Știri
Știri din categoria Externe
Canada intră în formatul CPE ca semnal de repoziționare comercială și diplomatică, într-un moment în care Ottawa caută să compenseze pierderea unor piețe americane, potrivit G4Media. Prim-ministrul Mark Carney urmează să participe luni, la Erevan (Armenia), la reuniunea Comunității Politice Europene (CPE), un grup de peste 48 de națiuni, la care va fi prezent și președintele Nicușor Dan.
Participarea Canadei este prezentată ca parte a efortului lui Carney de a construi „o nouă rețea de alianțe comerciale și diplomatice” după deteriorarea accesului la piețele americane „sub Donald Trump”. În același timp, prezența la Erevan este descrisă ca un semn de sprijin occidental pentru Armenia, în contextul în care țara încearcă să se distanțeze de Rusia, iar abordarea Washingtonului față de adversarii Moscovei, inclusiv Ucraina, este „în cel mai bun caz, ambiguă”.
Diplomații canadieni au respins sugestiile că Ottawa ar urmări aderarea la Uniunea Europeană, notează publicația.
Printre temele de discuție menționate se numără:
Armenia, care are frontieră cu Iranul, găzduiește reuniunea CPE într-un demers susținut de președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru a consolida legăturile Erevanului cu Europa și pentru a continua desprinderea treptată de Rusia.
Prim-ministrul armean Nikol Pașinian urmărește o politică de diversificare, care „în practică” apropie treptat țara de sfera europeană. În iunie sunt programate alegeri parlamentare, iar partidul său, Contractul Civil, caută o victorie care să-i permită continuarea eforturilor de pace cu Azerbaidjanul, în condițiile în care se confruntă cu trei partide de opoziție mai favorabile Rusiei.
Thomas de Waal, senior fellow la Carnegie Europe, avertizează asupra echilibrului dificil pe care îl au de gestionat liderii europeni la Erevan:
„Liderii europeni vor trebui să meargă pe o linie foarte fină la Erevan. În timp ce organizează ceea ce arată ca un miting preelectoral pentru Pașinian, ei trebuie să poarte și o discuție mai amplă despre construirea unei Armenii mai solide și mai puțin polarizate.”
În ziua de după reuniunea CPE, Armenia speră ca primul summit bilateral Armenia–UE, programat marți, să se încheie cu fonduri suplimentare pentru promovarea democrației și cu liberalizarea vizelor. Armenia a semnat un acord amplu de parteneriat cu UE în 2017 și a adoptat anul trecut o lege prin care își declară oficial intenția de a solicita aderarea la bloc.
Armenia este, totodată, membră a Uniunii Economice Eurasiatice conduse de Rusia și a alianței CSTO (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă), deși și-a suspendat apartenența la CSTO în 2024. Vladimir Putin a declarat în aprilie că Armenia nu poate fi membră atât a UE, cât și a CSTO.
CPE, înființată în 2022, reunește statele UE și o serie de țări din afara blocului, inclusiv Regatul Unit, Turcia, Norvegia, Elveția, Islanda și Serbia. Formatul nu are un secretariat formal și evită comunicatele lungi, preferând discuțiile bilaterale între lideri.
În acest cadru, intrarea Canadei la masa discuțiilor este relevantă mai ales ca semnal de recalibrare a relațiilor economice și diplomatice ale Ottawa spre Europa, fără a implica – potrivit informațiilor citate – un demers de integrare în UE.
