Știri
Știri din categoria Externe
Canada intră în formatul CPE ca semnal de repoziționare comercială și diplomatică, într-un moment în care Ottawa caută să compenseze pierderea unor piețe americane, potrivit G4Media. Prim-ministrul Mark Carney urmează să participe luni, la Erevan (Armenia), la reuniunea Comunității Politice Europene (CPE), un grup de peste 48 de națiuni, la care va fi prezent și președintele Nicușor Dan.
Participarea Canadei este prezentată ca parte a efortului lui Carney de a construi „o nouă rețea de alianțe comerciale și diplomatice” după deteriorarea accesului la piețele americane „sub Donald Trump”. În același timp, prezența la Erevan este descrisă ca un semn de sprijin occidental pentru Armenia, în contextul în care țara încearcă să se distanțeze de Rusia, iar abordarea Washingtonului față de adversarii Moscovei, inclusiv Ucraina, este „în cel mai bun caz, ambiguă”.
Diplomații canadieni au respins sugestiile că Ottawa ar urmări aderarea la Uniunea Europeană, notează publicația.
Printre temele de discuție menționate se numără:
Armenia, care are frontieră cu Iranul, găzduiește reuniunea CPE într-un demers susținut de președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru a consolida legăturile Erevanului cu Europa și pentru a continua desprinderea treptată de Rusia.
Prim-ministrul armean Nikol Pașinian urmărește o politică de diversificare, care „în practică” apropie treptat țara de sfera europeană. În iunie sunt programate alegeri parlamentare, iar partidul său, Contractul Civil, caută o victorie care să-i permită continuarea eforturilor de pace cu Azerbaidjanul, în condițiile în care se confruntă cu trei partide de opoziție mai favorabile Rusiei.
Thomas de Waal, senior fellow la Carnegie Europe, avertizează asupra echilibrului dificil pe care îl au de gestionat liderii europeni la Erevan:
„Liderii europeni vor trebui să meargă pe o linie foarte fină la Erevan. În timp ce organizează ceea ce arată ca un miting preelectoral pentru Pașinian, ei trebuie să poarte și o discuție mai amplă despre construirea unei Armenii mai solide și mai puțin polarizate.”
În ziua de după reuniunea CPE, Armenia speră ca primul summit bilateral Armenia–UE, programat marți, să se încheie cu fonduri suplimentare pentru promovarea democrației și cu liberalizarea vizelor. Armenia a semnat un acord amplu de parteneriat cu UE în 2017 și a adoptat anul trecut o lege prin care își declară oficial intenția de a solicita aderarea la bloc.
Armenia este, totodată, membră a Uniunii Economice Eurasiatice conduse de Rusia și a alianței CSTO (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă), deși și-a suspendat apartenența la CSTO în 2024. Vladimir Putin a declarat în aprilie că Armenia nu poate fi membră atât a UE, cât și a CSTO.
CPE, înființată în 2022, reunește statele UE și o serie de țări din afara blocului, inclusiv Regatul Unit, Turcia, Norvegia, Elveția, Islanda și Serbia. Formatul nu are un secretariat formal și evită comunicatele lungi, preferând discuțiile bilaterale între lideri.
În acest cadru, intrarea Canadei la masa discuțiilor este relevantă mai ales ca semnal de recalibrare a relațiilor economice și diplomatice ale Ottawa spre Europa, fără a implica – potrivit informațiilor citate – un demers de integrare în UE.
