Știri
Știri din categoria Externe
Acuzațiile reciproce de încălcare a armistițiului de trei zile mențin blocat frontul diplomatic și prelungesc riscul operațional în regiune, în condițiile în care Kievul și Moscova reclamă atacuri în weekend, după încetarea focului anunțată de președintele american Donald Trump, potrivit Mediafax.
Armistițiul a fost comunicat vineri de Trump, într-o postare pe Truth Social, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus duminică seara că, deși Rusia s-ar fi abținut de la atacuri aeriene și cu rachete „la scară largă”, luptele au continuat pe porțiuni ale frontului.
„Cu alte cuvinte, armata rusă nu respectă nicio încetare a focului pe front și nici măcar nu încearcă în mod special să o facă”, a spus Zelenski, potrivit Reuters.
Oficiali ucraineni au raportat că trei persoane au fost ucise în atacuri cu drone rusești asupra zonelor din apropierea liniei frontului. Alte 15 persoane au fost rănite, dintre care opt în regiunea Harkov și șapte în regiunea Herson.
De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării susține că a doborât 57 de drone ucrainene în ultima zi și că a „răspuns cu aceeași monedă” pe câmpul de luptă.
În același timp, negocierile de pace susținute de SUA între Kiev și Moscova sunt descrise ca fiind în impas, pe fondul reorientării atenției Washingtonului către Orientul Mijlociu, unde SUA și Israel au lansat un război împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie.
În lipsa unui mecanism credibil de verificare și aplicare a armistițiului, schimbul de acuzații reduce șansele ca încetarea focului să se transforme într-o pauză operațională reală și, implicit, într-un punct de relansare a discuțiilor politice.
Recomandate
Rusia ridică miza diplomatică față de Armenia după vizita lui Volodimir Zelenski la Erevan, acuzând autoritățile armene că i-au oferit liderului ucrainean o „platformă pentru remarci antirusești”, pe fondul răcirii relațiilor dintre cei doi aliați tradiționali, relatează Digi24 . Miza pentru regiune este una de reglementare și aliniere geopolitică: Kremlinul transmite că nu acceptă ca Erevanul să se apropie de Uniunea Europeană într-un mod care, în lectura Moscovei, ar împinge Armenia într-o „orbită antirusă”, în timp ce Rusia își păstrează prezența militară în țară. Ce a declanșat reacția Moscovei Potrivit materialului, în timpul unei vizite la Erevan la începutul săptămânii, Zelenski a spus că Rusia se teme că „drone ar putea să survoleze Piața Roșie” din Moscova în timpul paradei anuale de 9 mai. În acest context, Moscova a convocat joi ambasadorul Armeniei în Rusia, pentru a-și exprima protestul față de ceea ce a calificat drept „amenințări teroriste la adresa Rusiei”, formulate de Zelenski la Erevan. Mesajul Kremlinului: „nu o poziție antirusă” Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a criticat public situația și a cerut explicații din partea Erevanului. „Acest lucru nu este normal şi nu corespunde spiritului relaţiilor noastre cu Erevanul” „Cel mai important pentru noi este ca Armenia să nu adopte o poziţie antirusească” Tot joi, Rusia și-a exprimat îngrijorarea că Armenia este atrasă în ceea ce Moscova descrie drept „orbita antirusă” a Uniunii Europene, după ce a găzduit pe 4 mai o reuniune a Comunității Politice Europene (CPE) , urmată de un summit UE–Armenia, la care au participat peste 40 de lideri europeni, inclusiv Zelenski. Contextul care apasă relația Moscova–Erevan Relațiile dintre Rusia și Armenia s-au tensionat tot mai mult după ce Azerbaidjanul a recucerit cu forța regiunea separatistă Nagorno-Karabah în septembrie 2023, în pofida prezenței forțelor ruse de menținere a păcii, notează Digi24. Armenia găzduiește baze militare rusești. În plus, Vladimir Putin a declarat sâmbătă că Rusia ar accepta un „divorț blând” de Armenia dacă republica intenționează să adere la UE, dar a avertizat asupra riscului de a urma „calea Ucrainei”, potrivit publicației Dialog.ua, citată de Digi24. Putin a mai spus că autoritățile armene ar trebui să organizeze un referendum privind aderarea la UE, pentru ca Moscova să își poată „structura viitoarele relații” cu Erevanul. La primul lor summit comun, Armenia și Uniunea Europeană au adoptat o declarație în 44 de puncte, în care Bruxellesul a luat act de aspirațiile poporului armean de a adera la UE. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile Din datele prezentate, Rusia așteaptă o explicație oficială de la Erevan în legătură cu declarațiile lui Zelenski făcute în Armenia. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un răspuns al autorităților armene sau despre eventuale măsuri concrete pe care Moscova le-ar putea lua în continuare. [...]
