aproape dublu” față de estimarea inițială de aproximativ 30.000 de dolari (aprox. 138.000 lei) pe unitate, potrivit sursei citate.
Reuters mai notează, pe baza propriilor surse, că mai mulți oficiali ai Pentagonului, inclusiv adjunctul secretarului Apărării, Steve Feinberg, au fost nemulțumiți de acordul cu SpaceX. După încetarea temporară a ostilităților din aprilie, Pentagonul ar fi reluat negocierile cu Terrence O’Shaughnessy, șeful diviziei de apărare a SpaceX.
În context, SpaceX este prezentată ca actor dominant în comunicațiile prin satelit pe orbită terestră joasă, cu aproximativ 10.000 de sateliți activi, adică peste 60% din totalul obiectelor aflate pe orbită, conform materialului.
Pentagonul a anunțat că analizează identificarea unor furnizori concurenți, însă, potrivit Reuters, niciun competitor nu poate oferi în prezent o infrastructură comparabilă. Sunt menționate OneWeb și Project Kuiper, care rămân în urma SpaceX la capacitate și acoperire globală.
Recomandate
Washingtonul neagă o intervenție politică în funcționarea Starlink din Ucraina , iar mesajul are miză operațională directă pentru utilizarea dronelor și a comunicațiilor pe front. Potrivit HotNews , secretarul de stat american Marco Rubio a respins acuzațiile Kievului privind încetinirea serviciului de internet prin satelit, susținând că „nimeni de la Casa Albă” nu a ordonat reducerea vitezei conexiunii. Rubio a declarat că SUA „nu au nicio legătură” cu problemele raportate și că nu a existat o decizie deliberată de a limita Starlink astfel încât anumite drone să nu îl poată utiliza. În același timp, el a indicat că, din informațiile pe care le are, serviciul ar fi fost restabilit la nivelul anterior. De ce contează: dependența operațională de conectivitate Disputa publică evidențiază cât de critică a devenit conectivitatea prin satelit pentru operațiunile militare ale Ucrainei, în special pentru drone. În relatarea preluată de Digi24, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că funcționarea Starlink este limitată și a vorbit despre „o operațiune planificată”. Tot acolo este menționat că Zelenski a afirmat că terminalele Starlink de uz militar folosite de forțele ucrainene „se deconectează de la rețea” la viteze mai mari de 161 km/h, ceea ce ar afecta operațiunile cu drone. Starlink vs. Starshield : delimitarea făcută de Rubio Rubio a insistat asupra diferenței dintre cele două produse ale SpaceX: Starlink : produs comercial, „reglementat și gestionat ca un produs comercial”. Starshield : produs pentru apărare, „un produs militar”, folosit de forțele armate ale SUA. Oficialul american a mai spus că Starshield face obiectul unui contract cu armata americană și „nu are nicio legătură cu Ucraina”, adăugând că Ucraina ar dori acces la acest sistem, inclusiv pentru lovituri în adâncimea teritoriului Rusiei, însă „în acest moment” nu îl are. În același context, este menționat că președintele american Donald Trump a negat informațiile potrivit cărora Casa Albă ar fi dispus restricții asupra serviciilor Starlink furnizate forțelor armate ucrainene. [...]