Recomandate
Serviciile militare lituaniene avertizează asupra unui risc de „steag fals” în care Rusia ar putea lovi infrastructură critică din statele baltice folosind drone prezentate drept ucrainene, un scenariu care ar complica atribuirea atacului și ar ridica miza de securitate pentru NATO , potrivit Antena 3 . Informația, publicată inițial de 15min.lt și preluată de The Moscow Times, a fost confirmată de ministrul lituanian al Apărării, Robertas Kaunas. Acesta a spus că Moscova ar lua în calcul „atacuri cinetice neconvenționale” asupra unor obiective strategice din regiunea baltică, cu accent pe infrastructura critică, folosind drone de fabricație ucraineană pentru a putea nega implicarea. „Avem informații conform cărora Rusia ia în considerare posibilitatea de a lansa atacuri cinetice neconvenționale împotriva infrastructurii critice din regiunea baltică. Este foarte probabil ca Rusia să utilizeze în acest scop drone de fabricație ucraineană.” De ce contează: atribuirea atacului și riscul de escaladare Unghiul principal al avertismentului este operațional: folosirea unor drone „ucrainene” într-o posibilă operațiune sub steag fals ar urmări să creeze confuzie asupra autorului real al atacului pe teritoriul NATO. Kaunas a indicat că o astfel de dronă ar putea fi asamblată din fragmente ale altor drone ucrainene și a numit scenariul „cel mai realist” dintre cele luate în calcul. Ministrul a precizat că, deocamdată, nu a fost detectată o acumulare de trupe rusești în apropierea frontierei cu Lituania. Totodată, rapoartele serviciilor de informații sugerează că Kremlinul s-ar putea pregăti pentru un astfel de atac, însă „nu există încă dovezi” că a fost luată o decizie. Ce măsuri ia Lituania Potrivit lui Kaunas, autoritățile au întărit securitatea la anumite instalații de infrastructură critică, iar armata și agențiile de securitate monitorizează situația în funcție de nivelul de amenințare. „Monitorizăm situația în funcție de nivelul de amenințare.” Context: incidente repetate cu drone în spațiul aerian NATO În material se arată că, de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, drone militare au încălcat în mod repetat spațiul aerian NATO. În unele cazuri, drone ucrainene au ajuns în statele baltice după ce ar fi fost direcționate greșit de sistemele rusești de război electronic, iar unii oficiali din mai multe țări susțin că Moscova ar putea direcționa deliberat drone în spațiul aerian al Lituaniei, Letoniei, Estoniei, Poloniei și Finlandei. [...]
Penuria de rachete riscă să blocheze opțiunile militare ale SUA și să împingă Pentagonul spre finanțări suplimentare , după ce președintele Donald Trump i-a cerut explicații secretarului apărării Pete Hegseth la o reuniune la Camp David , pe fondul îngrijorărilor privind epuizarea stocurilor, potrivit The Washington Post . Discuția ar fi avut loc în marja ședinței de vineri a Cabinetului, când Trump i-ar fi reproșat lui Hegseth că înțelesese că problema munițiilor „fusese rezolvată”, conform a două persoane familiarizate cu situația, citate de publicație sub protecția anonimatului. Miza, potrivit sursei, este una operațională: penuria extremă de muniție ar amenința să limiteze opțiunile militare ale SUA împotriva Iranului. Unul dintre motivele pentru care Trump s-ar fi abținut în ultimele zile de la atacuri masive suplimentare ar fi lipsa muniției, în special rachete ghidate cu rază lungă de acțiune și interceptori de apărare aeriană. În acest context, Trump a declarat luni că a ordonat