Știri
Știri din categoria Externe

Vizita Svetlanei Tihanovskaia la Kiev aduce din nou în prim-plan riscul de securitate de la granița cu Belarus, într-un moment în care Ucraina își consolidează frontiera de nord pe fondul temerilor privind posibile atacuri rusești dinspre teritoriul belarus, potrivit Agerpres.
Opozanta belarusă în exil a ajuns luni în capitala Ucrainei, în prima sa vizită în această țară de la începutul invaziei ruse la scară largă din 2022. Consilierul său, Dzianis Kutcinski, a descris deplasarea drept un „simbol de solidaritate” și a publicat fotografii cu sosirea acesteia la gara centrală din Kiev.
Contextul vizitei este legat de rolul Belarusului în arhitectura militară a Rusiei: de pe teritoriul belarus, Moscova a trimis o parte din trupe în Ucraina în 2022, iar președintele belarus Aleksandr Lukașenko – aflat la putere din 1994 – este prezentat ca unul dintre cei mai apropiați aliați militari și politici ai Kremlinului.
În debutul vizitei, Tihanovskaia a anunțat pe rețelele de socializare că a mers la mormântul Mariei Zaițeva, o tânără belarusă care a participat la protestele anti-Lukașenko din 2020 și ulterior s-a înrolat în armata ucraineană. Zaițeva a fost ucisă pe front, la 24 de ani, în apropiere de Pokrovsk, în ianuarie 2025.
„Maria este un simbol pentru noua generație de belaruși. Persoane care înțeleg că libertatea Belarusului și libertatea Ucrainei sunt inseparabile.”
Agerpres notează că, de la invazia rusă, zeci de belaruși s-au alăturat forțelor ucrainene.
În ajunul vizitei la Kiev, președintele francez Emmanuel Macron l-a avertizat pe Lukașenko împotriva oricărei implicări suplimentare în războiul dus de Moscova împotriva Ucrainei. În același timp, Rusia și Belarus au desfășurat „cu câteva zile în urmă” exerciții nucleare cu o durată de trei zile, potrivit informațiilor citate.
Tihanovskaia a părăsit Belarus după alegerile prezidențiale din 2020, când Lukașenko și-a proclamat victoria în fața ei; scrutinul a fost urmat de proteste ample împotriva presupuselor fraude electorale, reprimate violent, cu mii de arestări.
Recomandate

Macron a avertizat că implicarea Belarusului în război ar crește riscurile pentru Minsk , într-o convorbire telefonică cu Aleksandr Lukașenko , pe fondul temerilor Kievului că Rusia ar putea folosi din nou teritoriul belarus pentru o ofensivă din nord, potrivit HotNews . Președintele Franței i-a cerut, duminică, liderului de la Minsk „să nu-și lase țara atrasă în războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și a invocat „riscurile” pentru Belarus în cazul unei astfel de implicări, conform informațiilor transmise de AFP, citând apropiați ai lui Macron. În același context, Macron l-a invitat pe Lukașenko să facă „gesturile necesare” pentru îmbunătățirea relațiilor dintre Belarus și Europa. De partea cealaltă, președinția belarusă a comunicat doar că discuția a vizat „problematica regională” și relațiile Belarusului cu Uniunea Europeană și cu Franța, precizând că apelul a avut loc „la inițiativa părții franceze”. De ce contează: riscul unei noi presiuni militare dinspre nord asupra Ucrainei În ultimele săptămâni, Ucraina și-a exprimat temerile privind o posibilă folosire a Belarusului de către Rusia pentru lansarea unei noi ofensive din nord, spre Kiev, și a anunțat întărirea apărării la frontieră, în acest context. La începutul invaziei, în februarie 2022, Belarus a permis trupelor ruse să atace nordul Ucrainei de pe teritoriul său, în direcția capitalei. Într-un material separat, HotNews a relatat despre aceste temeri și despre întărirea frontierei de către Ucraina, pe fondul declarațiilor lui Lukașenko privind un scenariu în care Belarus s-ar implica în război (detalii aici ). Context: escaladare militară și componentă nucleară în Belarus Apelul Macron–Lukașenko vine după bombardamente masive ale Moscovei asupra Ucrainei, care au vizat în special Kievul și au provocat moartea a cel puțin patru persoane și rănirea a peste o sută, potrivit informațiilor citate. În același timp, Rusia a folosit inclusiv racheta balistică hipersonică Oreșnik, descrisă ca având rază medie de acțiune și capacitatea de a purta încărcătură nucleară; racheta a fost amplasată anul trecut și pe teritoriul Belarusului. Tot săptămâna aceasta, Rusia și Belarus au derulat manevre militare comune care au implicat și arme nucleare, respingând acuzațiile Ucrainei că Moscova ar pregăti implicarea Minskului în conflict. [...]