Germania mută sprijinul pentru Ucraina spre producție și investiții în industria de apărare , într-un demers care poate accelera livrările și reduce dependența de importuri, pe fondul războiului prelungit cu Rusia. Potrivit Digi24 , ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a ajuns la Kiev într-o vizită neanunțată, pentru discuții privind extinderea cooperării industriale în domeniul apărării. Vizita nu a fost anunțată din motive de securitate, iar discuțiile vizează proiecte comune, în special dezvoltarea de sisteme fără pilot (drone) „de toate gamele”, cu accent pe capabilități de lovire în profunzime, a relatat dpa, preluată de Agerpres. „Accentul este pe dezvoltarea în comun a unor sisteme avansate fără pilot de toate gamele, în special în zona de lovituri în profunzime. În felul acesta întărim securitatea țărilor noastre.” De ce contează: finanțare, producție și capital privat, nu doar livrări Dincolo de componenta militară, miza imediată este una operațională și de finanțare: Berlinul urmărește să atragă mai multe investiții private în companii militare ucrainene și în firme mixte. În acest sens, Ministerul german al Apărării a găzduit recent o videoconferință cu reprezentanți ai guvernului ucrainean pentru a discuta condițiile pentru astfel de investiții, la care au participat, pentru prima dată, bănci, fonduri de investiții și alți actori din sectorul financiar. Pistorius a indicat și utilizarea platformei „Bravo One” pentru sprijinirea dezvoltatorilor care pot demonstra „inovații promițătoare”, în contextul în care Ucraina a dezvoltat rapid sisteme proprii pentru a compensa deficitul de arme cu rază mai lungă de acțiune și este considerată una dintre cele mai avansate țări în războiul cu drone, pe baza experienței de pe câmpul de luptă. Ce proiecte sunt deja pe masă În aprilie, guvernul federal german a convenit un „parteneriat strategic” cu Ucraina și a promis sprijin militar suplimentar. Concret, potrivit informațiilor citate de dpa: Germania va finanța un contract al Ucrainei cu concernul american Raytheon pentru livrarea a „câteva sute” de rachete Patriot; a fost încheiat un acord cu compania germană Diehl Defence pentru livrarea de lansatoare suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Iris-T; a fost convenită producția de drone cu rază medie și lungă de acțiune; este planificată o societate mixtă care să livreze „mii de drone”. În logica acestui pachet, susținătorii Ucrainei urmăresc să consolideze poziția Kievului în eventuale negocieri de pace cu Rusia și să evite o înțelegere în care Moscova să poată dicta termenii, mai notează dpa. [...]
Erodarea „contractului” dintre Kremlin și elitele economice devine un risc operațional pentru regimul Putin, pe fondul confiscărilor de active și al impredictibilității regulilor, potrivit unei analize prezentate de Adevărul , care citează un text publicat în revista britanică The Economist și semnat anonim de un fost înalt funcționar de la Kremlin. În esență, autorul susține că, deși regimul își păstrează aparatul represiv și „monopolul forței”, pierde o componentă critică pentru stabilitate: capacitatea de a oferi o viziune credibilă despre viitor. Un indicator al schimbării ar fi limbajul folosit în cercurile puterii, unde războiul din Ucraina nu mai este descris ca „proiectul nostru”, ci ca „războiul lui Putin”. „Până anul trecut, toți spuneau «noi» și «al nostru». Acum, vorbesc despre «deciziile lui», «războiul lui», «agenda lui»”, notează autorul. De ce contează economic: capital repatriat, dar fără protecție juridică Analiza indică drept al doilea motiv major al erodării autorității lui Putin nemulțumirea elitelor economice, accentuată după sancțiunile occidentale. În lipsa „protecției tribunalelor occidentale și a sistemului juridic internațional”, disputele dintre grupuri de interese ar ajunge să fie rezolvate într-un cadru intern descris ca arbitrar și impredictibil. În acest context, autorul afirmă că, în ultimii trei ani, active private de aproximativ 5 mii de miliarde de ruble , echivalentul a circa 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) , ar fi fost „confiscate, naționalizate sau transferate către persoane apropiate Kremlinului”. „Nici măcar cei loiali regimului nu mai cer democrație, ci reguli clare și instituții capabile să arbitreze conflictele”, afirmă fostul oficial rus. Contextul mai larg: costurile războiului și represiunea fără „promisiune” Pe lângă tensiunile din zona economică, textul mai enumeră trei factori care ar alimenta sentimentul de „punct mort” în interiorul sistemului: Costurile războiului ar deveni tot mai greu de mascat, prin efecte precum inflație, taxe mai mari, degradarea infrastructurii și extinderea restricțiilor și cenzurii. Lipsa unui model extern de referință , pe fondul unei crize identitare: Rusia s-ar fi definit istoric în raport cu Occidentul, însă „Occidentul, ca model cultural și politic unitar, este el însuși în criză”. Represiune intensificată fără o perspectivă , după prăbușirea vechiului „contract social” (statul nu intervine în viața privată, cetățenii nu se implică în politică), înlocuit cu supraveghere, cenzură și restricții. „Problema nu este doar represiunea, ci represiunea fără scop”, avertizează fostul oficial. „Zugzwang”: orice mutare ar înrăutăți poziția Concluzia analizei este că Rusia ar fi intrat într-un „zugzwang” (termen din șah care descrie o situație în care orice mutare îți înrăutățește poziția): sistemul poate continua să funcționeze cât timp Putin rămâne la putere, dar fiecare măsură de consolidare a controlului ar accelera degradarea regimului. „El poate intensifica represiunea. Poate începe un nou război. Dar nu mai poate reconstrui legătura dintre putere și viitor”, este concluzia atribuită revistei The Economist. [...]