și apoi a anulat „cel mai mare atac de după al Doilea Război Mondial”, în așteptarea unor noi negocieri privind Strâmtoarea Ormuz. Stocuri consumate rapid, refacere lentă Deși SUA au anunțat noi acorduri de producție pentru unele tipuri de muniție, inclusiv rachete de apărare aeriană Patriot, producția efectivă poate dura până la doi ani, iar o soluție imediată nu se întrevede, potrivit informațiilor citate. În prima lună de luptă, SUA ar fi lansat peste 850 de rachete de croazieră Tomahawk și ar fi folosit peste 1.000 de sisteme Patriot și Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), conform relatărilor anterioare ale publicației. Un oficial american a mai declarat că, în primele săptămâni, SUA au folosit peste 1.300 de rachete balistice tactice. În plus, stocul de rachete ATACMS (rachete tactice cu rază scurtă, solicitate și de Ucraina) s-ar fi epuizat „în așa măsură, încât practic nu mai există niciuna”, potrivit uneia dintre persoanele familiarizate cu situația, care a invocat un material Reuters (linkul Reuters nu este furnizat în textul sursă). Efecte în lanț: Ucraina și schimbări de tactică Lipsa muniției defensive ar avea efecte dincolo de Orientul Mijlociu, în condițiile în care Ucraina rămâne fără sisteme de apărare aeriană, iar opțiunile de reaprovizionare din stocurile occidentale sunt limitate, ceea ce o expune atacurilor rusești de lungă distanță. Totodată, deficitul de interceptori ar modifica modul în care SUA decid folosirea muniției împotriva unei amenințări iminente, în funcție de traiectoria estimată și de faptul dacă amenințarea este sau nu „un factor”, a declarat oficialul american. Această schimbare de tactică ar fi fost relatată pentru prima dată de NBC News (fără URL în textul sursă). Dispută internă și reacții oficiale: „Știri false 100%” La Camp David, Hegseth s-ar fi apărat și ar fi pus lipsurile pe seama adjunctului său, Stephen Feinberg, acuzându-l că nu s-a asigurat că Trump este pe deplin informat, potrivit celor două surse citate. Casa Albă și Pentagonul contestă însă relatarea. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat: „Acestea sunt știri false 100%. Literalmente, nu s-a întâmplat niciodată. Iar președintele Trump are cea mai mare încredere în secretarul Hegseth.” La rândul său, purtătorul de cuvânt șef al Pentagonului, Sean Parnell, a spus: „Secretarul Hegseth nu a indus pe nimeni în eroare cu privire la stocul nostru de muniție și nu l-a învinuit pe secretarul adjunct Feinberg. Aceste afirmații despre stocurile epuizate, dezacordurile interne, poziția secretarului față de Iran sunt la fel de fictive.” Presiune bugetară: 67 mld. dolari suplimentar și un buget-record blocat Pe fondul consumului de muniție, Hegseth, Feinberg și generalul Dan Caine (președintele Comitetului Șefilor de Stat Major) au cerut Congresului 67 de miliarde de dolari (aprox. 308 miliarde lei) ca fonduri militare suplimentare pentru a acoperi costurile războiului cu Iranul și pentru refacerea stocurilor, descrisă ca nevoie „urgentă și necesară”. Republicanii din Senat nu au ajuns încă la un acord privind strategia pentru acest pachet. Separat, solicitarea generală a administrației pentru bugetul apărării pe următorul an fiscal este de 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6.900 miliarde lei) și include zeci de miliarde de dolari pentru construirea de rachete, dar propunerea este în impas din cauza opoziției democraților, ceea ce lasă Pentagonul fără o cale clară de refacere a stocurilor esențiale. [...]
