Știri
Știri din categoria Externe
Administrația SUA încearcă să lege relația cu Beijingul de deblocarea Strâmtorii Ormuz, iar secretarul de stat Marco Rubio spune că Washingtonul mizează pe influența Chinei asupra Iranului pentru a reduce tensiunile care afectează fluxurile comerciale și energetice, potrivit Agerpres.
Rubio a descris China drept „cea mai mare provocare geopolitică” pentru Statele Unite, dar și „cea mai importantă relație” pe care Washingtonul trebuie să o gestioneze. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru Fox News, la bordul Air Force One, în drum spre China, în contextul vizitei la Beijing alături de președintele Donald Trump, care avea programată joi o întâlnire cu președintele chinez Xi Jinping.
Șeful diplomației americane a afirmat că SUA se bazează pe sprijinul Chinei pentru a rezolva impasul din jurul Strâmtorii Ormuz, unde tranzitul este „în mare parte blocat” în prezent. Rubio a spus că Washingtonul speră să convingă Beijingul să joace un rol mai activ în a determina Iranul „să renunțe la ceea ce face” în Golful Persic.
În argumentația sa, Rubio a indicat și interesul economic al Chinei: nave chineze ar fi blocate în Golf, iar economia chineză, orientată spre export, ar suferi din cauza presiunii economice globale generate de criza din strâmtoare, pe fondul reducerii achizițiilor de produse chinezești de către alte țări.
Rubio a mai declarat că SUA au avertizat deja China că orice sprijin pentru Iran va afecta „evident” relațiile cu Washingtonul, subiect care ar urma să fie discutat la Beijing.
În acest context, Agerpres notează că China este unul dintre cei mai importanți parteneri internaționali ai Iranului și oferă sprijin economic Teheranului, iar SUA au impus în mod repetat sancțiuni companiilor chineze acuzate de comerț ilicit cu Iranul.
Rubio a prezentat relația cu Beijingul ca un exercițiu de gestionare a conflictelor de interese, fără a intra în detalii suplimentare:
„Vom avea propriile interese care vor fi în conflict cu interesele lor și, pentru a evita războaie și pentru a menține pacea și stabilitatea în lume, va trebui să le gestionăm.”
Recomandate
Uniunea Europeană ia în calcul măsuri suplimentare față de China după informații potrivit cărora militari ruși ar fi fost instruiți în secret pe teritoriul chinez în tehnici de protecție radiologică, chimică și biologică, un subiect cu sensibilitate ridicată pentru securitatea europeană. Detaliile apar într-un material publicat de Antena 3 , care citează Reuters și documente consultate de agenție. Potrivit a doi oficiali europeni și unor documente văzute de Reuters, campania de instruire ar fi fost aprobată personal de ministrul rus al apărării, Andrei Belousov , și ar fi implicat direct cel puțin patru generali ruși și chinezi. Oficialii europeni spun că nivelul de implicare indică importanța pe care Moscova și Beijingul o acordă cooperării militare legate de războiul din Ucraina, ceea ce a alimentat îngrijorări în Europa. Ce ar fi inclus instruirea și când ar fi avut loc Un document clasificat rusesc menționat în material indică o dispoziție internă emisă de Belousov în august 2025, pe baza căreia o delegație a forțelor armate ruse ar fi călătorit în China pentru exerciții organizate în baze ale Armatei Populare de Eliberare (denumirea oficială a armatei chineze). Raportul descrie, între altele, o sesiune de trei săptămâni organizată în noiembrie, la o bază militară din Beijing, axată pe protecția radiologică, chimică și biologică. Documentele citate ar include imagini cu militari ruși la cursuri susținute de un instructor chinez, inclusiv activități precum „recunoaștere chimică”, „recunoaștere radiologică” și măsuri de protejare a sistemelor de ventilație împotriva contaminării, precum și examinarea unui model de reactor nuclear. Unul dintre oficialii europeni