Recomandate
Peter Magyar își leagă învestirea de o demonstrație publică de forță , anunțând o „sărbătoare” de o zi la Budapesta chiar în ziua în care parlamentul ar urma să voteze numirea sa ca prim-ministru, potrivit Agerpres . Liderul Partidului Tisza și premier desemnat a transmis că evenimentul, prezentat drept o manifestare care să marcheze „schimbarea regimului”, va avea loc sâmbăta viitoare în Piața Kossuth și pe faleza Dunării, în fața Parlamentului. Data coincide cu constituirea noii legislaturi a Adunării Naționale, votul pentru funcția de prim-ministru și depunerea jurământului, după alegerile parlamentare din 12 aprilie, câștigate de Partidul Tisza. Programul anunțat pentru ziua votului Magyar a precizat, într-o postare pe Facebook, că „sesiunea inaugurală a Adunării Naționale de după schimbarea regimului” începe la ora 10:00 și va putea fi urmărită în direct pe ecrane. Potrivit detaliilor oferite de acesta, votul de învestitură, depunerea jurământului și discursul prim-ministrului sunt programate la ora 15:00. De la ora 16:00, „sărbătoarea publică a schimbării regimului” ar urma să continue în Piața Kossuth, cu o paradă militară și o ceremonie de arborare a drapelului. [...]
Retragerea anunțată a 5.000 de militari americani din Germania riscă să taie o injecție anuală de peste 2 miliarde de dolari din economia locală a zonei Ramstein , avertizează primarul orașului Ramstein-Miesenbach, Ralf Hechler, citat de G4Media . Edilul spune că o eventuală reducere a prezenței SUA ar avea un efect „devastator” asupra comunităților care găzduiesc baze americane. Orașul din sud-vestul Germaniei găzduiește baza aeriană Ramstein , sediul Forțelor Aeriene Americane în Europa. Washingtonul nu a precizat deocamdată ce baze ar urma să fie afectate de retragere, însă primarul susține că, dacă Ramstein-Miesenbach intră pe listă, impactul ar fi „dezastruos”. Potrivit lui Hechler, luând în calcul și familiile care s-ar muta odată cu militarii, retragerea ar putea afecta până la 12.000 de persoane. În prezent, în municipalitatea Ramstein-Miesenbach locuiesc aproape 8.000 de americani împreună cu familiile lor, chiar lângă baza militară. De ce contează economic pentru comunitate Primarul afirmă că municipalitatea întreține infrastructura necesară pentru a deservi numărul mare de rezidenți americani, iar o plecare masivă ar însemna o scădere abruptă a activității economice locale. Impactul economic al prezenței militare americane în Ramstein este estimat la peste 2 miliarde de dolari pe an (aprox. 9,2 miliarde lei), sumă care include salarii, chirii și contracte pentru firme locale, conform informațiilor citate. Precedentul invocat de primar Hechler a avertizat că alte orașe din regiune, din care trupele americane s-au retras după sfârșitul Războiului Rece, „nu și-au revenit niciodată” după șocul economic. În opinia sa, odată pierdută, „puterea economică” generată de o astfel de prezență nu revine, de regulă, în comunitate. În material se mai menționează că mișcarea ar fi venit după criticile cancelarului german Friedrich Merz la adresa războiului din Iran, însă administrația SUA nu a prezentat detalii despre bazele vizate. [...]
Două cadre militare americane au dispărut în timpul exercițiului „ African Lion ”, iar operațiunea de căutare rămâne în desfășurare , un incident care pune presiune operațională pe unul dintre cele mai importante antrenamente multinaționale ale SUA în Africa, potrivit Mediafax . Comandamentul Statelor Unite pentru Africa (AFRICOM) a anunțat duminică faptul că dispariția este investigată, iar căutările continuă. Informația este relatată de Mediafax, care citează Associated Press. „Incidentul este încă în curs de investigare, iar operațiunea de căutare continuă.” Cei doi militari au dispărut sâmbătă în zona de antrenament Cap Draa, lângă Tan Tan, în sud-vestul Marocului, în apropierea Oceanului Atlantic. În căutări sunt implicate Statele Unite, Marocul și alte țări participante la exercițiu. Ce înseamnă incidentul pentru desfășurarea exercițiului Dispariția are loc în timpul „African Lion”, un exercițiu militar comun organizat anual de SUA pe continentul african, care reunește oficiali militari de rang înalt din Statele Unite și din rândul aliaților africani. Exercițiul a început în aprilie și este programat să se încheie la începutul lunii mai. Potrivit oficialilor americani citați în material, „African Lion” este folosit ca platformă pentru: consolidarea cooperării regionale în materie de securitate; perfecționarea pregătirii forțelor participante pentru gestionarea crizelor globale. [...]
