Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Emisarul economic al Kremlinului vorbește...

Emisarul economic al Kremlinului vorbește despre proiecte SUA–Rusia de 14.000 de miliarde de dolari - ridicarea sancțiunilor și un acord de pace în Ucraina sunt condițiile-cheie

Kirill Dmitriev discută despre colaborarea economică dintre SUA și Rusia.

Emisarul economic al Kremlinului susține că proiecte comune SUA–Rusia ar putea ajunge la 14.000 de miliarde de dolari, dacă se încheie un acord de pace în Ucraina și sunt ridicate sancțiunile occidentale. Potrivit The Moscow Times, Kirill Dmitriev, directorul Fondului Rus de Investiții Directe și consilier economic al președintelui Vladimir Putin, a prezentat această estimare într-o postare publică.

Valoarea avansată depășește cu 2.000 de miliarde de dolari cifra de 12.000 de miliarde invocată anterior de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a descris propunerile drept „pachetul Dmitriev”. Dmitriev a respins acea evaluare, afirmând că suma reală ar fi mai mare.

Kremlinul a confirmat că Moscova „oferă cooperare” economică Statelor Unite, însă a subliniat că orice progres depinde de un acord de pace cu Ucraina. Printre ideile vehiculate, potrivit unor analize citate în articol, se numără:

  • exploatarea mineralelor rare;
  • dezvoltarea proiectelor petroliere și de gaze în Arctica;
  • restabilirea accesului Rusiei la sistemele de decontare în dolari;
  • chiar și un proiect de tunel care ar lega Alaska de Rusia.

Publicația The Economist a calificat cifrele drept exagerate, notând că suma propusă depășește de mai multe ori produsul intern brut anual al Rusiei, estimat la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari în ultimii ani.

Casa Albă nu a comentat oficial propunerile. Dmitriev susține că ridicarea sancțiunilor ar aduce beneficii și companiilor americane, afirmând că acestea ar fi pierdut peste 300 de miliarde de dolari din cauza restricțiilor.

Propunerea intervine într-un context geopolitic tensionat, în care perspectivele unui acord de pace rămân incerte, iar sancțiunile occidentale continuă să limiteze cooperarea economică dintre cele două state.

Tag-uri:cooperare economicastatele unitekirill dmitrievvladimir putinsanctiuni occidentaleucrainainvestitii strategice
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăthemoscowtimes.com
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Zelenski discută despre o întâlnire cu Putin pentru negocieri de pace.
Externe19 feb. 2026

Zelenski vrea să se întâlnească cu Putin – următoarea rundă de negocieri ar urma să fie în Elveția

Zelenski spune că vrea o întâlnire directă cu Putin și că următoarea rundă de negocieri ar urma să fie tot în Elveția , după discuțiile de la Geneva pe care le-a considerat insuficiente și pe care le-ar dori continuate în februarie. Potrivit TVR Info , președintele ucrainean a făcut declarațiile într-un interviu acordat jurnalistului britanic Piers Morgan, publicat joi, 19 februarie 2026. Continuarea negocierilor, cu europenii la masă Liderul de la Kiev a spus că se așteaptă ca următoarea întâlnire să aibă loc în Elveția, invocând faptul că războiul „face ravagii în Europa” și că discuțiile ar trebui să se desfășoare acolo. Rusia nu a confirmat deocamdată nici data, nici locul unei noi runde. Zelenski a insistat și asupra participării europenilor, pe care o consideră esențială, chiar dacă Moscova îi vede ca parte beligerantă și, în consecință, se opune prezenței lor la masa negocierilor. El a descris discuțiile pe acest subiect drept „dificile”. Critici pentru rezultatul de la Geneva Președintele ucrainean a criticat rezultatele negocierilor de la Geneva, mediate de Statele Unite, spunând că acestea au fost nesatisfăcătoare și că unele chestiuni politice sensibile nu au fost analizate suficient. În același timp, a indicat că discuțiile ar trebui să continue încă din februarie. Întâlnirea cu Putin și monitorizarea unui posibil armistițiu Deși a reiterat că nu are încredere în Vladimir Putin , Zelenski a spus că își dorește să se întâlnească direct cu liderul de la Kremlin pentru a pune capăt rapid războiului. Pe plan militar, el a menționat și tema monitorizării unui eventual armistițiu, indicând că SUA au jucat un rol principal în verificarea situației, fără a oferi detalii suplimentare. [...]

