Știri
Știri din categoria Externe
Benjamin Netanyahu vrea să reducă la zero componenta financiară a sprijinului militar american pentru Israel, o schimbare care ar putea redesena pe termen mediu relația bugetară dintre cele două state și ar pune presiune pe finanțarea apărării israeliene, potrivit Economica.
Într-un interviu la emisiunea „60 Minutes” a CBS News, Netanyahu a spus că își propune „să reducă la zero sprijinul financiar american, componenta financiară a cooperării militare” dintre SUA și Israel. El a susținut că este „absolut” momentul potrivit pentru o posibilă „resetare” a relației financiare SUA–Israel și că vrea să înceapă demersul imediat, fără să aștepte următorul Congres.
Netanyahu a indicat că Israelul primește anual aproximativ 3,8 miliarde de dolari (aprox. 17,5 miliarde lei) ca ajutor militar din partea Statelor Unite, conform Agerpres. Totodată, SUA au fost de acord să livreze Israelului un total de 38 miliarde de dolari (aprox. 175 miliarde lei) ca ajutor militar în intervalul 2018–2028.
Deși ajutorul militar pentru Israel a beneficiat mult timp de un consens bipartizan în Congresul american, sprijinul legislatorilor și al opiniei publice s-a diminuat de la izbucnirea războiului din Gaza, în octombrie 2023, mai notează aceeași sursă. În acest context, intenția lui Netanyahu de a „reseta” relația financiară cu Washingtonul capătă o dimensiune politică internă în SUA, pe lângă cea bugetară.
Recomandate
Benjamin Netanyahu admite că poartă o parte din vină pentru eșecurile de securitate din 7 octombrie 2023 , dar încearcă să mute centrul dezbaterii către deciziile luate după atac și către forma anchetei care ar urma să stabilească responsabilitățile, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță și control instituțional: cine conduce investigația și cu ce autoritate, într-un moment în care o parte importantă a societății israeliene cere o comisie de anchetă de stat. Declarațiile apar într-un interviu pentru „60 Minutes” (CBS), într-o secțiune înregistrată fără microfon, care nu a fost difuzată și este disponibilă doar în transcrierea completă, relatează The Times of Israel . Responsabilitatea, împărțită „de sus în jos” Întrebat de ce alți responsabili de securitate au demisionat sau au fost demişi, iar el nu, Netanyahu a spus că unele plecări au fost legate de expirarea mandatelor și că doar „unul sau doi” ar fi susținut că și-au asumat responsabilitatea, dar a pus sub semnul întrebării ce înseamnă concret acest lucru. În același context, premierul israelian a afirmat că responsabilitatea trebuie analizată pe mai multe niveluri și că ea este împărțită în întregul aparat decizional: „Să ne uităm la eșalonul politic, la eșalonul militar, la eșalonul de securitate. Să ne uităm la toți, și fiecare poartă o anumită responsabilitate. Da, de sus în jos, de la prim-ministru în jos.” Disputa-cheie: comisie de stat sau comisie numită politic Netanyahu și-a reiterat propunerea pentru o comisie de anchetă numită politic, în locul unei comisii de anchetă de stat – descrisă ca cea mai înaltă formă de anchetă din Israel – pe care a refuzat să o formeze. Materialul notează că sondajele indică în mod constant sprijinul unei majorități clare a israelienilor pentru o comisie de stat. În plus, Netanyahu ar fi susținut în 2022 o astfel de anchetă privind conduita guvernului anterior. Cu toate acestea, guvernul nu a aprobat încă nicio anchetă, la peste 2,5 ani după atacul din 7 octombrie 2023. Încercarea de a schimba tema: „ce s-a întâmplat după 7 octombrie” Premierul a susținut că „adevărata problemă” nu este doar ce a precedat atacul, ci ceea ce a urmat, prezentând drept prioritate acțiunile de după 7 octombrie și invocând o strategie „sistematică” pe mai multe „fronturi” împotriva unui „val de teroare” asociat Iranului. În termeni practici, această repoziționare menține deschis conflictul intern privind mecanismul de investigare: o comisie de stat ar avea o greutate instituțională mai mare, în timp ce o comisie numită politic ar oferi guvernului un control mai direct asupra cadrului și concluziilor anchetei. [...]
