Știri
Știri din categoria Externe
Presiunea pentru interdicții totale ale rețelelor sociale pentru minori riscă să mute costurile de conformare pe umerii platformelor și ai școlilor, în condițiile în care organizații de tineret cer reguli aplicate companiilor, nu blocaje generale, potrivit Mediafax, care citează Euronews.
Mai multe guverne europene analizează limitarea accesului la platforme precum Instagram, TikTok sau Fortnite pentru utilizatorii sub 16 ani, argumentând că măsurile ar proteja copiii de conținut nociv și de dependență digitală. Tinerii implicați în dezbatere susțin însă că deciziile sunt luate fără consultarea celor direct afectați.
În Franța, mișcarea de tineret Ctrl+Alt+Reclaim a încercat să influențeze proiectul de lege privind restricțiile pentru copiii sub 15 ani, trimițând amendamente senatorilor. Mesajul central: reglementarea platformelor ar fi mai eficientă decât blocarea accesului pentru minori.
Activistul Thomas Yaqoubi Reboul spune că mulți adolescenți nu au realizat inițial amploarea restricțiilor propuse, iar reacția s-a schimbat când au înțeles că ar putea pierde accesul la platforme și jocuri folosite zilnic pentru socializare și comunicare. Potrivit activiștilor, rețelele sociale au ajuns să fie „unul dintre puținele spații publice accesibile gratuit” pentru tineri.
Lauren Bond, reprezentantă a organizației OBESSU, afirmă că elevii percep că responsabilitatea pentru siguranța online este transferată aproape integral asupra lor și că interdicțiile generale nu rezolvă problemele de funcționare ale platformelor.
„Rețelele sociale nu devin automat mai sigure când cineva împlinește 18 sau 19 ani”
Organizațiile de elevi cer investiții mai mari în educație digitală și introducerea de cursuri despre siguranța online în școli, ca măsură complementară sau alternativă la restricțiile de acces.
În Țările de Jos, Niels Zagema, reprezentant al tinerilor într-un consiliu consultativ legat de președinta Comisiei Europene, spune că majoritatea tinerilor consultați nu susțin interdicțiile totale, deși recunosc riscurile dependenței digitale și ale consumului excesiv de conținut online. El propune un model gradual, cu introducerea treptată a copiilor în utilizarea tehnologiei, în funcție de vârstă.
Separat, organizații de tineret susțin că Uniunea Europeană are deja instrumente pentru a controla platformele, dar aplicarea este insuficientă. Sunt invocate Digital Services Act și Digital Markets Act, care impun obligații mai stricte marilor companii tehnologice. Activista irlandeză Aisling Maloney argumentează că soluția ar fi reguli mai dure împotriva designului care creează dependență și a exploatării datelor personale, nu excluderea completă a tinerilor din mediul online.
Recomandate
Europa riscă o dezindustrializare accelerată dacă nu reduce dependențele critice de China și nu își întărește instrumentele de protecție a pieței, pe fondul șocurilor energetice legate de escaladarea crizei din Iran, potrivit Libertatea . Avertismentul este formulat de Mark Leonard , director al Consiliului European pentru Relații Externe, într-un articol publicat de The Guardian. Dependențe industriale care pot deveni vulnerabilități strategice Leonard susține că Europa este „extrem de vulnerabilă” la dominația economică a Chinei, mai ales în componentele esențiale ale tranziției energetice: baterii, vehicule electrice, panouri solare și lanțuri de aprovizionare pentru energia eoliană, unde companiile chineze au poziții dominante. „Scara expunerii Europei la dominația Chinei este uluitoare.” În același registru, el indică dependențe cu relevanță directă pentru industrie și apărare: aproximativ 80% din lanțul global de aprovizionare cu drone ar proveni din China; 