Participarea premierului slovac Robert Fico la parada de 9 mai de la Moscova consolidează profilul Slovaciei ca excepție în linia UE față de Rusia , într-un moment în care Kremlinul reduce formatul evenimentului din motive de securitate, potrivit HotNews . Fico se numără printre puținii lideri mondiali care ar urma să participe luna aceasta la ediția „restrânsă” a paradei de Ziua Victoriei din Piața Roșie , a relatat televiziunea de stat rusă, conform Reuters. În același context, la festivitățile din 9 mai este așteptat și președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. După înfrângerea electorală suferită luna trecută de Viktor Orban în Ungaria, Robert Fico este considerat acum cel mai pro-rus lider din Uniunea Europeană, notează materialul. HotNews amintește că atât Ungaria, cât și Slovacia au continuat să importe gaze rusești, în pofida eforturilor UE de a reduce dependența energetică de Rusia. Kremlinul schimbă formatul paradei, invocând riscul de atacuri Moscova va organiza anul acesta o versiune restrânsă a paradei, fără demonstrația amplă de armament care în mod tradițional însoțește evenimentul, a anunțat miercuri Kremlinul. Motivul invocat este riscul crescut al unor atacuri ucrainene. Parada de Ziua Victoriei este unul dintre evenimentele centrale din calendarul politic și simbolic al Rusiei, marcând victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, conflict în care URSS a pierdut aproximativ 27 de milioane de oameni. Kievul încearcă o discuție directă cu Fico În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că l-a sunat sâmbătă pe premierul slovac și l-a invitat la Kiev, potrivit HotNews. Relația dintre cei doi a fost tensionată, inclusiv pe fondul disputelor legate de tranzitul petrolului rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba. Chiar și așa, Zelenski a spus că Ucraina și Slovacia trebuie să aibă „relații puternice” și că ar fi necesară o întâlnire față în față în curând. Cei doi și-au adresat invitații reciproce și au convenit să aibă o întrevedere la Kiev sau Bratislava, iar Fico a reafirmat susținerea Slovaciei pentru aderarea Ucrainei la UE, potrivit Kyiv Post . HotNews mai notează că Zelenski îl invitase pe Fico la Kiev și în prima parte a anului trecut, dar premierul slovac a refuzat. Fico nu a fost în capitala Ucrainei de când a preluat funcția, în 2023, însă s-a întâlnit cu Zelenski la Ujhorod, în Transcarpatia, în septembrie 2025. [...]