Atacurile ucrainene cu drone au lovit două rafinării rusești, inclusiv la peste 1.300 km de front , într-o nouă rundă de lovituri cu rază lungă care vizează infrastructura energetică și, implicit, veniturile din petrol ale Rusiei, potrivit HotNews . Rusia a anunțat joi că a doborât, în cursul nopții, 605 drone ucrainene deasupra a aproximativ 20 de regiuni și deasupra peninsulei Crimeea, informație transmisă de France Presse, citată de publicație. Ministerul Apărării de la Moscova a susținut că sistemele de apărare aeriană au „interceptat și distrus” dronele. Ținte energetice: incendii și lovituri la distanțe mari În regiunea Yaroslavl, guvernatorul Mihail Evraiev a descris evenimentul drept „cel mai masiv atac” asupra zonei, afirmând că au fost doborâte 92 de drone. Potrivit acestuia, resturile au provocat un incendiu în mai multe case și au avariat mașini. Pe rețelele sociale au circulat imagini cu fum gros deasupra rafinăriei Yaroslav, menționată ca fiind una dintre cele mai mari din Rusia. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a declarat că a fost lovită rafinăria Slavneft din Yaroslav, aflată la aproximativ 700 km de granița cu Ucraina. Zelenski a mai afirmat că a fost lovită și rafinăria Bashneft-Novoil din Republica Bașkortostan, la peste 1.300 km distanță, și a publicat imagini cu efectele loviturilor pe contul său de pe X. Wildberries : centru logistic „ușor avariat” în Tver Atacurile au vizat și regiunea Tver (aprox. 180 km nord-vest de Moscova), unde un centru logistic al Wildberries, companie rusă de comerț electronic, a fost „ușor avariat”, potrivit autorităților locale. Guvernatorul Vitali Koroliov a spus că fațada centrului a fost afectată de căderea resturilor unei drone și că nu au existat răniți. În același context, publicația notează că, de la jumătatea lunii iulie, Ucraina a lovit aproximativ 20 de locații aparținând Wildberries în Rusia și în Crimeea. Context: escaladare a loviturilor cu rază lungă La peste patru ani de la începutul ofensivei rusești la scară largă, diplomația este în impas, iar cele două părți își intensifică atacurile la distanță, pe fondul unui număr în creștere de victime civile, potrivit informațiilor din articol. [...]
Administrația Trump ridică miza financiară în lupta cu cartelurile mexicane , anunțând recompense de până la 102 milioane de dolari (aprox. 459 milioane lei) pentru informații care duc la arestarea sau condamnarea a opt lideri ai Cartelului Jalisco Noua Generație (CJNG) , potrivit Al Jazeera . Măsura vine pe fondul unei strategii mai dure, care combină etichetarea cartelurilor drept organizații teroriste cu instrumente judiciare și restricții de viză. La o conferință de presă, procurorul general interimar Todd Blanche a prezentat noile recompense drept o continuare a eforturilor de „eliminare” a cartelurilor, acuzându-le că folosesc violența pentru a controla importul de droguri în SUA, inclusiv fentanil, cocaină și metamfetamină. Cum sunt împărțite recompensele Cea mai mare recompensă vizează noul lider al CJNG, Juan Carlos Gonzalez, cunoscut ca „Pelon”, descris ca având dublă cetățenie mexicană și americană. Potrivit informațiilor din articol, el ar fi preluat conducerea după moartea fostului lider, Nemesio Ruben Oseguera Cervantes („El Mencho”), care îi era tată vitreg. Recompensa pentru „Pelon” a fost majorată cu 20 milioane de dolari, până la 25 milioane de dolari (aprox. 112,5 milioane lei). Recompensele pentru alți șapte lideri CJNG variază între 2 milioane și 15 milioane de dolari (aprox. 9–67,5 milioane lei). Pachetul de măsuri: acuzații penale și restricții de viză Departamentul de Stat al SUA a precizat că recompensele „completează” acuzații penale nou făcute publice împotriva a cinci presupuşi membri de rang înalt ai cartelului. Separat, Departamentul de Stat și Departamentul de Justiție au anunțat și restricții de viză pentru 65 de persoane acuzate de legături de afaceri sau de familie cu membri ai cartelului. Context: carteluri etichetate drept „organizații teroriste” și presiune asupra Mexicului Anunțul se înscrie în abordarea administrației Trump, care a împins reclasificarea unor grupări criminale din America Latină ca „organizații teroriste străine”, etichetă folosită, potrivit articolului, pentru a justifica acțiuni militare împotriva traficanților de droguri, inclusiv o campanie de bombardamente de un an asupra unor ambarcațiuni mici în Marea Caraibilor și estul Pacificului. CJNG este menționat ca fiind una dintre cel puțin opt rețele criminale mexicane desemnate astfel, alături de cartelul Sinaloa și Cartel del Noreste. În plus, organizația operează în 21 din cele 32 de state ale Mexicului și este descrisă ca implicată în activități diverse, „de la producția de avocado la traficul de droguri”. În februarie, Mexicul a lansat o operațiune militară care a dus la moartea lui „El Mencho” într-un schimb de focuri; articolul notează că în raid au murit cel puțin 73 de persoane, inclusiv membri ai cartelului și forțe de securitate, iar ulterior au urmat represalii violente și lupte interne pentru putere. Pe acest fond, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a avertizat că orice acțiune militară străină pe teritoriul mexican trebuie aprobată de guvernul federal, altfel ar fi considerată o încălcare a suveranității. [...]
