Știri
Știri din categoria Externe
Vizita „în curând” a lui Vladimir Putin în China poate accelera negocierile energetice ruso-chineze, într-un moment în care Moscova caută să-și majoreze exporturile de petrol și gaze către Beijing, potrivit Agerpres, care citează EFE.
Kremlinul susține că pregătirile sunt aproape finalizate. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat, la conferința de presă zilnică, că vizita „va avea loc în curând”, iar partea rusă se află „în faza finală” a organizării.
Putin a afirmat pe 9 mai că, în timpul vizitei, Rusia și China intenționează să facă „un pas important” în cooperarea din domeniul petrolului și al gazelor naturale, în condițiile în care Moscova urmărește să-și crească livrările către Beijing.
„Voi fi foarte mulțumit dacă vom reuși să rezolvăm această problemă în timpul vizitei.”
În pregătirea deplasării, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost la Beijing la jumătatea lunii aprilie, când a fost primit de președintele chinez Xi Jinping.
Anunțul vine în timp ce președintele SUA, Donald Trump, se află într-o vizită oficială în China. În același registru, Putin a spus că este „foarte important” ca relațiile dintre SUA și China să continue, pe care le-a descris drept „un factor de stabilitate”.
În februarie, în ultima lor convorbire telefonică, Putin și Xi au discutat despre tensiunile legate de Iran și au pledat pentru dezvoltarea cooperării cu Venezuela și Cuba. Cei doi lideri s-au întâlnit de peste 40 de ori din 2013, ultima dată în septembrie 2025, la Beijing.
Recomandate
SUA și China au convenit să mențină Strâmtoarea Ormuz deschisă , un semnal cu miză directă pentru stabilitatea fluxurilor globale de energie și, implicit, pentru prețurile petrolului, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Casei Albe după întâlnirea de la Beijing dintre Donald Trump și Xi Jinping. În comunicatul citat, Casa Albă arată că cei doi lideri au fost de acord că Strâmtoarea Ormuz „trebuie să rămână deschisă pentru a asigura libera circulație a produselor energetice”. Pentru piețele energetice, mesajul vizează reducerea riscului de întreruperi pe una dintre cele mai sensibile rute maritime pentru transportul de petrol. Petrol american, în ecuația discuțiilor Potrivit Casei Albe, Xi Jinping și-a exprimat interesul de a cumpăra mai mult petrol american, cu obiectivul de a reduce dependența Chinei de importurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Beijingul nu a menționat acest interes în propria relatare a discuțiilor, notează Agerpres. Tot Casa Albă afirmă că Xi s-a opus „militarizării” Strâmtorii Ormuz și impunerii unei taxe de trecere. China a cerut în mod constant libera circulație prin strâmtoare, pe unde tranzitează o mare parte din importurile sale de petrol. Context politic: Taiwan, prezent în mesajele Chinei, absent din rezumatul SUA Administrația americană a descris întâlnirea Trump–Xi drept „bună” și a indicat că discuțiile au vizat „modalitățile de consolidare a cooperării economice” dintre cele două țări, fără să menționeze Taiwanul în rezumatul său. În schimb, potrivit Ministerului chinez de Externe, Xi l-a avertizat pe Trump asupra riscului unui „conflict” între China și SUA dacă problema Taiwanului este gestionată greșit de Washington, principalul susținător al insulei revendicate de Beijing. [...]
Administrația SUA încearcă să lege relația cu Beijingul de deblocarea Strâmtorii Ormuz , iar secretarul de stat Marco Rubio spune că Washingtonul mizează pe influența Chinei asupra Iranului pentru a reduce tensiunile care afectează fluxurile comerciale și energetice, potrivit Agerpres . Rubio a descris China drept „cea mai mare provocare geopolitică” pentru Statele Unite, dar și „cea mai importantă relație” pe care Washingtonul trebuie să o gestioneze. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News, la bordul Air Force One, în drum spre China, în contextul vizitei la Beijing alături de președintele Donald Trump, care avea programată joi o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping. Ormuz, miza economică: presiune pe comerț și pe exporturile Chinei Șeful diplomației americane a afirmat că SUA se bazează pe sprijinul Chinei pentru a rezolva impasul din jurul Strâmtorii Ormuz, unde tranzitul este „în mare parte blocat” în prezent. Rubio a spus că Washingtonul speră să convingă Beijingul să joace un rol mai activ în a determina Iranul „să renunțe la ceea ce face” în Golful Persic. În argumentația sa, Rubio a indicat și interesul economic al Chinei: nave chineze ar fi blocate în Golf, iar economia chineză, orientată spre export, ar suferi din cauza presiunii economice globale generate de criza din strâmtoare, pe fondul reducerii achizițiilor de produse chinezești de către alte țări. Mesajul către Beijing: sprijinul pentru Iran poate costa relația cu Washingtonul Rubio a mai declarat că SUA au avertizat deja China că orice sprijin pentru Iran va afecta „evident” relațiile cu Washingtonul, subiect care ar urma să fie discutat la Beijing. În acest context, Agerpres notează că China este unul dintre cei mai importanți parteneri internaționali ai Iranului și oferă sprijin economic Teheranului, iar SUA au impus în mod repetat sancțiuni companiilor chineze acuzate de comerț ilicit cu Iranul. Cum își definește Rubio relația cu China Rubio a prezentat relația cu Beijingul ca un exercițiu de gestionare a conflictelor de interese, fără a intra în detalii suplimentare: „Vom avea propriile interese care vor fi în conflict cu interesele lor și, pentru a evita războaie și pentru a menține pacea și stabilitatea în lume, va trebui să le gestionăm.” [...]