citați de Reuters apreciază că includerea componentelor radiologice, biologice și chimice sugerează un caracter strategic al schimburilor, tocmai prin sensibilitatea acestor capabilități pentru armate. Reacții: Beijingul neagă, UE spune că verifică prin canale proprii Ministerul chinez de externe a transmis, potrivit materialului, că poziția Chinei privind războiul din Ucraina a rămas „consecventă” și că „acuzațiile relevante sunt complet nefondate”. China susține că este neutră și se prezintă drept mediator. În paralel, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a declarat pe 15 iunie că Uniunea confirmase prin propriile canale că instruirea ar fi avut loc și că evaluează implicațiile. China a respins declarațiile ei drept „nimic mai mult decât calomnii”, conform aceleiași surse. Kremlinul a refuzat să comenteze un reportaj Reuters anterior pe aceeași temă, dar a denunțat „informațiile false” publicate în Occident. De ce contează pentru UE: securitate vs. relația comercială cu China În interiorul UE, discuțiile se concentrează pe necesitatea unor măsuri suplimentare ca răspuns, în condițiile în care relația cu China este puternic influențată de priorități comerciale. China este un partener comercial important al blocului și a doua cea mai mare economie a lumii, notează materialul. UE a impus deja sancțiuni unor companii chineze despre care afirmă că sprijină efortul de război al Rusiei. Un oficial de la Bruxelles citat de Reuters susține că UE ar trebui să nu mai privească China „în primul rând din perspectivă economică” și să se concentreze pe rolul descris de Kallas drept „sprijin decisiv” pentru războiul Rusiei. Detalii operaționale din documente și disputele din jurul lor Oficiali europeni anonimi citați de Reuters indică drept semnatari ai unui acord din 2 iulie (care ar fi stat la baza instruirii) pe general-maiorul rus Rustam Husainov și pe colonelul superior chinez Sun Dayun. Documentele ruse interne consultate de Reuters ar consemna și evaluări ale instruirii: un raport despre antrenamentele din Nanjing ar fi apreciat nivelul echipamentelor și folosirea simulatoarelor, dar ar fi remarcat explicit lipsa experienței de luptă a Chinei. Separat, Andrei Kartapolov, deputat rus și șef al comisiei pentru apărare, a declarat pentru postul RTVI că reportajul despre instruire este „o prostie completă” și că armata rusă nu are nimic de învățat de la China. În lipsa unor confirmări publice independente ale documentelor menționate, informațiile rămân, în esență, la nivelul relatărilor Reuters bazate pe documente consultate și pe declarații ale unor oficiali europeni. [...]
Acordul în 14 puncte dintre Liban și Israel mută, cel puțin la nivel declarativ, decizia de război și pace de la Hezbollah către statul libanez , un pas cu potențial de impact major asupra stabilității și a revenirii economice a țării, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Textul susține că, prin cadrul de „normalizare” anunțat în weekend, guvernul libanez transmite atât comunității internaționale, cât și regimului de la Teheran, că „nicio putere străină” și niciun grup înarmat nu are autoritatea să decidă în numele Libanului. Miza ar fi una istorică: pentru prima dată „într-o generație”, Beirutul afirmă explicit că deciziile privind războiul și pacea aparțin exclusiv statului. În argumentația autoarei, această poziționare lovește direct în justificarea pe care Hezbollah și-a construit-o timp de peste patru decenii – aceea de „apărător” al Libanului – în condițiile în care, spune analiza, campaniile militare ale grupării au servit mai degrabă obiectivele regionale ale Iranului decât interesul național libanez. Sunt invocate două momente-cheie: deschiderea unui front împotriva Israelului la 8 octombrie 2023 și reluarea confruntărilor la 2 martie 2026, episoade care