Avarierea biroului OMS din Kiev ridică riscuri operaționale pentru activitatea ONU în Ucraina , după ce fragmente din rachete rusești interceptate de apărarea antiaeriană ucraineană au lovit clădirea, fără victime, potrivit Agerpres . Directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus , a transmis că biroul OMS a fost „lovit de fragmente”, iar geamurile de la etajul al doilea au fost sparte. În aceeași clădire funcționează și alte agenții ale ONU, iar „nicio persoană nu a fost rănită”, a precizat el. Atacul asupra Kievului a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, în contextul unor bombardamente intense asupra Ucrainei. Potrivit autorităților citate în material, cel puțin patru persoane au fost ucise și peste 100 rănite în urma loviturilor din acea noapte, care au vizat în special capitala. Dimensiunea atacului și implicațiile pentru infrastructura civilă Armata ucraineană a indicat că Rusia a atacat cu „90 de rachete și 600 de drone”, dintre care 55 de rachete și 549 de drone ar fi fost interceptate. Tedros Adhanom Ghebreyesus a cerut oprirea atacurilor asupra infrastructurii civile și sanitare și a reiterat apelul la încetarea focului: „Atacurile asupra infrastructurilor sanitare și civile trebuie să înceteze. Facem încă o dată apel la încetarea focului. Pacea este cel mai bun remediu.” ONU: pierderi materiale după distrugerea unui depozit UNHCR Separat, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați (UNHCR) a anunțat că un depozit închiriat în Dnipro, în estul Ucrainei, a fost distrus complet de o rachetă rusească, iar rezerve în valoare de un milion de dolari (aprox. 4,6 milioane lei) au ars în incendiul declanșat după atac. Două persoane au fost ucise, iar atacul ar fi distrus și circa 900 de cadre de lemn destinate adăposturilor temporare, potrivit reprezentantei UNHCR în Ucraina, Bernadette Castel-Hollingworth. Aceasta a mai spus că ar fi primul atac rusesc asupra unei structuri UNHCR de la începutul invaziei la scară largă din 2022, ceea ce amplifică riscurile logistice pentru operațiunile umanitare din teren. [...]

Atacul cu rachete asupra Kievului a avariat Muzeul Național Cernobîl și a ridicat miza diplomatică , după ce Ucraina a anunțat 87 de răniți și a cerut reacții internaționale, potrivit Mediafax . Loviturile au avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică. Bilanțul indică 87 de răniți, dintre care trei minori, iar „3 copii și două femei” au murit, conform Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina (DSNS), citat de Kyiv Post. În cartierul Șevcenkovskii, o lovitură directă a distrus parțial intrarea unei clădiri rezidențiale cu cinci etaje, potrivit unui raport publicat pe Telegram. Echipele de salvare au recuperat de sub dărâmături cadavrele a două femei, după îndepărtarea a 165 de metri pătrați de resturi de beton armat. DSNS mai precizează că psihologii au acordat asistență pentru 112 persoane afectate, iar intervențiile continuă în capitală. Muzeul Cernobîl, lovit: pagube la acoperiș și la o expoziție restaurată În urma atacului cu rachete balistice Oreșnik, Muzeul Național de la Cernobîl din cartierul Podil (Kiev) a fost avariat. Două rachete ar fi survolat catedrala Sfânta Sofia, înainte ca una dintre ele să lovească muzeul. „La fața locului s-a constatat că acoperișul clădirii era în flăcări și că o parte din peretele din spate al celei de-a treia săli a fost distrusă” Incendiul a fost stins, însă o expoziție recent restaurată, redeschisă cu o lună în urmă, a fost avariată. Angajații muzeului încearcă să salveze artefacte, inclusiv cărți, cămăși brodate și exponate legate de eforturile de curățare după dezastrul de la Cernobîl. Intervenții extinse și demersuri la ONU, OSCE și UNESCO În regiunea Kiev, pompierii au stins un incendiu la un depozit de 10.000 de metri pătrați, provocat de atac. DSNS a mobilizat elicoptere și echipamente grele, iar echipele de urgență au intervenit la 25 de locații diferite. Pe plan diplomatic, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , a cerut reacții internaționale și a transmis misiunilor diplomatice să ridice subiectul în cadrul ONU, OSCE, Consiliului Europei și UNESCO. „Putin încearcă să intimideze Ucraina atacând civili și distrugând clădiri rezidențiale, muzee, școli și infrastructură critică” Sybiha a mai spus că Ucraina solicită o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU și o sesiune comună a OSCE ca răspuns la atac. [...]