97% din magneziul folosit în industria europeană de apărare ar proveni din China. Potrivit lui Leonard, astfel de dependențe au fost deja folosite politic de Beijing. Riscul economic: „viitoarele Detroit” în Europa În lipsa unor tarife mai dure care să descurajeze exporturile ieftine din China și să stimuleze producția locală, Europa ar putea ajunge la o „dezindustrializare masivă”, avertizează Leonard. El dă ca exemplu regiunea Baden-Württemberg (unde sunt mărcile Mercedes și Porsche), care ar putea deveni „viitorul Detroit” al Germaniei – o referință la declinul industrial al orașului american. În același timp, textul notează că unii lideri europeni, precum Viktor Orbán și Pedro Sánchez, au mizat pe investiții chineze „masive”, însă acestea „nu s-au materializat”. Ce instrumente ar avea UE la dispoziție Soluția propusă de Leonard este o schimbare de strategie: protejarea pieței interne, investiții mari în tehnologii verzi, inteligență artificială și apărare, plus crearea de rezerve strategice de minerale critice. În plan de reglementare și comerț, el menționează: utilizarea „ bazookăi comerciale ” a UE (măsura anticoerciție), pe care guvernele ar fi evitat-o până acum; propunerea lui Clément Beaune, comisar francez pentru strategie și planificare, privind tarife de 30% pentru produsele chinezești (o poziție descrisă ca mai radicală decât linia oficială a guvernului francez); folosirea legislațiilor Digital Markets Act și Digital Services Act pentru a limita companii precum ByteDance, Tencent și Alibaba. În concluzia sa, Leonard leagă presiunea economică de contextul geopolitic mai larg, argumentând că, într-o lume de „non-ordine” (în care regulile „nu mai contează”), Europa ar trebui să își redefinească rapid strategia pentru a evita să devină mai săracă și mai puțin capabilă să se apere. [...]
Franța încearcă să reducă riscul unei escaladări în Strâmtoarea Ormuz , după ce Iranul a amenințat cu un „răspuns decisiv și imediat” în cazul unei desfășurări navale franceze și britanice, potrivit Digi24 . Președintele Emmanuel Macron a spus că Parisul „nu a avut niciodată în vedere” o desfășurare militară în strâmtoare, ci o misiune de securizare „coordonată cu Iranul”, cu obiectivul de a menține libertatea de navigație. Declarațiile au fost făcute la Nairobi, în timpul unei conferințe de presă, în contextul în care Parisul și Londra au anunțat trimiterea unor nave militare în regiune. Macron a insistat că nu a fost vorba de o decizie de desfășurare, ci de pregătirea pentru o eventuală punere în practică a unei misiuni. Miza: traficul maritim și fluxurile de energie Macron a afirmat că Franța își menține poziția de a se opune „oricărei blocade din partea oricui”, fie americană, fie iraniană, și că respinge „impunerea unei taxe din partea oricui”, în numele libertății de navigație. Totodată, liderul francez a descris o „misiune ad hoc”, realizată împreună cu britanicii, care ar fi reunit 50 de țări și organizații internaționale, cu scopul de a asigura reluarea traficului maritim „cât mai repede”, inclusiv pentru transporturi de: îngrășăminte, hrană, hidrocarburi. Contextul diplomatic și semnalul militar În a doua zi a turneului său în Africa, Macron a susținut că „întregul continent african este în prezent victima blocadei” asupra strâmtorii, pe unde tranzitează, în mod obișnuit, o parte importantă din petrolul exportat din Orientul Mijlociu. Franța a anunțat săptămâna trecută că portavionul „Charles-de-Gaulle” a traversat Canalul Suez pentru a fi pregătit în cazul punerii în practică a misiunii menționate. Informațiile despre reacția lui Macron și despre amenințarea Iranului sunt atribuite agenției France Presse, preluată de Agerpres, conform aceleiași surse. [...]