ar fi atras Libanul în conflicte pe care nici guvernul, nici populația nu și le-ar fi dorit. De ce contează: suveranitatea ca precondiție pentru ieșirea din criză Analiza leagă pierderea controlului statului asupra deciziilor strategice de degradarea internă din ultimii ani: „colaps economic”, „paralizie politică”, asasinate politice și cicluri repetate de conflict. În acest cadru, acordul este prezentat mai puțin ca un document diplomatic și mai mult ca un semnal că Libanul încearcă să-și recâștige capacitatea de guvernare efectivă – condiție esențială pentru stabilitate și, implicit, pentru orice relansare economică. Ce urmează: testul implementării și reacția Hezbollah Textul avertizează că transformarea declarației în realitate va fi dificilă. Iranul ar fi investit „decenii” în consolidarea Hezbollah ca una dintre cele mai puternice organizații armate non-statale, cu influență politică și militară internă, în afara autorității statului. În plus, eforturile internaționale anterioare de dezarmare ar fi avut rezultate limitate, iar forțele ONU de menținere a păcii nu ar fi împiedicat întărirea militară a grupării în sudul Libanului. În această logică, acordul ar putea rămâne un moment simbolic sau ar putea deveni începutul unui proces „lung” și „contestat” de recâștigare a suveranității. Publicația notează explicit incertitudinea rezultatului final: „rămâne de văzut” dacă viziunea se va materializa, însă, dacă da, momentul ar putea fi reținut ca începutul revenirii controlului statului asupra propriei politici de securitate. [...]
Summitul NATO de la Ankara va evita tema drepturilor omului, pe fondul unei relații tot mai „tranzacționale” cu Turcia , într-un moment în care aliații pun accentul pe securitate și cooperare în apărare cu un stat considerat tot mai indispensabil pe flancul sud-estic al Europei, potrivit Reuters . Reuniunea liderilor celor 32 de state membre NATO este programată la Ankara în 7-8 iulie și, conform unor diplomați occidentali și turci implicați în pregătiri, nu este de așteptat să includă critici publice la adresa represiunii juridice împotriva principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP). Reuters notează că această schimbare de ton s-a accentuat mai ales după invazia Rusiei în Ucraina, când Europa s-a simțit mai expusă și a prioritizat consolidarea legăturilor de securitate cu Turcia. De ce contează: apărarea și industria militară cântăresc mai mult decât condiționalitatea politică În logica actuală a alianței, Turcia este văzută tot mai mult ca un actor-cheie: are a doua cea mai mare armată din NATO și este un exportator important de armament, inclusiv drone. Ankara vrea ca summitul să evidențieze unitatea alianței și să ajute la extinderea parteneriatelor din industria de apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că urmează să fie anunțate acorduri în valoare de „zeci de miliarde de dolari”, fără ca Reuters să detalieze ce tranzacții sau companii ar fi vizate. Tăcerea occidentală și semnalele către Ankara Reuters amintește un episod din 2021, când 10 ambasadori au cerut eliberarea filantropului Osman Kavala, pe care îl considerau deținut politic, iar președintele Tayyip Erdogan a reacționat ordonând expulzarea lor. Criza diplomatică a fost evitată după două zile, în urma unor declarații conciliatoare ale diplomaților, iar Erdogan a spus atunci că vor fi „mai atenți” pe viitor. „Și au fost”, notează Reuters, descriind o evitare sistematică a criticilor publice privind drepturile și libertățile. Criticii acestei abordări susțin că tăcerea relativă încurajează deriva autoritară și izolează opoziția. Fostul ambasador american la Ankara David Satterfield a spus că este important ca Occidentul să continue să vorbească despre degradarea instituțiilor democratice din Turcia și ca publicul turc să audă astfel