Capacitățile militare ale Ucrainei de a folosi Starlink nu sunt încă restabilite complet , iar restricțiile rămase afectează atât apărarea antidrone, cât și logistica de pe linia frontului, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile președintelui Volodîmîr Zelenski făcute la Bruxelles, după întâlniri cu lideri ai Uniunii Europene. Zelenski a spus vineri, 16 octombrie, că limitările asupra sistemului de comunicații prin satelit furnizat de SUA sunt „treptat” inversate, însă Ucraina nu a revenit la parametrii operaționali necesari pentru a proteja civilii în fața dronelor rusești de atac, tot mai rapide. „A fost viteza restabilită complet la ce era înainte? Nu. Se restabilește viteza acum? Da.” Efect operațional: interceptări mai slabe și lovituri îngreunate Președintele ucrainean a detaliat că restricțiile au împiedicat forțele ucrainene să intercepteze dronele rusești Shahed cu propulsie cu reacție și au perturbat lovituri asupra unor ținte militare rusești din teritorii ocupate. În explicația sa, problema nu a fost oprirea completă a serviciului, ci reducerea vitezei, care a afectat menținerea conexiunii pentru dronele-interceptor ce operează cu Starlink. Zelenski a indicat un decalaj major între viteza dronelor rusești și pragurile de funcționare impuse sistemelor ucrainene: Shahed-urile ar zbura cu viteze de peste 400 km/h, în timp ce sistemele ucrainene echipate cu Starlink ar fi fost constrânse de un prag de mișcare de aproximativ 70 km/h. „Starlink nu a fost oprit. Viteza a fost redusă.” Impact asupra logisticii: livrări de hrană și apă perturbate Dincolo de apărarea antiaeriană, Zelenski a spus că restricțiile au afectat livrările de hrană și apă către militarii ucraineni aflați în poziții de pe front, unde vehiculele convenționale nu pot ajunge în siguranță din cauza supravegherii constante cu drone. În aceste condiții, aprovizionarea se face cu drone echipate cu Starlink, iar limitările de comunicații au redus eficiența acestor operațiuni. „Ei ne tăiau logistica și protecția populației civile.” Dimensiunea de dependență: tehnologie controlată de SUA și discuții cu SpaceX Zelenski a mai spus că Ministerul Apărării rămâne în contact zilnic cu partenerii pentru a rezolva întreruperea și a restabili capabilitățile anterioare. El a afirmat că a primit informații potrivit cărora Casa Albă ar fi contactat SpaceX în legătură cu ridicarea restricțiilor, dar a precizat că nu poate confirma dacă acest lucru este adevărat. Contextul declarațiilor include și o investigație Reuters, menționată de Kyiv Post, care ridică întrebări despre rolul Washingtonului în restricțiile ce afectează rețeaua Starshield (varianta de nivel militar operată de SpaceX). Ce urmează: reducerea vulnerabilităților tehnologice Zelenski a recunoscut că Ucraina continuă să depindă de informații din SUA pentru avertizări timpurii privind lansările de rachete balistice rusești, deși primește informații și din „zeci” de alte țări. În acest context, el a spus că Ucraina caută să-și reducă vulnerabilitățile prin întărirea propriilor capabilități tehnologice și prin cooperare mai strânsă cu partenerii europeni. [...]
Accesul Ucrainei la Starshield, varianta militară a Starlink, rămâne blocat, iar cererea Kievului de a folosi sistemul pentru lovituri în adâncimea Rusiei este încă „în discuție” , potrivit Al Jazeera . Mesajul transmis de secretarul de stat american Marco Rubio indică o limitare operațională cu impact direct asupra capacității Ucrainei de a susține atacuri la distanță mare. Rubio a făcut distincția între Starlink, serviciul comercial de internet prin satelit furnizat de SpaceX, și Starshield, versiunea „de apărare”, destinată utilizării militare și tratată ca atare din perspectiva reglementării și gestionării. În declarații atribuite Departamentului de Stat, Rubio a spus că Ucraina a cerut acces la Starshield „pentru a efectua lovituri adânc în interiorul Rusiei”, dar „nu are acces în acest moment”, subiectul fiind „în conversație”. Ce este Starshield și de ce contează pentru operațiunile Ucrainei Starshield a fost lansat în 2022 și este furnizat guvernului SUA. Sistemul este proiectat pentru uz militar, inclusiv printr-un nivel mai ridicat de criptare, pentru procesarea informațiilor sensibile. SpaceX, citată de Al Jazeera, arată că Starshield este folosit în principal de agenții