Benjamin Netanyahu vrea să reducă la zero componenta financiară a sprijinului militar american pentru Israel , o schimbare care ar putea redesena pe termen mediu relația bugetară dintre cele două state și ar pune presiune pe finanțarea apărării israeliene, potrivit Economica . Într-un interviu la emisiunea „60 Minutes” a CBS News, Netanyahu a spus că își propune „să reducă la zero sprijinul financiar american, componenta financiară a cooperării militare” dintre SUA și Israel. El a susținut că este „absolut” momentul potrivit pentru o posibilă „resetare” a relației financiare SUA–Israel și că vrea să înceapă demersul imediat, fără să aștepte următorul Congres. Miza financiară: ajutor anual de 3,8 miliarde de dolari Netanyahu a indicat că Israelul primește anual aproximativ 3,8 miliarde de dolari (aprox. 17,5 miliarde lei) ca ajutor militar din partea Statelor Unite, conform Agerpres. Totodată, SUA au fost de acord să livreze Israelului un total de 38 miliarde de dolari (aprox. 175 miliarde lei) ca ajutor militar în intervalul 2018–2028. Context politic: sprijinul din SUA s-a erodat după războiul din Gaza Deși ajutorul militar pentru Israel a beneficiat mult timp de un consens bipartizan în Congresul american, sprijinul legislatorilor și al opiniei publice s-a diminuat de la izbucnirea războiului din Gaza , în octombrie 2023, mai notează aceeași sursă. În acest context, intenția lui Netanyahu de a „reseta” relația financiară cu Washingtonul capătă o dimensiune politică internă în SUA, pe lângă cea bugetară. [...]
Benjamin Netanyahu admite că poartă o parte din vină pentru eșecurile de securitate din 7 octombrie 2023 , dar încearcă să mute centrul dezbaterii către deciziile luate după atac și către forma anchetei care ar urma să stabilească responsabilitățile, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță și control instituțional: cine conduce investigația și cu ce autoritate, într-un moment în care o parte importantă a societății israeliene cere o comisie de anchetă de stat. Declarațiile apar într-un interviu pentru „60 Minutes” (CBS), într-o secțiune înregistrată fără microfon, care nu a fost difuzată și este disponibilă doar în transcrierea completă, relatează The Times of Israel . Responsabilitatea, împărțită „de sus în jos” Întrebat de ce alți responsabili de securitate au demisionat sau au fost demişi, iar el nu, Netanyahu a spus că unele plecări au fost legate de expirarea mandatelor și că doar „unul sau doi” ar fi susținut că și-au asumat responsabilitatea, dar a pus sub semnul întrebării ce înseamnă concret acest lucru. În același context, premierul israelian a afirmat că responsabilitatea trebuie analizată pe mai multe niveluri și că ea este împărțită în întregul aparat decizional: „Să ne uităm la eșalonul politic, la eșalonul militar, la eșalonul de securitate. Să ne uităm la toți, și fiecare poartă o anumită responsabilitate. Da, de sus în jos, de la prim-ministru în jos.” Disputa-cheie: comisie de stat sau comisie numită politic Netanyahu și-a reiterat propunerea pentru o comisie de anchetă numită politic, în locul unei comisii de anchetă de stat – descrisă ca cea mai înaltă formă de anchetă din Israel – pe care a refuzat să o formeze. Materialul notează că sondajele indică în mod constant sprijinul unei majorități clare a israelienilor pentru o comisie de stat. În plus, Netanyahu ar fi susținut în 2022 o astfel de anchetă privind conduita guvernului anterior. Cu toate acestea, guvernul nu a aprobat încă nicio anchetă, la peste 2,5 ani după atacul din 7 octombrie 2023. Încercarea de a schimba tema: „ce s-a întâmplat după 7 octombrie” Premierul a susținut că „adevărata problemă” nu este doar ce a precedat atacul, ci ceea ce a urmat, prezentând drept prioritate acțiunile de după 7 octombrie și invocând o strategie „sistematică” pe mai multe „fronturi” împotriva unui „val de teroare” asociat Iranului. În termeni practici, această repoziționare menține deschis conflictul intern privind mecanismul de investigare: o comisie de stat ar avea o greutate instituțională mai mare, în timp ce o comisie numită politic ar oferi guvernului un control mai direct asupra cadrului și concluziilor anchetei. [...]