Ucraina își extinde apărarea antidrone printr-un model „hibrid” stat–privat, care include civili instruiți să opereze arme controlate de la distanță , pe fondul intensificării atacurilor aeriene rusești, potrivit Digi24 . Mame, șoferi de taxi și veterani sunt verificați și pregătiți câteva săptămâni înainte de a primi acces la sistem, care combină software, senzori și drone interceptoare ieftine. În contextul celui mai amplu atac aerian al Rusiei asupra Ucrainei, descris ca având 1.500 de drone și 56 de rachete lansate în 48 de ore, au fost uciși 24 de civili, relatează BBC, citată de Digi24. Publicația notează că, potrivit președintelui Volodimir Zelenski, 94% dintre dronele cu rază lungă de acțiune și 73% dintre rachete au fost interceptate, față de 55% dintre drone la 14 mai 2025. Cum funcționează modelul: software, senzori și interceptori produși în masă Ucraina a construit, în peste patru ani de la invazia rusă la scară largă, un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri: de la arme sovietice și sisteme occidentale avansate (inclusiv Patriot) până la soluții dezvoltate local, precum echipe mobile cu mitraliere grele montate pe camioane și drone interceptoare ieftine. În centrul coordonării se află platforma Sky Map, un software care folosește radare, mii de senzori, fluxuri video și inteligență artificială pentru a detecta amenințările și a dirija răspunsul antiaerian. Digi24 menționează că Statele Unite folosesc deja Sky Map pentru protejarea uneia dintre bazele lor din Orientul Mijlociu. Elementul cu contribuția majoră la doborârea dronelor rusești ar fi dronele interceptoare ieftine. Interceptorul P1-SUN , descris ca având forma „unui glonț mare” și propulsat de patru rotoare, poate depăși 300 km/h și are o rază de acțiune de peste 30 km, potrivit articolului. Costuri și capacitate: avantajul „ieftin și rapid” în fața Shahed Digi24 notează că P1-SUN este imprimată 3D și costă aproximativ 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei), mult sub costul estimat al dronelor Shahed folosite de Rusia, de aproximativ 50.000 de dolari (aprox. 230.000 lei). Ucraina ar produce acum peste 1.000 de interceptori pe zi, iar în martie aceștia ar fi distrus peste 30.000 de drone rusești, potrivit forțelor aeriene ucrainene citate în material. Intrarea companiilor private și rolul civililor în operare Pe lângă componenta militară, companiile private au început să se conecteze la sistem, inclusiv pentru a-și proteja fabricile și infrastructura. Până acum, 25 de companii s-au alăturat programului, conform articolului. Digi24 dă exemplul Carmine Sky , companie care ar fi construit o rețea de turnuri cu mitraliere controlate de la distanță în regiunea Harkov, aproape de granița cu Rusia, și care oferă servicii de apărare aeriană și altor clienți din sectorul privat. În centrul de comandă, civili instruiți operează sistemele, iar un purtător de cuvânt al companiei, Ruslan, compară operarea mitralierelor cu „un joc pe calculator”. Potrivit aceleiași surse, compania se prezintă drept „un supliment” la apărarea aeriană a statului și susține că este integrată în sistemul militar și urmează ordinele armatei. Deși proiectul este descris ca fiind la început, aceste companii private ar fi doborât deja zeci de drone rusești. Limite: dependența de Patriot și presiunea atacurilor „de saturație” Materialul indică vulnerabilități majore, în special lipsa interceptoarelor sofisticate și foarte scumpe. Ucraina ar avea în continuare nevoie de rachete Patriot fabricate în SUA, descrise ca singurele eficiente împotriva rachetelor balistice rusești; în același timp, stocurile ar fi limitate în contextul conflictului dintre SUA și Iran. Mai aproape de linia frontului, Ucraina ar întâmpina dificultăți în combaterea dronelor FPV de mici dimensiuni, care ar continua să provoace cele mai multe victime. În paralel, Zelenski avertizează că atacurile masive ale Rusiei sunt concepute pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană, ceea ce face „inevitabil” ca unele ținte să treacă și să apară noi victime, potrivit articolului. [...]