de evaluări. Măsuri înainte de summit: restricții pentru presă și rețineri Pe fondul pregătirilor pentru summit, zeci de jurnaliști turci din instituții media independente ar fi fost refuzați la acreditare pentru a acoperi evenimentul, iar autoritățile au reținut peste 200 de persoane invocând motive de securitate, potrivit Reuters. Biroul lui Erdogan nu a comentat aceste aspecte, iar NATO a transmis că se bazează pe țara gazdă pentru îndrumare în chestiuni de acreditare. Între timp, puține capitale străine au comentat public represiunea împotriva CHP. Unii diplomați occidentali citați de Reuters spun că preferă să ridice îngrijorările în discuții private, considerând că criticile deschise au eficiență limitată. Context politic: vizita lui Trump și relația „caldă” cu Erdogan Summitul de la Ankara marchează prima vizită a lui Donald Trump în Turcia în calitate de președinte în actualul mandat, iar acesta ar urma să aibă și o întâlnire bilaterală cu Erdogan, pe care îl numește în mod regulat „prieten”, potrivit Reuters. Publicația descrie momentul ca pe un semnal al celor mai bune relații SUA–Turcia din ultimii ani. În ansamblu, mesajul transmis de aliați este că relația cu Ankara devine tot mai pragmatică, centrată pe securitate și apărare, în timp ce presiunea publică pe tema statului de drept și a drepturilor omului este, cel puțin pe termen scurt, împinsă în plan secund. [...]
Criticile vicepreședintelui JD Vance la adresa poziției Vaticanului privind imigrația adâncesc tensiunile dintre administrația Trump și Sfântul Scaun , într-un moment în care politica americană de deportări și control la frontieră este contestată public de Papa Leon al XVI-lea, potrivit News . Vance a spus că nu este de acord cu declarațiile Vaticanului despre imigrație, pe care le-a calificat drept „îngrijorătoare”, după comentariile repetate ale Papei Leon privind măsurile dure promovate de președintele Donald Trump. Vicepreședintele, care este catolic, a făcut afirmațiile într-un interviu la emisiunea „The Ingraham Angle” de la Fox News. „Consider că unele dintre declaraţiile venite din partea Vaticanului cu privire la problema imigraţiei, în special, au fost îngrijorătoare şi, în cele din urmă, nu sunt de acord cu ele.” În același interviu, Vance a susținut că invită liderii catolici la dialog, dar le cere să țină cont de efectele migrației în masă. „Îi invit la dialog, dar îi încurajez, de asemenea, să ţină cont de faptul că migraţia în masă are victime.” Ce reproșează Papa Leon administrației Trump Papa Leon al XVI-lea, descris ca primul papă american, a cerut o „reflecție profundă” în SUA despre modul în care sunt tratați migranții sub administrația Trump. În declarațiile citate, el a criticat administrația ca fiind „extrem de lipsită de respect” față de imigranți și a vorbit despre un tratament „inuman”. Contextul politicii de imigrație și acuzațiile ONG-urilor Donald Trump a promovat o politică dură de combatere a imigrației și o campanie de deportare care, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, ar fi încălcat dreptul la liberă exprimare și dreptul la un proces echitabil și ar fi creat un mediu nesigur, în special pentru minoritățile etnice, pe fondul îngrijorărilor legate de profilarea rasială. Trump afirmă că urmărește să îmbunătățească securitatea internă și să reducă imigrația ilegală. Divergențe mai largi între Vatican și Casa Albă Dincolo de imigrație, Papa Leon a criticat și alte politici promovate de Trump. Vaticanul a refuzat să se alăture inițiativei numite „ Consiliul Păcii” pentru Gaza , iar Papa a criticat războiul cu Iranul început pe 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat atacuri asupra Iranului. Totodată, el a lăudat un acord provizoriu între Washington și Teheran, exprimând speranța că acesta va pune capăt conflictului. [...]