Netanyahu avertizează despre un răspuns drastic la amenințările din Iran.
Externe19 feb. 2026

Netanyahu avertizează Iranul cu un răspuns „de neimaginat” – Israel invocă coordonarea cu SUA

Netanyahu a avertizat că Israelul va răspunde „de neimaginat” dacă Iranul atacă , pe fondul consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu și al semnalelor că Washingtonul ia în calcul o decizie rapidă privind Teheranul. Declarația a fost făcută joi, 19 februarie 2026, la ceremonia de absolvire a unor ofițeri ai armatei israeliene, potrivit The Times of Israel . Premierul israelian a spus că Israelul „operează cot la cot” cu Statele Unite și că este „pregătit pentru orice scenariu”, într-un moment în care tensiunile au crescut odată cu blocarea negocierilor nucleare SUA–Iran și cu intensificarea mișcărilor militare în regiune. Presiune americană și calendar strâns În paralel, președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că o decizie privind Iranul ar putea veni „în următoarele 10 zile”, declarație făcută în timpul unei reuniuni a inițiativei Board of Peace. Mesajul se suprapune peste informațiile apărute în presa americană despre repoziționarea de forțe în Orientul Mijlociu, inclusiv pregătiri pentru eventuale lovituri, deși nu a fost anunțată o decizie finală publică. Israel, sceptic față de negocieri Potrivit The Times of Israel, oficiali israelieni rămân rezervați în privința eficienței discuțiilor dintre SUA și Iran. Netanyahu a afirmat că i-a transmis lui Trump „poziția Israelului” privind principiile care ar trebui să stea la baza oricăror negocieri cu Teheranul, după vizita sa recentă la Washington. La aceeași ceremonie, ministrul apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment către adversarii Israelului, iar șeful Statului Major, Eyal Zamir, a susținut că armata este într-un nivel ridicat de alertă. De ce contează declarația Avertismentul public al lui Netanyahu vine într-un moment în care piețele și diplomația urmăresc atent orice escaladare între Israel, SUA și Iran, pe fondul riscului de extindere regională a conflictului și a impactului asupra securității energetice, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Hormuz. [...]

Netanyahu discută despre pregătirile pentru un posibil conflict cu Iranul.
Externe19 feb. 2026

Netanyahu pune Israelul în alertă pentru un posibil război cu Iranul - Pregătiri în contextul unui potențial atac american

Benjamin Netanyahu a ordonat serviciilor de urgență să se pregătească pentru un posibil război cu Iranul , pe fondul presupunerilor că Statele Unite ar putea lansa în curând un atac militar asupra Teheranului, potrivit Türkiye Today , care citează presa israeliană. Decizia vine într-un moment de tensiune ridicată în regiune, în paralel cu discuțiile diplomatice dintre Washington și Teheran privind programul nuclear iranian. Conform relatărilor din presa israeliană, premierul a emis directive clare către agențiile de salvare și către Comandamentul Frontului Intern, structura militară responsabilă de protecția civililor, pentru a se pregăti de scenarii de conflict. Cotidianul Yedioth Ahronoth a indicat că instituțiile de securitate se află în stare de alertă maximă, iar ipoteza de lucru este că Iranul ar putea lansa rachete asupra Israelului chiar și în cazul în care armata israeliană nu participă direct la o eventuală operațiune americană. Șeful Comandamentului Frontului Intern, generalul-maior Shay Klapper, a declarat în Knesset, potrivit Jewish Insider , că această structură „va fi un front central în scenariile operaționale relevante” și joacă un rol esențial în reziliența societății israeliene. Autoritățile afirmă că nivelul de pregătire a fost consolidat după conflictul de 12 zile dintre Israel și Iran din iunie 2025. În paralel, potrivit English.news.cn , oficialii israelieni estimează că, dacă ar avea loc un atac american, confruntarea s-ar putea transforma într-o campanie de durată, posibil de câteva săptămâni. O reuniune programată a cabinetului de securitate a fost amânată pentru a evita, potrivit unor surse, riscul unei reacții pripite din partea Iranului. Tensiunile cresc și în contextul unei consolidări militare americane în regiune, relatată de presa internațională, în timp ce negocierile diplomatice continuă. Vicepreședintele american JD Vance a afirmat că discuțiile recente au înregistrat progrese, dar că persistă divergențe majore privind „liniile roșii” stabilite de Washington. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a descris negocierile drept „serioase și constructive”. Situația rămâne tensionată, iar autoritățile israeliene par să opereze pe baza scenariului că o escaladare ar putea avea loc în zilele următoare, în funcție de evoluția dialogului dintre Statele Unite și Iran. [...]