Acordul SUA–China care permite fluxul de pământuri rare din China către SUA rămâne în vigoare , iar Washingtonul se așteaptă ca în cele din urmă să fie prelungit, pe fondul negocierilor economice și geopolitice pe care Donald Trump și Xi Jinping urmează să le poarte la Beijing, potrivit Reuters . Trump este programat să ajungă miercuri la Beijing, înaintea discuțiilor de joi și vineri, în prima sa vizită în China din 2017. Întâlnirea va fi prima față în față dintre cei doi lideri în peste șase luni și are ca miză stabilizarea relațiilor bilaterale, tensionate de disputa comercială, de războiul SUA și Israelului cu Iranul și de alte dosare sensibile. Pământurile rare: continuitate pe termen scurt, incertitudine privind prelungirea Oficialii americani spun că cele două părți vor discuta prelungirea armistițiului din războiul comercial care permite pământurilor rare să ajungă din China în SUA, însă nu este încă sigur dacă o extindere va fi convenită chiar în această săptămână. Un oficial a indicat totuși că înțelegerea, încheiată toamna trecută, „nu expiră încă” și că o eventuală prelungire ar urma să fie anunțată „la momentul potrivit”. China, care a amenințat în trecut cu restricționarea ofertei globale de pământuri rare, rămâne un furnizor critic pentru industrii care depind de aceste materiale, inclusiv pentru tehnologii avansate și apărare, ceea ce face ca menținerea fluxurilor să fie un subiect cu impact economic și operațional direct. Posibile înțelegeri economice: avioane, agricultură, energie și noi „forumuri” bilaterale Pe lângă discuția despre minerale critice, SUA și China ar urma să cadă de acord asupra unor mecanisme („forumuri”) pentru facilitarea comerțului și investițiilor reciproce. Beijingul este așteptat să anunțe achiziții legate de avioane Boeing, produse agricole americane și energie, potrivit oficialilor. Reuters notează însă că planurile pentru un „Board of Trade” și un „Board of Investment” ar putea fi anunțate formal la întâlnire, dar ar necesita muncă ulterioară înainte de a deveni operaționale. Dosarele care pot complica negocierile: Iran, Rusia, Taiwan, inteligență artificială și arme nucleare Agenda discuțiilor include și subiecte cu potențial de escaladare. Washingtonul presează China să își folosească influența asupra Teheranului pentru a împinge Iranul spre un acord cu SUA și pentru a opri conflictul început după loviturile lansate de SUA și Israel la finalul lui februarie. Administrația Trump a ridicat și problema relației Chinei cu Rusia, inclusiv „veniturile” pe care China le-ar furniza celor două regimuri și comerțul cu bunuri cu utilizare dublă (civilă și militară). În paralel, Xi este descris ca fiind frustrat de poziția SUA privind Taiwanul, în condițiile în care Washingtonul rămâne principalul susținător internațional și furnizor de armament al insulei. Oficialii americani au spus că politica SUA nu se va schimba. Un alt punct de fricțiune este inteligența artificială: consilierii lui Trump și-au exprimat îngrijorarea față de modelele avansate dezvoltate în China și vor un „canal de comunicare” pentru a evita conflicte generate de utilizarea acestora, deși formatul concret rămâne neclar. În privința armelor nucleare, SUA ar dori discuții, dar China ar fi transmis în privat că nu este interesată, „în acest moment”, de negocieri de control al armamentelor. În octombrie, la ultima întâlnire (în Coreea de Sud), Trump și Xi au convenit să pună pe pauză un război comercial în care SUA impuseseră tarife de ordinul sutelor de procente pentru bunuri chinezești, iar Beijingul amenințase cu restricții pe pământuri rare. În februarie, Curtea Supremă a SUA a decis că Trump nu a avut autoritatea să impună multe dintre tarifele globale, însă acesta a spus că vrea să reintroducă unele taxe pe alte căi legale. [...]