Sancțiunile au împins Rusia să caute capital și clienți în Arctica, dar diferențele de interese au forțat China să-și tempereze ambițiile , arată o analiză publicată de Digi24 . Deși Moscova și Beijingul afișează o „prietenie fără limite”, Arctica rămâne un punct sensibil: Rusia vrea control decizional exclusiv al statelor arctice, în timp ce China susține acces mai larg la exploatarea regiunii. Pentru Rusia, miza este direct economică și strategică. Potrivit datelor oficiale citate, activitatea economică din regiunea arctică reprezintă 6% din PIB-ul Rusiei și 10% din exporturi. După 2022, cooperarea cu celelalte state arctice a devenit dificilă, pe fondul sancțiunilor, iar Moscova are probleme să investească singură în infrastructura necesară, notează The Insider. De ce contează: Arctica devine o relație „tranzacțională”, nu un bloc comun Analiza descrie o relație în care nevoia a înlocuit încrederea. Rusia are nevoie de investitori și piețe de export pentru resursele arctice, dar, în același timp, încearcă să evite dependența excesivă de un singur partener, inclusiv de China, într-o zonă considerată vitală pentru economia sa. În acest context, este menționat proiectul uzinei de gaze naturale lichefiate Yamal din Siberia, pe care Rusia și China ar fi urmat să îl dezvolte împreună, pe fondul deciziei Uniunii Europene de a renunța la importurile rusești de GNL până în 2027. Cercetători citați în articol indică limitele unei Rusii puternic sancționate în a susține singură proiecte de infrastructură și comerț. Separat, analiza arată că atacurile Ucrainei asupra terminalelor petroliere rusești au blocat aproximativ 40% din exporturile de petrol ale Rusiei, reducând capacitatea Moscovei de a profita de creșterile de preț asociate crizei din Golful Persic. De ce China a făcut „un pas înapoi” în Arctica Pe partea chineză, articolul susține că Beijingul a trecut printr-o etapă în care implicarea sa în Arctica a fost percepută drept „prea agresivă”, inclusiv după ce China s-a autodefinit „stat aproape arctic” și a promovat ideea unui „ Drum Polar al Mătăsii ”. După extinderea prezenței (inclusiv statut de observator în Consiliul Arctic și stații de cercetare în mai multe țări), China ar fi recurs la o „retragere tactică”, potrivit unei surse academice citate. Diferența de viziune rămâne însă structurală: Beijingul vede Arctica drept o regiune ce ar trebui să poată fi exploatată de mai multe state, în timp ce Moscova insistă ca politica regională să fie decisă de statele arctice. În plus, oficiali ruși ar fi perceput „Drumul Polar al Mătăsii” ca pe un proiect în care Rusia riscă să devină doar un coridor de tranzit între China și Europa. Cooperare militară limitată și suspiciuni reciproce Deși există exemple de cooperare economică și militară, analiza notează că limitele parteneriatului sunt mai vizibile în zona militară: cooperarea ar fi concentrată în Marea Bering și mult mai puțin prezentă în Marea Baltică sau în apele din jurul Groenlandei. În același timp, Moscova ar continua să se teamă de spionaj chinezesc în Arctica, potrivit unui raport bazat pe un document al serviciilor de securitate ruse, menționat în articol. Ce urmează Pe termen scurt, Rusia rămâne „poarta” Chinei spre Arctica, inclusiv din motive operaționale: capacitatea de navigație pe Ruta Mării Nordului este afectată de limitele flotei ruse de spărgătoare de gheață și de sancțiuni, iar China are interese tehnologice și strategice în regiune (inclusiv pentru dezvoltarea unor drone capabile să opereze la temperaturi foarte joase). Pe termen mai lung, concluzia analizei este că relația rămâne una de conveniență: cooperarea este reală, dar susținută de interese care se suprapun „momentan”, nu de o aliniere completă a obiectivelor în Arctica. [...]

Marea Britanie pregătește deminarea Strâmtorii Ormuz, un coridor-cheie pentru transportul de petrol , iar Germania își condiționează participarea de un mandat parlamentar, potrivit Mediafax , care citează Associated Press. Nave ale Marinei Regale și marinari britanici urmează să fie desfășurați în Strâmtoarea Ormuz pentru operațiuni de curățare a minelor. Conform Marinei Regale, după un acord între SUA și Iran, nava auxiliară RFA Lyme Bay, cu baza în Gibraltar, va pleca spre Orientul Mijlociu, fiind încărcată cu muniții și vehicule subacvatice fără pilot, folosite pentru detectarea și distrugerea minelor. RFA Lyme Bay este programată să se alăture distrugătorului britanic HMS Dragon și navelor aliate, înainte de a traversa Canalul Suez spre Golful Persic. Gemma Britton, șefa echipei de deminare a Marinei Regale, a spus că Iranul ar fi putut planta un număr mare de mine în Strâmtoarea Ormuz, inclusiv mine ancorate, mine propulsate cu rachete, mine de fund și mine detonate la impactul cu o navă. Germania: sprijin posibil, dar doar după votul Bundestagului Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius , a declarat anterior că Bundeswehr-ul este pregătit să contribuie la un proces de pace în Orientul Mijlociu și că Marina germană ar putea participa la operațiunea de deminare din Strâmtoarea Ormuz. Totuși, Pistorius a precizat că desfășurarea efectivă ar începe doar după obținerea unui mandat din partea Bundestagului. Până atunci, o navă de dragare a minelor și o navă de aprovizionare ar urma să fie trimise în Marea Mediterană, pentru a putea traversa rapid spre Strâmtoarea Ormuz dacă Parlamentul aprobă participarea. [...]