Bruno Rodríguez Parrilla discută despre criza energetică a Cubei.
Externe18 feb. 2026

Criza petrolului aduce Havana mai aproape de Moscova – Putin primește șeful diplomației cubaneze

Ministrul de Externe al Cubei se întâlnește cu Vladimir Putin la Moscova, pe fondul crizei energetice care afectează insula după restricțiile impuse de Statele Unite, potrivit The Moscow Times . Bruno Rodríguez Parrilla urmează să aibă miercuri, 18 februarie 2026, o întrevedere cu liderul de la Kremlin. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat că întâlnirea are „o semnificație specială”, având în vedere perioada dificilă prin care trece Cuba, fără a oferi detalii despre agenda discuțiilor. Cuba se confruntă cu una dintre cele mai grave crize energetice din ultimii ani, în contextul în care președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea de tarife țărilor care vând petrol Havanei. Măsura a amplificat presiunea asupra conducerii comuniste pentru reforme politice și economice. Insula importă aproximativ 60% din necesarul său energetic și depindea în mare măsură de livrările de petrol din Venezuela. Acestea au fost întrerupte după capturarea fostului președinte Nicolás Maduro într-o operațiune militară americană, potrivit sursei citate. Săptămâna trecută, Ambasada Rusiei la Havana a anunțat că Moscova intenționează să trimită petrol și produse petroliere Cubei sub formă de ajutor umanitar. Întrebat dacă această decizie ar putea afecta negocierile de pace privind Ucraina, mediate de Statele Unite, Peskov a afirmat că cele două subiecte „nu sunt interconectate”. Rusia și Cuba mențin relații strânse încă din perioada revoluției socialiste din anii 1960, iar legăturile politice și economice au continuat și după destrămarea Uniunii Sovietice. Vizita oficialului cubanez are loc într-un moment în care Moscova își reafirmă sprijinul pentru Havana și critică embargoul american asupra insulei. [...]

Discuții tensionate între reprezentanții Ucrainei, Rusiei și SUA la Geneva.
Externe18 feb. 2026

Negocierile de pace de la Geneva s-au încheiat fără acord politic – progrese doar pe componenta militară

Negocierile de pace dintre SUA, Ucraina și Rusia s-au încheiat la Geneva , cu progrese limitate potrivit relatărilor transmise în timp real de Sky News , însă diferențele politice rămân majore, în special pe tema teritoriilor ocupate și a garanțiilor de securitate. Discuțiile trilaterale desfășurate miercuri, 18 februarie 2026, la Geneva, au durat aproximativ două ore. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că pe componenta militară s-a ajuns la un acord „aproape complet”, în special privind mecanismele de monitorizare a unui eventual armistițiu, cu implicarea părții americane. În schimb, pe dimensiunea politică – inclusiv statutul teritoriilor ocupate – pozițiile rămân divergente. Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov , a vorbit despre „progrese” și clarificarea unor aspecte tehnice, în timp ce negociatorul-șef al Rusiei, Vladimir Medinski, a descris discuțiile drept „dificile, dar pragmatice”, anunțând o nouă rundă în curând. Potrivit presei ruse, Medinski ar fi avut ulterior și o întâlnire bilaterală cu partea ucraineană. Pe fundalul negocierilor, tensiunile continuă pe mai multe planuri: Ministerul rus al Apărării a anunțat cucerirea a două sate din estul Ucrainei, informație care nu a putut fi verificată independent. Moscova a cerut statelor europene „date concrete” privind acuzațiile că Alexei Navalnîi ar fi fost otrăvit, după ce mai multe țări occidentale au invocat prezența unei toxine rare. Rusia și Iran au anunțat exerciții navale comune în Marea Oman și nordul Oceanului Indian. Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene aplicarea unei excepții care să le permită importul de petrol rusesc pe cale maritimă, după oprirea conductei Drujba. Oficialii ucraineni au anunțat boicotarea ceremoniei de deschidere a Jocurilor Paralimpice de iarnă, după decizia de a permite sportivilor ruși să concureze sub propriul drapel. În paralel, Zelenski a impus sancțiuni președintelui Belarusului, Aleksandr Lukașenko, acuzând Minsk că facilitează atacurile ruse asupra infrastructurii ucrainene. Deși părțile vorbesc despre dialog și continuarea negocierilor, diferențele esențiale rămân nerezolvate, iar evoluțiile de pe front și din plan diplomatic arată că un acord final este încă departe. [...]