Atacul nocturn asupra Kievului ridică riscul de întreruperi în energie și logistică , după ce Rusia a lovit capitala Ucrainei cu rachete balistice și drone, iar Moscova susține că a vizat inclusiv obiective din sectorul combustibil-energie. Informațiile sunt relatate de Meduza . Atacul a avut loc în noaptea de 2 iulie. Potrivit primarului Kievului, Vitali Kliciko , au murit 10 persoane. Ministrul ucrainean de Interne, Igor Klimenko, a raportat 11 morți și peste 30 de răniți, ceea ce indică diferențe între bilanțurile comunicate de autorități. Șeful Administrației Militare a orașului Kiev, Timur Tkacenko, a spus că există pagube și distrugeri în peste 30 de locații, în toate districtele orașului. Conform datelor sale, 56 de persoane au fost rănite, inclusiv doi copii. Pagube în clădiri rezidențiale și incendii în mai multe zone În Darnițki, un bloc de cinci etaje a fost parțial distrus, iar într-un bloc de nouă etaje au fost raportate distrugeri de la etajul 1 la 6. În Desnianski, un bloc de nouă etaje a suferit avarii, iar acolo ar fi persoane blocate. În Șevcenkivski, după căderea unor fragmente, a luat foc o piață. În Sviațoșinski, incendiul a izbucnit într-o casă privată. Poziția Moscovei: ținte din industria militară și sectorul energetic Ministerul Apărării din Rusia a declarat că a lovit Kievul cu „arme de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune”, ca răspuns la „atacuri teroriste” asupra infrastructurii civile. Instituția susține că au fost lovite întreprinderi ale industriei militare și obiective ale complexului combustibil-energie în Kiev și regiune, precum și infrastructura unor aerodromuri militare din regiunile Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasî, Cernihiv și Kiev. În acest stadiu, informațiile disponibile în sursă nu oferă o evaluare a impactului efectiv asupra alimentării cu energie sau asupra funcționării infrastructurii, însă menționarea explicită a țintelor din sectorul energetic indică un risc operațional ridicat pentru capitală și zona din jur. [...]
Volodimir Zelenski ar câștiga primul tur, dar cu un avantaj strâns în turul doi , potrivit unui sondaj citat de Mediafax . Datele indică o competiție mai echilibrată decât în urmă cu un an, într-un context în care Ucraina nu poate organiza alegeri sub legea marțială. Sondajul, realizat de agenția Rating Group și preluat de presa ucraineană, îl creditează pe Zelenski cu 32% din intențiile de vot, nivel descris ca fiind constant. Pe locul al doilea apare Valerii Zalujnîi , fost șef al forțelor armate ucrainene și actual ambasador în Marea Britanie, cu 16% intenție de vot, în scădere cu 9% față de iulie 2025. Pe locul al treilea este Kyrylo Budanov, șeful de cabinet al lui Zelenski, cu 11%. Turul doi: diferență de trei puncte între Zelenski și Zalujnîi Într-un scenariu de tur doi între Zelenski și Zalujnîi, actualul președinte ar obține 42%, iar Zalujnîi 39%, potrivit aceluiași sondaj. Materialul nu include date pentru un eventual tur decisiv între Zelenski și Budanov. Ca termen de comparație, în urmă cu un an, dacă alegerile ar fi avut loc, Zelenski, Zalujnîi și Budanov ar fi fost creditați cu 31%, 25% și, respectiv, 5% în primul tur. De ce contează: sondajele se acumulează, dar alegerile rămân blocate de război Alegerile prezidențiale din Ucraina ar fi trebuit să aibă loc în 2024, însă nu s-au organizat din cauza invaziei Rusiei și a legii marțiale, care interzice scrutinurile pe timp de război. În aceste condiții, mandatul lui Zelenski se prelungește până la organizarea unui nou scrutin. În paralel, Zalujnîi și-a anunțat intenția de a candida și i-a transmis lui Zelenski că este pregătit pentru un scrutin „dacă acesta va avea loc la toamnă”, potrivit informațiilor din articol. Sursa nu oferă însă un calendar oficial al alegerilor. [...]