Papa Leo a legat Ziua Mondială a Libertății Presei de escaladarea riscurilor pentru jurnaliști în zone de conflict , într-un mesaj care vine pe fondul unor evaluări recente ce indică o deteriorare globală a libertății presei, potrivit Al Jazeera . La finalul rugăciunii săptămânale de duminică, în Piața Sfântul Petru de la Vatican, pontiful a condamnat încălcările libertății mass-media „în moduri evidente” sau „mai ascunse” și a subliniat importanța jurnalismului independent, în condițiile în care amenințările la adresa reporterilor cresc. „Astăzi sărbătorim Ziua Mondială a Libertății Presei… din păcate, acest drept este adesea încălcat, uneori în moduri flagrante, alteori în forme mai ascunse.” Presiune și cenzură, în creștere, pe agenda UNESCO Ziua Mondială a Libertății Presei, susținută de UNESCO (agenția ONU pentru educație, știință și cultură), are ca obiectiv sprijinirea organizațiilor media care se confruntă cu presiuni sau cenzură și comemorarea jurnaliștilor uciși în timpul exercitării profesiei. Papa a cerut credincioșilor să îi amintească pe jurnaliștii care „și-au pierdut viața urmărind adevărul”, în special în zone de conflict. „Ne amintim de numeroșii jurnaliști și reporteri care au fost victime ale războiului și violenței.” Gaza și indicatorii globali: două repere invocate în context În același context, articolul citează un raport al proiectului Costs of War al Watson Institute for International and Public Affairs , potrivit căruia războiul Israelului în Gaza ar fi fost „cel mai mortal conflict pentru lucrătorii din media” înregistrat vreodată, cu 232 de jurnaliști palestinieni uciși de forțele israeliene din octombrie 2023. Separat, este menționată și o evaluare recentă a organizației Reporters Sans Frontières (RSF), care a constatat că libertatea presei la nivel global a coborât la cel mai redus nivel din ultimii 25 de ani. Pentru prima dată de când RSF publică indexul (din 2002), peste jumătate dintre țările lumii ar fi încadrate la categoriile „dificil” sau „foarte grav”, un semnal că jurnalismul este „din ce în ce mai mult criminalizat” la nivel mondial. [...]
Fondul Monetar Internațional avertizează că măsurile „universale” de sprijin la energie riscă să împingă bugetele UE spre noi poveri fiscale , pentru că încurajează consumul și sunt greu de retras politic odată introduse, potrivit Mediafax , care citează declarații pentru Financial Times ale șefului departamentului european al FMI, Alfred Kammer . Kammer spune că „două treimi” din subvențiile guvernamentale și reducerile fiscale introduse în UE pentru a atenua criza energetică nu sunt bine direcționate. În opinia sa, guvernele europene nu „iau în considerare lecțiile din 2022”, când, după invazia Rusiei în Ucraina, au fost adoptate măsuri pentru a limita impactul scumpirilor la gaz. De ce contează: costuri bugetare și risc de reacție a piețelor FMI atrage atenția că unele state europene intră în actualul episod de scumpiri cu o poziție fiscală deja fragilă, după pandemia de COVID-19 și efectele războiului din Ucraina. În acest context, instituția avertizează că există țări fără „spațiu fiscal” (adică marjă bugetară pentru cheltuieli suplimentare fără a crește riscul de finanțare) și care ar trebui să compenseze eventualele măsuri prin ajustări bugetare, pentru a evita o reacție negativă a piețelor. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze.” Lecția din 2022: sprijinul generalizat poate prelungi problema Potrivit estimărilor FMI citate în material, guvernele UE au cheltuit 2,5% din PIB pentru intervenții în domeniul energetic după izbucnirea războiului din Ucraina. Prin comparație, măsurile anunțate până acum în UE în actualul context ar reprezenta, în medie, 0,18% din PIB. Instituția critică în special măsurile generale, precum reducerile de accize la carburanți, pe motiv că acestea stimulează consumul și pot menține cererea ridicată, ceea ce complică ajustarea într-o perioadă de prețuri mari. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli.” Exemple de măsuri în UE, inclusiv în România Pe fondul presiunilor politice de a limita efectele scumpirilor asociate conflictului din Orientul Mijlociu, sunt menționate mai multe intervenții: Germania: reducere pentru două luni a taxelor pe benzină și motorină pentru toți cetățenii; Spania: 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) pentru reducerea TVA la produsele energetice; Italia: reduceri temporare ale accizelor la carburanți, decise de premierul Giorgia Meloni; România: reducerea accizei la motorină. Kammer avertizează că, odată implementate, astfel de măsuri pot deveni dificil de retras, iar dacă criza se dovedește mai persistentă decât se anticipează, costurile bugetare pot crește. În plus, în perioade de scumpiri, semnalul economic ar trebui să favorizeze trecerea la energii alternative, nu stimularea consumului de combustibili. [...]