Benjamin Netanyahu spune că războiul cu Iranul nu e încheiat, iar miza rămasă este „retragearea” uraniului îmbogățit , potrivit HotNews , care citează un extras dintr-un interviu acordat postului CBS. Mesajul indică faptul că, din perspectiva Israelului, obiectivul operațional se mută de la lovituri militare la controlul efectiv al materialelor nucleare și al infrastructurii de îmbogățire. Netanyahu a afirmat că războiul „a permis îndeplinirea multor lucruri”, dar „nu s-a terminat”, deoarece „rămân încă materiale nucleare – uraniu îmbogățit – care trebuie retrase din Iran”. În aceeași logică, premierul israelian a spus că mai există și „instalații de îmbogățire” care trebuie „destructurate”. Întrebat cum ar putea fi „extras” uraniul din Iran, Netanyahu a răspuns că Israelul ar urma să meargă „acolo” și să îl ia. „O să mergem acolo şi o să-l luăm.” Ce schimbă declarația: de la conflict la o problemă de control și implementare Dincolo de retorică, declarația mută accentul pe o chestiune concretă: cine și cum ar putea pune mâna pe stocurile de uraniu îmbogățit și cum ar fi neutralizate instalațiile de îmbogățire. În termeni operaționali, asta sugerează că Israelul condiționează ideea de „final” al războiului de o acțiune fizică asupra materialelor și infrastructurii, nu doar de degradarea lor prin atacuri. Netanyahu a legat această posibilă acțiune de un eventual acord și de o implicare americană, invocând o discuție cu președintele Donald Trump. „Dacă ajungem la un acord, o să mergem acolo şi o să-l luăm. De ce nu? E cea mai bună soluţie.” Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile HotNews relatează că declarațiile provin dintr-un extras al interviului difuzat duminică. Nu sunt oferite detalii despre cadrul unui posibil „acord”, despre mecanismul concret de „retrageare” a uraniului sau despre calendar, astfel că rămâne neclar în ce condiții ar putea fi implementată o astfel de operațiune și cine ar participa efectiv. [...]
Escaladarea retoricii lui Donald Trump față de Iran riscă să complice orice negociere privind încetarea conflictului regional , în condițiile în care Teheranul a transmis pe 10 mai un răspuns la o propunere a SUA, printr-un mediator din Pakistan, potrivit Adevărul . Trump a acuzat regimul de la Teheran că „se joacă de 47 de ani” cu Statele Unite și „cu restul lumii”, invocând o strategie de „amânare” și susținând că Iranul ar fi profitat de concesii făcute de administrațiile americane. În același mesaj, el a spus că „nu vor mai râde”. În postarea de pe Truth Social , Trump a reluat atacurile la adresa fostului președinte Barack Obama, pe care îl acuză că ar fi fost „prea permisiv” cu Iranul și că ar fi „abandonat Israelul și toți ceilalți aliați”. El a menționat „sute de miliarde de dolari” și „1,7 miliarde de dolari în numerar” (aprox. 7,7 miliarde lei) despre care afirmă că ar fi fost transportați la Teheran. Trump l-a criticat și pe fostul președinte Joe Biden, despre care spune că ar fi slăbit poziția Washingtonului în regiune, și a inclus acuzații grave la adresa Iranului privind violențe și represiune, fără a prezenta dovezi în mesajul citat de publicație. Răspunsul Teheranului, transmis prin Pakistan Potrivit agenției de stat IRNA , Iranul a trimis duminică, 10 mai, răspunsul său la „ultimul proiect propus de SUA” care vizează încheierea războiului regional, documentul fiind livrat printr-un mediator pakistanez. Informația a fost confirmată și de Kamal Hyder, corespondent Al Jazeera în Islamabad, care a spus că partea pakistaneză a confirmat recepționarea documentului. Deocamdată, potrivit IRNA, răspunsul nu include detalii publice despre poziția exactă a Teheranului, iar momentul în care va fi comunicat oficial Statelor Unite și reacția Washingtonului rămân incerte. [...]
