CAT$902.23+0.15%

O posibilă vizită a lui Vladimir Putin la Beijing săptămâna viitoare ar semnala o nouă etapă de presiune strategică asupra flancului estic al NATO, într-un moment în care China găzduiește și un summit China–SUA, potrivit Euronews. Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu avertizează că mișcările diplomatice trebuie urmărite „cu atenție și preocupare”, pentru că „ținta Rusiei nu este numai Ucraina”.

Întâlnirea Putin–Xi ar urma să vină la scurt timp după summitul China–SUA din 14–15 mai, iar succesiunea vizitelor ar indica o „diplomație triunghiulară”, notează The Diplomat. În lectura publicației, spre deosebire de perioada Nixon, este puțin probabil ca o apropiere Washington–Beijing să fie folosită pentru a pune presiune pe Rusia în dosare precum Iran sau Ucraina.

Informația privind vizita lui Putin în China este menționată și de Institutul pentru Studii de securitate al Uniunii Europene, în contextul unei posibile „stabilizări tactice” în relația Xi–Trump, nu al unui „reset”.

Miza pentru România: flancul estic și revenirea la „aliniamentul din 1997”

Diaconescu leagă evoluțiile diplomatice de obiectivele mai largi ale Moscovei, inclusiv de solicitări mai vechi privind arhitectura de securitate europeană.

„Se pare că am uitat faptul că în solicitările de negociere, care au fost abandonate, Federația Rusă a spus foarte clar și retragerea aliniamentului NATO la frontiera din 1997, deci toate garanțiile care ne-au fost date celor veniți după 1990 să fie anulate.”

În această cheie, posibila deplasare a lui Putin la Beijing nu este doar un gest bilateral, ci o piesă într-un tablou mai amplu, în care Rusia testează coeziunea NATO și identifică „zonele de vulnerabilitate”, inclusiv în flancul estic, așa cum a punctat fostul ministru.

Summitul B9 și accentul pe Marea Neagră

În aceeași intervenție, Diaconescu a comentat declarația comună a liderilor reuniți la Summit B9 de la București, care afirmă că „Rusia este şi va rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare pe termen lung”.

El a evaluat reuniunea drept „utilă”, inclusiv pentru faptul că „pentru prima oară după 2023 s-a semnat totuși un document final”, și a susținut consolidarea cooperării spre sud, către Marea Neagră și, eventual, Marea Mediterană, pe modelul cooperării avansate din zona Mării Baltice și a Nordului îndepărtat. În viziunea sa, un astfel de semnal ar conta simultan:

• către Vestul Europei, ca mesaj de solidaritate și acțiune comună;
• către Washington, privind „necesitatea prezenței americane”;
• către Est, unde sunt evaluate vulnerabilitățile flancului estic.

Ce opțiuni vede Diaconescu pentru oprirea războiului din Ucraina

Fostul ministru a descris trei ieșiri „în regulile diplomatice”, subliniind că scenariile sunt complicate și că o soluție strict teritorială ar fi o abordare naivă.

„În regulile diplomatice ar fi trei variante de ieșire din această criză: prima - victorie totală (...) E aproape imposibil. Armistițiu (...) Și varianta cea mai complicată - armistițiu și tratat politic.”

„Am fi cât se poate de naivi să ne închipui că numai cedarea Donbasului ar fi în discuție.”

În concluzie, pe fondul discuțiilor despre o posibilă încheiere a războiului „anul acesta”, Diaconescu avertizează că Moscova urmărește atent „contrastele” și tensiunile din interiorul NATO, într-un context în care „ordinea mondială s-a rupt”, iar noul echilibru („ordinea mondială 2.0”) rămâne de definit.