Acuzațiile Greciei privind pescuitul ilegal cu traul de fund ridică o problemă de aplicare a regulilor UE în Marea Egee , cu impact direct asupra stocurilor de pește și asupra veniturilor pescarilor locali, potrivit Antena 3 , care citează relatări și date ale Institutului Archipelagos și ale publicației elene Ekathimerini . La mijlocul lunii iulie, nava de cercetare Triton, operată de Institutul de Conservare Marină al Arhipelagului (Archipelagos), a identificat în Marea Egee dovezi ale unei activități extinse de pescuit ilegal: patru traulere turcești observate într-o zonă îngustă de ape internaționale ar fi folosit ulterior zona ca bază pentru a intra în apele teritoriale grecești și a pescui cu traule de fund între Agathonisi, Samos, Fournoi și Patmos, în pofida restricțiilor existente. Conform relatării, chiar și după ce au fost detectate, navele ar fi continuat activitatea zile la rând. De ce contează: presiune economică și socială într-o zonă cu resurse deja epuizate Grecia are în prezent interzisă utilizarea tuturor echipamentelor de pescuit tractate pe fund în apele teritoriale, măsură menită să ofere o șansă de refacere unui stoc de pește descris ca fiind deja epuizat. În acest context, intrările repetate ale traulerelor în apele grecești sunt prezentate ca o problemă cronică pentru pescarii din estul Mării Egee, care reclamă pierderi materiale și degradarea zonelor de pescuit. Un pescar din Samos, Spyros Iliou, spune că navele ar pescui „chiar și la 50 de metri de țărm”, iar el și-ar fi pierdut plasele de două ori, în timp ce Paza de Coastă „îi alungă, dar se întorc”. În aceeași logică, reprezentanți ai asociațiilor de pescari din Samos și Fournoi susțin că lipsa sancțiunilor eficiente încurajează repetarea incidentelor. Lacune de supraveghere și monitorizare: diferențe între regulile UE și capacitatea de control Institutul Archipelagos afirmă că problema este amplificată de limitări operaționale: navele sale pot documenta, fotografia și notifica autoritățile grecești și europene, dar nu pot rămâne permanent pe mare, iar Triton „nu este o navă de patrulare”. Un element tehnic important ține de monitorizare. Spre deosebire de navele care operează în conformitate cu reglementările europene, traulerele turcești nu pot fi urmărite de autoritățile grecești prin Sistemul de Monitorizare a Navelor (VMS) al UE, bazat pe satelit și folosit pentru înregistrarea activității de pescuit. Ele pot fi detectate prin Sistemul de Identificare Automată (AIS), utilizat în principal pentru siguranță maritimă, însă în unele cazuri s-a constatat că AIS ar fi fost dezactivat. Institutul mai susține că nu ar fi nevoie de „noi anunțuri de politici sau de noi legi”, ci de implementarea eficientă a cadrului juridic existent, împreună cu măsuri eficiente de monitorizare și aplicare a legii. Reacția autorităților și riscul de repetare Surse din cadrul Gărzii de Coastă Grecești au declarat pentru Kathimerini că, după reclamațiile recente, autoritățile au decis să consolideze zona cu nave de patrulare suplimentare și să intensifice operațiunile de monitorizare. Aceleași surse au indicat că fiecare incident este documentat, iar autoritățile turce sunt informate prin canalele stabilite, dar au admis că problema nu poate fi abordată doar pe mare și ar necesita inițiative și la nivel diplomatic. Incidente similare ar fi fost înregistrate și în august anul trecut, ceea ce alimentează temerea că tiparul s-ar putea repeta. Miza ecologică: zone protejate și coloniile de corali În 2025, o