Declarațiile lui Trump ridică din nou riscul de escaladare în dosarul Iran, cu potențiale efecte asupra piețelor energetice , în condițiile în care negocierile rămân în desfășurare, potrivit Agerpres . Președintele american Donald Trump a acuzat duminică Iranul că „își bate joc” de Statele Unite „de decenii” și a promis că „ei nu vor mai râde foarte mult timp”, conform materialului care citează AFP. În același context, Trump nu a comentat informația potrivit căreia Iranul ar fi răspuns planului american care vizează să pună capăt „într-un mod durabil” războiului, menționează Agerpres. Articolul integral este marcat ca fiind disponibil doar abonaților, astfel că detalii suplimentare despre conținutul planului sau despre răspunsul Teheranului nu sunt accesibile din textul furnizat. [...]
Escaladarea din sudul Libanului și tensiunile din Strâmtoarea Hormuz cresc riscul de șocuri pe rutele energetice , în timp ce Washingtonul așteaptă răspunsul Teheranului la un plan american de încheiere a războiului, aflat în ziua 72, relatează Al Jazeera . Israelul a lovit sâmbătă cel puțin 24 de persoane într-un val de atacuri în Liban, deși un armistițiu intrat în vigoare luna trecută „pare să se mențină” între Iran și SUA, în pofida unor ciocniri navale în apropierea Strâmtorii Hormuz. Avioane israeliene au vizat peste 10 localități din sudul Libanului, iar armata israeliană a anunțat că a lovit în weekend peste 40 de „situri de infrastructură” aparținând Hezbollah . Pe fondul acestei dinamici, SUA așteaptă răspunsul Iranului la cea mai recentă propunere de a pune capăt războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american Donald Trump a spus vineri târziu că se aștepta să primească răspunsul „în acea noapte”, însă până duminică Teheranul nu transmisese un răspuns, potrivit informațiilor prezentate. Strâmtoarea Hormuz: incidente maritime și primele tranzite de LNG din Qatar de la începutul războiului În zona Strâmtorii Hormuz, un vrachier a raportat că a fost lovit de un „proiectil necunoscut” la 23 de mile nautice (aprox. 43 km) nord-est de Doha, potrivit United Kingdom Maritime Trade Operations. Totodată, datele MarineTraffic indică faptul că un petrolier din Qatar care transportă gaz natural lichefiat (LNG) a traversat strâmtoarea în drum spre Pakistan și se afla duminică în Golful Oman. Călătoria este descrisă drept primul tranzit al unei nave qatareze de LNG prin Hormuz de când SUA și Israel au lansat războiul pe 28 februarie. Marea Britanie a mai anunțat că va trimite un distrugător în Orientul Mijlociu înaintea oricărei misiuni internaționale de protejare a navigației în Strâmtoarea Hormuz, o inițiativă care ar urma să fie condusă de Regatul Unit și Franța și separată de desfășurarea militară americană din regiune. Mesaje de descurajare și măsuri de securitate în Golf În Iran, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a amenințat că va viza obiective americane din Orientul Mijlociu și „nave inamice” dacă petrolierele sale sunt atacate, potrivit presei iraniene. Separat, un purtător de cuvânt al armatei iraniene a avertizat că orice țară care aplică sancțiunile SUA împotriva Teheranului va „întâmpina cu siguranță dificultăți” la trecerea prin Strâmtoarea Hormuz, potrivit agenției Tasnim. În Golf, Bahrain a anunțat sâmbătă arestarea a 41 de persoane despre care spune că fac parte dintr-un grup afiliat IRGC, iar Emiratele Arabe Unite au transmis „solidaritate deplină” cu Bahrainul în acest caz. Diplomație: Pakistan, Qatar și Rusia, pe fundalul așteptării răspunsului Iranului Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a declarat că Islamabadul își va continua eforturile de mediere între SUA și Iran. În paralel, premierul Qatarului s-a întâlnit cu secretarul de stat american Marco Rubio, iar anterior cu vicepreședintele JD Vance, discuțiile vizând securitatea regională și eforturile de detensionare. În același timp, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a exprimat disponibilitatea ca Moscova să supravegheze transferul și depozitarea stocului de uraniu îmbogățit al Iranului. Sudul Libanului: armistițiu