Acuzațiile reciproce de încălcare a armistițiului de trei zile mențin blocat frontul diplomatic și prelungesc riscul operațional în regiune , în condițiile în care Kievul și Moscova reclamă atacuri în weekend, după încetarea focului anunțată de președintele american Donald Trump , potrivit Mediafax . Armistițiul a fost comunicat vineri de Trump, într-o postare pe Truth Social, însă președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus duminică seara că, deși Rusia s-ar fi abținut de la atacuri aeriene și cu rachete „la scară largă”, luptele au continuat pe porțiuni ale frontului. „Cu alte cuvinte, armata rusă nu respectă nicio încetare a focului pe front și nici măcar nu încearcă în mod special să o facă”, a spus Zelenski, potrivit Reuters. Victime raportate în Ucraina și reacția Moscovei Oficiali ucraineni au raportat că trei persoane au fost ucise în atacuri cu drone rusești asupra zonelor din apropierea liniei frontului. Alte 15 persoane au fost rănite, dintre care opt în regiunea Harkov și șapte în regiunea Herson. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării susține că a doborât 57 de drone ucrainene în ultima zi și că a „răspuns cu aceeași monedă” pe câmpul de luptă. Negocierile susținute de SUA, în impas În același timp, negocierile de pace susținute de SUA între Kiev și Moscova sunt descrise ca fiind în impas, pe fondul reorientării atenției Washingtonului către Orientul Mijlociu, unde SUA și Israel au lansat un război împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie. În lipsa unui mecanism credibil de verificare și aplicare a armistițiului, schimbul de acuzații reduce șansele ca încetarea focului să se transforme într-o pauză operațională reală și, implicit, într-un punct de relansare a discuțiilor politice. [...]
Germania mută sprijinul pentru Ucraina spre producție și investiții în industria de apărare , într-un demers care poate accelera livrările și reduce dependența de importuri, pe fondul războiului prelungit cu Rusia. Potrivit Digi24 , ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a ajuns la Kiev într-o vizită neanunțată, pentru discuții privind extinderea cooperării industriale în domeniul apărării. Vizita nu a fost anunțată din motive de securitate, iar discuțiile vizează proiecte comune, în special dezvoltarea de sisteme fără pilot (drone) „de toate gamele”, cu accent pe capabilități de lovire în profunzime, a relatat dpa, preluată de Agerpres. „Accentul este pe dezvoltarea în comun a unor sisteme avansate fără pilot de toate gamele, în special în zona de lovituri în profunzime. În felul acesta întărim securitatea țărilor noastre.” De ce contează: finanțare, producție și capital privat, nu doar livrări Dincolo de componenta militară, miza imediată este una operațională și de finanțare: Berlinul urmărește să atragă mai multe investiții private în companii militare ucrainene și în firme mixte. În acest sens, Ministerul german al Apărării a găzduit recent o videoconferință cu reprezentanți ai guvernului ucrainean pentru a discuta condițiile pentru astfel de investiții, la care au participat, pentru prima dată, bănci, fonduri de investiții și alți actori din sectorul financiar. Pistorius a indicat și utilizarea platformei „Bravo One” pentru sprijinirea dezvoltatorilor care pot demonstra „inovații promițătoare”, în contextul în care Ucraina a dezvoltat rapid sisteme proprii pentru a compensa deficitul de arme cu rază mai lungă de acțiune și este considerată una dintre cele mai avansate țări în războiul cu drone, pe baza experienței de pe câmpul de luptă. Ce proiecte sunt deja pe masă În aprilie, guvernul federal german a convenit un „parteneriat strategic” cu Ucraina și a promis sprijin militar suplimentar. Concret, potrivit informațiilor citate de dpa: Germania va finanța un contract al Ucrainei cu concernul american Raytheon pentru livrarea a „câteva sute” de rachete Patriot; a fost încheiat un acord cu compania germană Diehl Defence pentru livrarea de lansatoare suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană Iris-T; a fost convenită producția de drone cu rază medie și lungă de acțiune; este planificată o societate mixtă care să livreze „mii de drone”. În logica acestui pachet, susținătorii Ucrainei urmăresc să consolideze poziția Kievului în eventuale negocieri de pace cu Rusia și să evite o înțelegere în care Moscova să poată dicta termenii, mai notează dpa. [...]