Riscul de escaladare pe dosarul Taiwanului revine în prim-plan , după ce Xi Jinping i-a transmis lui Donald Trump că SUA și China ar putea ajunge la „conflict” dacă Washingtonul gestionează greșit subiectul, potrivit Antena 3 . Mesajul a fost prezentat de televiziunea de stat chineză, în contextul vizitei lui Trump la Beijing. China consideră Taiwanul o provincie pe care nu a „unificat-o” cu restul teritoriului din 1949 și susține că preferă o preluare pașnică, fără să excludă folosirea forței. În paralel, SUA au relații diplomatice cu Beijingul, nu și cu Taipei, însă rămân principalul furnizor de arme al insulei, lucru pe care autoritățile chineze îl califică drept o încălcare a suveranității. În declarația atribuită lui Xi Jinping de CCTV și citată de Agerpres, liderul chinez a legat explicit stabilitatea relației bilaterale de modul în care este tratată tema Taiwanului: „Problema Taiwanului este cea mai importantă în relațiile sino-americane. Dacă este gestionată corespunzător, relațiile dintre cele două țări (China și Statele Unite) pot rămâne în general stabile. Dacă este gestionată necorespunzător, cele două țări se vor ciocni sau chiar vor intra în conflict.” Ce înseamnă „conflict” în formularea folosită de Xi Potrivit aceleiași relatări, Xi a folosit un termen în mandarină care nu indică neapărat un conflict militar, putând descrie și o confruntare diplomatică și politică sau o opoziție puternică. Nu reiese din textul sursei dacă avertismentul a fost însoțit de condiții concrete sau de un calendar. Contextul imediat: presiune militară și poziții publice Antena 3 notează că Beijingul și-a intensificat manevrele militare în jurul Taiwanului din 2016, de la alegerea lui Tsai Ing-wen ca președinte al insulei, urmată de succesorul său Lai Ching-te în 2024, ambii opunându-se revendicărilor Chinei. De cealaltă parte, guvernul taiwanez a transmis că SUA și-au exprimat „sprijinul clar și ferm” pentru insulă în cadrul întâlnirii Trump–Xi de la Beijing, potrivit declarațiilor purtătoarei de cuvânt Michelle Lee. [...]
O posibilă vizită a lui Vladimir Putin la Beijing săptămâna viitoare ar semnala o nouă etapă de presiune strategică asupra flancului estic al NATO , într-un moment în care China găzduiește și un summit China–SUA, potrivit Euronews . Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu avertizează că mișcările diplomatice trebuie urmărite „cu atenție și preocupare”, pentru că „ținta Rusiei nu este numai Ucraina”. Întâlnirea Putin–Xi ar urma să vină la scurt timp după summitul China–SUA din 14–15 mai, iar succesiunea vizitelor ar indica o „diplomație triunghiulară”, notează The Diplomat . În lectura publicației, spre deosebire de perioada Nixon, este puțin probabil ca o apropiere Washington–Beijing să fie folosită pentru a pune presiune pe Rusia în dosare precum Iran sau Ucraina. Informația privind vizita lui Putin în China este menționată și de Institutul pentru Studii de securitate al Uniunii Europene , în contextul unei posibile „stabilizări tactice” în relația Xi–Trump, nu al unui „reset”. Miza pentru România: flancul estic și revenirea la „aliniamentul din 1997” Diaconescu leagă evoluțiile diplomatice de obiectivele mai largi ale Moscovei, inclusiv de solicitări mai vechi privind arhitectura de securitate europeană. „Se pare că am uitat faptul că în solicitările de negociere, care au fost abandonate, Federația Rusă a spus foarte clar și retragerea aliniamentului NATO la frontiera din 1997, deci toate garanțiile care ne-au fost date celor veniți după 1990 să fie anulate.” În această cheie, posibila deplasare a lui Putin la Beijing nu este doar un gest bilateral, ci o piesă într-un tablou mai amplu, în care Rusia testează coeziunea NATO și identifică „zonele de vulnerabilitate”, inclusiv în flancul estic, așa cum a punctat fostul ministru. Summitul B9 și accentul pe Marea Neagră În aceeași intervenție, Diaconescu a comentat declarația comună a liderilor reuniți la Summit B9 de la București, care afirmă că „Rusia este şi va rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung”. El a evaluat reuniunea drept „utilă”, inclusiv pentru faptul că „pentru prima oară după 2023 s-a semnat totuși un document final”, și a susținut consolidarea cooperării spre sud, către Marea Neagră și, eventual, Marea Mediterană, pe modelul cooperării avansate din zona Mării Baltice și a Nordului îndepărtat. În viziunea sa, un astfel de semnal ar conta simultan: către Vestul Europei, ca mesaj de solidaritate și acțiune comună; către Washington, privind „necesitatea prezenței americane”; către Est, unde sunt evaluate vulnerabilitățile flancului estic. Ce opțiuni vede Diaconescu pentru oprirea războiului din Ucraina Fostul ministru a descris trei ieșiri „în regulile diplomatice”, subliniind că scenariile sunt complicate și că o soluție strict teritorială ar fi o abordare naivă. „În regulile diplomatice ar fi trei variante de ieșire din această criză: prima - victorie totală (...) E aproape imposibil. Armistițiu (...) Și varianta cea mai complicată - armistițiu și tratat politic.” „Am fi cât se poate de naivi să ne închipui că numai cedarea Donbasului ar fi în discuție.” În concluzie, pe fondul discuțiilor despre o posibilă încheiere a războiului „anul acesta”, Diaconescu avertizează că Moscova urmărește atent „contrastele” și tensiunile din interiorul NATO, într-un context în care „ordinea mondială s-a rupt”, iar noul echilibru („ordinea mondială 2.0”) rămâne de definit. [...]