decizie a Ministerului Mediului a interzis pescuitul cu echipamente tractate pe fund în complexul insular Fournoi Korseon (430 km²), pentru protejarea coloniilor de corali de apă adâncă. Potrivit Anastasiei Miliou, hidrobiolog și șefa departamentului de cercetare științifică la Institutul Archipelagos, aceste colonii găzduiesc peste 1.800 de specii și sunt vitale pentru productivitatea mărilor grecești. Archipelagos afirmă, pe baza propriilor înregistrări și a mărturiilor pescarilor locali, că traulerele detectate la mijlocul lunii iulie ar fi intrat și în zona marină protejată Fournoi, însă amploarea pagubelor „nu a fost încă evaluată”. [...]
Valeri Zalujni cere o schimbare de doctrină în NATO înainte de orice extindere , argumentând că alianța trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern și la lecțiile învățate de Ucraina în conflictul cu Rusia, potrivit News . Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant-șef al armatei ucrainene a revenit asupra declarațiilor care au stârnit reacții, după ce spusese că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO. Miza: pregătirea operațională a NATO pentru un conflict cu Rusia Zalujni spune că este „pentru NATO”, dar susține că alianța ridică „multe întrebări” din punct de vedere politic și rămâne ancorată în doctrine vechi, asociate finalului celui de-al Doilea Război Mondial. În opinia sa, războiul și progresul tehnologic au schimbat fundamental modul de luptă, iar NATO ar trebui să treacă la „standarde complet diferite” și la „o doctrină cu totul nouă”. În acest context, el a lansat o provocare directă către statele membre: „Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?” Argumentul lui Zalujni: Ucraina a testat „toate tipurile de armament”, iar resursele s-au epuizat Ambasadorul a invocat experiența Ucrainei din 2026, afirmând că țara a folosit „toate tipurile de armament”, cu excepția unor capabilități pe care le asociază cu dotarea NATO (arme nucleare, portavioane și avioane F-35). El a mai susținut că „resursele s-au epuizat” și că Rusia „a găsit o soluție de contracarare” pentru aceste evoluții. Totodată, Zalujni a reamintit rolul său din 2019 în promovarea reformelor pentru alinierea armatei ucrainene la standardele NATO, spunând că a lucrat la modificări legislative ample pentru adaptarea managementului strategic la principiile alianței. Alternativa indicată: JEF și ideea unui „bloc european” nou Ca exemplu de format „promițător din punct de vedere politic”, Zalujni a menționat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite), o structură de cooperare militară. El a spus că participă regulat la exerciții NATO de comandă și stat major în Marea Britanie, pe care le consideră relevante pentru cultura operațională a alianței, dar a insistat că „acest bloc trebuie să se schimbe” pentru a face față amenințărilor actuale. În linie cu declarațiile anterioare, el a vorbit și despre nevoia unui „bloc militar cu totul nou”, „cel mai probabil” ancorat teritorial în Europa. Reacția Kievului: MAE spune că afirmațiile au fost scoase din context Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis că declarațiile lui Zalujni despre aderarea la NATO au fost scoase din context și au avut ecou amplu, precizând că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO. Potrivit explicațiilor, în cadrul reuniunii ambasadorilor de la Kiev, Zalujni fusese întrebat despre participarea Ucrainei la coaliția JEF, după care a extins comentariile la nivelul alianței în ansamblu. [...]