Vizita lui Donald Trump la Beijing, programată între 13 și 15 mai, deschide o fereastră de negociere cu impact direct asupra comerțului și regimului de sancțiuni SUA–China , într-un moment în care Washingtonul vrea să lege dosarul Iran de relația economică bilaterală, potrivit Adevărul . China a confirmat luni, prin Ministerul de Externe , că deplasarea are loc la invitația lui Xi Jinping. Pe agendă sunt discuții despre Iran și tensiunile comerciale dintre cele două țări, iar Casa Albă a indicat că vor fi abordate și tarifele vamale, comerțul și inteligența artificială. Calendarul vizitei și formatul discuțiilor Conform detaliilor prezentate de Casa Albă, Trump ajunge la Beijing miercuri seara. Joi dimineață sunt programate ceremonia oficială de primire și întâlnirea bilaterală cu Xi Jinping, urmate de o vizită la Temple of Heaven și un banchet de stat. Vineri, cei doi lideri urmează să ia ceaiul împreună și să participe la un prânz de lucru, înainte ca președintele american să plece spre Washington. Miza economică: tarife, „reciprocitate” și sancțiuni legate de Iran Un oficial american, citat de Agerpres , a declarat sub anonimat că Trump intenționează să „exercite presiuni” asupra lui Xi Jinping pentru a obține un acord care să pună capăt războiului din Iran. În acest context, Washingtonul ar fi ridicat „în repetate rânduri” două teme: veniturile obținute de Iran și Rusia din achizițiile de hidrocarburi de către China; vânzările de bunuri cu dublă utilizare (civilă și militară). Tot în acest cadru ar urma să fie discutate și sancțiunile recente adoptate de Statele Unite împotriva Chinei, legate de războiul din Iran, potrivit aceleiași surse. Casa Albă a transmis, prin Anna Kelly, că vizita este văzută ca o ocazie de a „reechilibra relația cu China” și de a pune accent pe „reciprocitate și echitate” pentru „restaurarea independenței economice americane”. În practică, mesajul sugerează că negocierile politice (Iran) și cele economice (tarife, comerț) sunt tratate împreună, ceea ce poate influența atât climatul comercial bilateral, cât și riscul de noi măsuri restrictive. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Iran riscă să complice orice negociere privind încetarea conflictului regional , în condițiile în care Teheranul a transmis pe 10 mai un răspuns la o propunere a SUA, printr-un mediator din Pakistan, potrivit Adevărul . Trump a acuzat regimul de la Teheran că „se joacă de 47 de ani” cu Statele Unite și „cu restul lumii”, invocând o strategie de „amânare” și susținând că Iranul ar fi profitat de concesii făcute de administrațiile americane. În același mesaj, el a spus că „nu vor mai râde”. În postarea de pe Truth Social , Trump a reluat atacurile la adresa fostului președinte Barack Obama, pe care îl acuză că ar fi fost „prea permisiv” cu Iranul și că ar fi „abandonat Israelul și toți ceilalți aliați”. El a menționat „sute de miliarde de dolari” și „1,7 miliarde de dolari în numerar” (aprox. 7,7 miliarde lei) despre care afirmă că ar fi fost transportați la Teheran. Trump l-a criticat și pe fostul președinte Joe Biden, despre care spune că ar fi slăbit poziția Washingtonului în regiune, și a inclus acuzații grave la adresa Iranului privind violențe și represiune, fără a prezenta dovezi în mesajul citat de publicație. Răspunsul Teheranului, transmis prin Pakistan Potrivit agenției de stat IRNA , Iranul a trimis duminică, 10 mai, răspunsul său la „ultimul proiect propus de SUA” care vizează încheierea războiului regional, documentul fiind livrat printr-un mediator pakistanez. Informația a fost confirmată și de Kamal Hyder, corespondent Al Jazeera în Islamabad, care a spus că partea pakistaneză a confirmat recepționarea documentului. Deocamdată, potrivit IRNA, răspunsul nu include detalii publice despre poziția exactă a Teheranului, iar momentul în care va fi comunicat oficial Statelor Unite și reacția Washingtonului rămân incerte. [...]