fragil și presiune pentru acces umanitar Hezbollah a anunțat că a lovit duminică un buldozer israelian D9 în zona Khallat Raj, în apropiere de Deir Siryan, în sudul Libanului. La nivel european, comisarul UE pentru managementul crizelor, Hadja Lahbib, a cerut creșterea accesului umanitar în sudul Libanului, unde ostilitățile continuă în pofida armistițiului, subliniind că ajutorul „este pregătit”, dar nu ajunge suficient de des la cei care au nevoie. În Israel, zeci de persoane au protestat la Tel Aviv împotriva guvernului Netanyahu și a operațiunilor militare din sudul Libanului, în timp ce Ministerul de Externe israelian a anunțat deportarea a doi activiști despre care spune că au fost „răpiți” de pe o flotilă cu destinația Gaza. Ce contează pentru economie și transporturi Din informațiile disponibile, tabloul combină două elemente cu impact direct asupra riscului operațional în regiune: intensificarea loviturilor în sudul Libanului și semnale de insecuritate maritimă în proximitatea Strâmtorii Hormuz, punct critic pentru transporturile de energie. În acest context, rămâne esențial răspunsul Teheranului la planul SUA, care ar putea influența dacă tensiunile se reduc sau se prelungesc. [...]
Presiunea pentru interdicții totale ale rețelelor sociale pentru minori riscă să mute costurile de conformare pe umerii platformelor și ai școlilor , în condițiile în care organizații de tineret cer reguli aplicate companiilor, nu blocaje generale, potrivit Mediafax , care citează Euronews. Mai multe guverne europene analizează limitarea accesului la platforme precum Instagram, TikTok sau Fortnite pentru utilizatorii sub 16 ani, argumentând că măsurile ar proteja copiii de conținut nociv și de dependență digitală. Tinerii implicați în dezbatere susțin însă că deciziile sunt luate fără consultarea celor direct afectați. De ce contează: reglementarea se mută de la utilizator la platformă În Franța, mișcarea de tineret Ctrl+Alt+Reclaim a încercat să influențeze proiectul de lege privind restricțiile pentru copiii sub 15 ani, trimițând amendamente senatorilor. Mesajul central: reglementarea platformelor ar fi mai eficientă decât blocarea accesului pentru minori. Activistul Thomas Yaqoubi Reboul spune că mulți adolescenți nu au realizat inițial amploarea restricțiilor propuse, iar reacția s-a schimbat când au înțeles că ar putea pierde accesul la platforme și jocuri folosite zilnic pentru socializare și comunicare. Potrivit activiștilor, rețelele sociale au ajuns să fie „unul dintre puținele spații publice accesibile gratuit” pentru tineri. „Platformele nu devin automat mai sigure la 18 ani” Lauren Bond, reprezentantă a organizației OBESSU, afirmă că elevii percep că responsabilitatea pentru siguranța online este transferată aproape integral asupra lor și că interdicțiile generale nu rezolvă problemele de funcționare ale platformelor. „Rețelele sociale nu devin automat mai sigure când cineva împlinește 18 sau 19 ani” Organizațiile de elevi cer investiții mai mari în educație digitală și introducerea de cursuri despre siguranța online în școli, ca măsură complementară sau alternativă la restricțiile de acces. Alternative propuse: acces gradual și aplicarea legilor UE În Țările de Jos, Niels Zagema, reprezentant al tinerilor într-un consiliu consultativ legat de președinta Comisiei Europene, spune că majoritatea tinerilor consultați nu susțin interdicțiile totale, deși recunosc riscurile dependenței digitale și ale consumului excesiv de conținut online. El propune un model gradual, cu introducerea treptată a copiilor în utilizarea tehnologiei, în funcție de vârstă. Separat, organizații de tineret susțin că Uniunea Europeană are deja instrumente pentru a controla platformele, dar aplicarea este insuficientă. Sunt invocate Digital Services Act și Digital Markets Act , care impun obligații mai stricte marilor companii tehnologice. Activista irlandeză Aisling Maloney argumentează că soluția ar fi reguli mai dure împotriva designului care creează dependență și a exploatării datelor personale, nu excluderea completă a tinerilor din mediul online. [...]