Rusia își extinde cooperarea cu talibanii, un pas cu miză de securitate regională , după ce Moscova spune că stabilește un „parteneriat complet” cu autoritățile de la Kabul și încurajează alte state din regiune să-și intensifice relațiile cu Afganistanul, potrivit Reuters . Declarația îi este atribuită de agenția Interfax lui Serghei Șoigu , secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, care a spus că o cooperare mai strânsă cu Kabul este importantă pentru „securitatea și dezvoltarea” regiunii. În acest cadru, Moscova ar construi un „dialog pragmatic” cu talibanii, care include securitate, comerț, cultură și sprijin umanitar. De ce contează: normalizarea relației cu Kabul, pe fondul riscurilor de securitate Rusia a devenit anul trecut primul stat care a recunoscut formal guvernul taliban , instalat după preluarea puterii în august 2021, în contextul retragerii forțelor conduse de SUA după 20 de ani de război. Potrivit Reuters, Moscova justifică apropierea prin nevoia de a lucra cu Kabul în condițiile în care se confruntă cu o amenințare majoră de securitate din partea grupărilor militante islamiste cu baze într-un arc de țări „din Afganistan până în Orientul Mijlociu”. Relația a fost facilitată și de schimbarea cadrului intern: talibanii au fost declarați organizație teroristă în Rusia în 2003, însă interdicția a fost ridicată în aprilie 2025, notează Reuters. Rolul Organizației de Cooperare de la Shanghai Șoigu a făcut declarațiile la o reuniune cu omologii săi din Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO), un grup cu 10 membri care include China, India, Iran, Pakistan și mai multe state ex-sovietice. El a mai spus că SCO ar trebui să reactiveze grupul său de contact cu Afganistanul, un semnal că Moscova vrea să împingă subiectul cooperării cu Kabul și într-un format regional mai larg. [...]
Vizita de stat a lui Trump în China este însoțită de un mesaj pro-comerț, cu accent pe delegația de business americană , potrivit Global Times , care citează agenția chineză Xinhua. Președintele Chinei, Xi Jinping , a avut joi dimineață discuții la Marea Sală a Poporului din Beijing cu președintele SUA, Donald Trump , aflat într-o vizită de stat de trei zile în China, conform Xinhua. În relatarea agenției, Trump l-a numit în mod repetat pe Xi „un mare lider” și a pus în prim-plan delegația americană de oameni de afaceri care îl însoțește, prezentând prezența acesteia drept „un gest de respect” față de China și liderul său. Totodată, Trump a spus că membrii delegației „așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri”, potrivit Xinhua. „Ei așteaptă cu interes comerțul și să facă afaceri.” Trump a mai afirmat, conform aceleiași surse, că există opinii potrivit cărora întâlnirea ar putea fi „poate cel mai mare summit din istorie”. „Sunt unii care spun că acesta este poate cel mai mare summit din istorie.” În aceeași notă, Trump a declarat că este „o onoare” să fie prieten cu Xi și că relația dintre China și SUA „va fi mai bună ca niciodată”, potrivit Xinhua. „Este o onoare să fiu prietenul dumneavoastră și relația dintre China și SUA va fi mai bună ca niciodată.” Din perspectiva economică, mesajele publice despre comerț și delegația de business sugerează o încercare de a ancora vizita în așteptări de intensificare a relațiilor comerciale, însă materialul citat nu oferă detalii despre acorduri, calendar de negocieri sau măsuri concrete care ar urma să rezulte din discuții. [...]