americane de apărare și alți „parteneri guvernamentali”. În acest context, indisponibilitatea Starshield pentru Ucraina nu este doar o chestiune tehnică, ci una care poate influența modul în care Kievul își planifică și execută operațiuni ce depind de conectivitate și securitate sporită a comunicațiilor. Disputa privind încetinirea Starlink și efectele asupra dronelor Știrea vine după ce oficiali ucraineni au afirmat, săptămâna trecută, că restricțiile asupra terminalelor Starlink au încetinit unele drone pe câmpul de luptă, în timp ce Ucraina încearcă să oprească înaintarea forțelor ruse în războiul aflat aproape de al cincilea an. Rubio a respins și sugestia președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski că o perturbare raportată a serviciilor Starlink, miercuri, ar fi fost deliberată. „Nu a fost deliberat. Noi nu avem nimic de-a face cu asta”, a spus Rubio. Zelenski a declarat sâmbătă că sateliții nu urmăresc antene pe obiecte zburătoare care se deplasează cu peste 161 km/h, ceea ce ar afecta dronele ucrainene în apărarea împotriva dronelor rusești cu propulsie cu reacție și în atacurile ucrainene de rază medie. Rubio a susținut că SUA nu a ordonat reducerea vitezelor Starlink și că serviciul ar fi fost readus la nivelul anterior, numind relatările despre o intervenție a Casei Albe „categoric false”. Context politic: sancțiunile SUA și reacția Kievului Declarațiile lui Rubio au fost făcute pe fondul criticilor bipartizane din SUA la adresa președintelui Donald Trump , după ce acesta a renunțat la sancțiuni împotriva Rusiei și a țărilor care îi cumpără petrol și gaze, cu câteva zile înainte ca restricțiile să intre în vigoare, conform unei legi semnate luna trecută. Zelenski a criticat la rândul său decizia privind sancțiunile, argumentând că relaxarea presiunii asupra Rusiei ar încuraja noi atacuri. „Recompense financiare pentru [președintele Vladimir] Putin – toate acestea nu fac decât să-l încurajeze să continue să atace”, a scris Zelenski pe rețelele sociale, cerând SUA să mențină presiunea asupra Moscovei. [...]
Administrația Trump ar testa o reluare a gazului rusesc în Europa ca „monedă” într-un acord de pace , o idee care ar răsturna direcția energetică a UE din ultimii ani și ar redesena mizele comerciale pe piața gazelor, potrivit Antena 3 , care citează The New York Times . Planul, prezentat ca o propunere discutată cu oficiali ucraineni și europeni, ar fi fost avansat de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff , și de Jared Kushner. Subiectul ar fi fost abordat inclusiv cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în timpul unei vizite la Kiev, luna trecută, conform aceleiași relatări. De ce contează: o schimbare de direcție cu efecte în lanț pe piața energiei Potrivit informațiilor citate, Washingtonul ar vedea reluarea livrărilor de gaze rusești către Europa, în volume mari, drept un stimulent economic pentru Moscova să accepte oprirea războiului. În același timp, administrația americană ar considera că o astfel de înțelegere ar putea aduce venituri și Ucrainei, iar consumatorii europeni ar beneficia de energie mai ieftină. În termeni de piață, o revenire a gazului rusesc ar însemna o repoziționare majoră a fluxurilor de aprovizionare ale Europei, cu potențial de a reduce cererea pentru gaz natural lichefiat (GNL) din SUA, notează materialul. Reacția Europei: rezistență pe fondul riscului de dependență Propunerea ar fi fost primită prost în Europa. Motivele invocate în relatarea citată țin de faptul că o întoarcere la gazul rusesc ar contrazice eforturile Uniunii Europene de reducere a dependenței energetice de Rusia și ar putea expune din nou statele europene riscului ca Moscova să oprească livrările. În plus, o astfel de înțelegere ar putea întări politicienii care cer reducerea sprijinului pentru Ucraina și refacerea relațiilor cu Rusia, mai arată informațiile citate. Ce ar include „pachetul” mai larg și ce rămâne neclar The New York Times, citat de Antena 3, susține că reluarea exporturilor rusești de gaze ar fi văzută de Washington ca parte a unui acord mai amplu, care ar putea include: viitoarea relație dintre Rusia și NATO; garanții de securitate pentru Ucraina; controlul asupra teritoriilor. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni ar lua în calcul posibilitatea ca SUA să urmărească obținerea unei participații în exporturile rusești de gaze, astfel încât firme americane sau chiar guvernul SUA să primească o parte din profituri. Informația este prezentată ca ipoteză discutată la nivel de oficiali, fără detalii despre un mecanism concret sau un calendar. Context: Trump a amânat un nou pachet de sancțiuni Relatarea apare după ce Donald Trump a amânat introducerea unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, prevăzut într-o lege asociată senatorului republican Lindsey Graham, potrivit articolului. Conform ordinului publicat de Casa Albă și citat în material, Trump a informat Congresul că suspendarea sancțiunilor este, „în acest moment”, în interesul național al SUA. Documentul semnat pe 18 septembrie prevedea, între altele, taxe vamale de 100% pentru cei mai mari cumpărători de petrol și gaze rusești și tarife de 500% pentru exporturile rusești către Statele Unite. Măsurile ar fi urmat să intre în vigoare cel târziu pe 18 octombrie, însă ordinul le blochează pe o perioadă nedeterminată, până la o nouă decizie. Administrația Trump ar fi permis anterior și anumite tranzacții temporare cu motorină rusească, printr-o licență valabilă până la 7 aprilie 2027, iar ulterior ar fi apărut informații că Washingtonul analizează și relaxarea sancțiunilor pentru unele petroliere din așa-numita „flotă fantomă”, folosite la transportul petrolului și produselor petroliere rusești. [...]
Afirmația lui Zelenski despre recâștigarea de teren în est indică o schimbare operațională pe front , cu potențial de a influența ritmul luptelor și nevoile logistice ale armatei ucrainene, potrivit Agerpres . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat duminică faptul că trupele terestre ale Ucrainei au respins forțele ruse în estul țării. Informația este prezentată de Agerpres , care citează dpa. Materialul publicat de Agerpres este disponibil integral doar pentru abonați, astfel că detalii precum localizarea exactă, amploarea avansului sau intervalul de timp la care se referă declarația nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Violențele din centrul Milano riscă să lovească direct comerțul și turismul , după două zile consecutive de ciocniri și jafuri în zona Piazza del Duomo, potrivit Agerpres . Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă, iar autoritățile italiene pregătesc o reuniune de securitate la nivel guvernamental. Violențele au izbucnit sâmbătă, în marja unei demonstrații autorizate împotriva costului ridicat al vieții, și au continuat duminică. În total, poliția a arestat aproximativ 70 de persoane de sâmbătă, conform agenției italiene ANSA . Intervenție în zona comercială și turistică centrală Duminică, forțele de ordine au dispersat mai multe grupuri în Piazza del Duomo, centrul istoric și turistic al orașului. Înregistrări video surprind tineri – în mare parte bărbați, mulți purtând măști – aruncând cu obiecte în mașinile de poliție. În cartierul central din jurul catedralei, un supermarket de pe Via Torino, stradă comercială importantă care duce spre piață, a fost jefuit. Tot aici au fost răsturnate coșuri de gunoi, iar trotinete și biciclete au fost vandalizate. Primarul Milano, Giuseppe Sala, a descris situația ca fiind una cu „geamuri sparte, magazine jefuite și cetățeni speriați” și a spus că este îngrijorat de un „fenomen nou” care „se autoalimentează”, într-un context pe care îl leagă și de evoluții internaționale, potrivit ANSA. Reacția guvernului: reuniune de securitate convocată de Meloni Prim-ministrul Giorgia Meloni a convocat pentru luni o reuniune de securitate, pentru a aborda violențele în derulare. Meloni i-a numit pe vandali „bătăuși” care exploatează protestele pentru a semăna haos și a ataca forțele de ordine. „Protestul este un drept. A devasta orașele noastre nu este”, a scris ea pe platforma X. Context regional: episoade similare și în alte orașe din nord Scene similare de haos au fost raportate și în alte orașe din nordul Italiei, Bologna și Torino. Materialul notează, de asemenea, că violențele din Milano amintesc, într-o măsură mai mică, de episoade de haos și jafuri care au avut loc la Paris sâmbătă. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile, este evaluarea autorităților italiene în reuniunea de securitate anunțată pentru luni și eventuale măsuri suplimentare de ordine publică în zonele afectate. [...]