Soldat ucrainean manipulând un terminal Starlink într-un peisaj de iarnă.
Externe17 feb. 2026

Ucraina recucerește 201 km² în Zaporojie după blocarea accesului Rusiei la Starlink - cel mai rapid avans din ultimii doi ani și jumătate

Ucraina a recucerit 201 kilometri pătrați în patru zile , profitând de blocarea accesului trupelor ruse la rețeaua Starlink , potrivit unei analize realizate de RTE , pe baza datelor Institutului pentru Studiul Războiului. Între 11 și 15 februarie 2026, forțele Kievului au recuperat teritorii situate la circa 80 de kilometri est de orașul Zaporojie, într-o mișcare considerată cea mai amplă avansare ucraineană de la contraofensiva din 2023. Suprafața recâștigată se apropie de totalul câștigurilor rusești din întreaga lună decembrie. Impactul blocării Starlink Avansul ucrainean a venit după ce, la 1 februarie, Elon Musk a anunțat că măsurile pentru oprirea utilizării neautorizate a terminalelor Starlink de către forțele ruse au devenit eficiente. O zi mai târziu, autoritățile ucrainene au introdus un sistem de înregistrare și verificare a tuturor terminalelor din țară, blocând practic dispozitivele folosite de Rusia. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului , într-o evaluare din 15 februarie, blocarea accesului la internetul prin satelit a generat probleme de comunicații și coordonare pentru trupele ruse. Reuters a relatat că soldați ruși au semnalat întreruperi ale serviciului, afectând atât operarea dronelor, cât și legăturile dintre unități. Câștiguri tactice, nu contraofensivă Observatorul militar ucrainean Kostyantyn Mashoveț a precizat, conform Euromaidan Press , că trupele ucrainene au împins liniile rusești cu până la 9,5 kilometri în anumite sectoare și au eliberat peste zece localități, între care Vișneve, Iehorivka, Ternuvate, Kosivtseve și Dobropillia. Totuși, el a respins ideea unei „contraofensive”, descriind operațiunile drept acțiuni tactice de stabilizare. Ucraina nu ar dispune, în acest moment, de suficiente trupe pentru a consolida integral noile poziții, în timp ce Rusia păstrează rezerve neangajate. Contextul mai larg al frontului Datele Institutului pentru Studiul Războiului arată că, în ansamblu, Rusia a înregistrat totuși câștiguri teritoriale nete în săptămâna încheiată la 14 februarie. Șeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov , a susținut că forțele sale au ocupat 12 localități și 200 de kilometri pătrați în prima jumătate a lunii februarie, cifre apropiate de estimările independente. Analiștii apreciază însă că recentele contraatacuri ucrainene ar fi perturbat pregătirile Moscovei pentru o posibilă ofensivă de vară în 2026 spre Orikhiv și orașul Zaporojie, obligând unitățile ruse să își modifice planurile. Reperele ultimelor zile 1 februarie: anunț privind blocarea utilizării neautorizate a Starlink. 2 februarie: Ucraina introduce sistemul de verificare a terminalelor. 11–15 februarie: 201 km² recuceriți de forțele ucrainene. Până la 9,5 km: avans maxim raportat pe anumite sectoare. Evoluțiile indică un moment favorabil pentru Kiev pe segmentul sudic al frontului, dar fără a schimba decisiv balanța generală a războiului. [...]