Știri
Știri din categoria Externe
Hezbollah a intrat într-un nou război cu Israelul cu pierderi umane și teritoriale semnificative, dar mizează că escaladarea îi poate readuce influența politică în Liban prin includerea frontului libanez pe agenda negocierilor SUA–Iran, potrivit Reuters.
Gruparea și-a reluat ostilitățile pe 2 martie, la două zile după ce conflictul regional a fost declanșat de lovituri americane și israeliene asupra Iranului (28 februarie). Conform unor estimări interne ale Hezbollah citate de Reuters, Israelul a ocupat o porțiune din sudul Libanului, a strămutat sute de mii de șiiți – baza socială a organizației – și ar fi ucis „până la câteva mii” dintre luptătorii săi, cifre pe care biroul media al Hezbollah le contestă ca fiind inexacte, fără a oferi un bilanț complet.
Ministerul Sănătății din Liban a raportat peste 2.600 de morți de la 2 martie, aproximativ o cincime fiind femei, copii și personal medical, fără a separa civilii de combatanți. Trei surse, dintre care două oficiali Hezbollah, au spus că aceste cifre nu includ multe dintre pierderile grupării și au avansat ideea că au murit „câteva mii” de luptători Hezbollah.
Pe teren, Israelul își consolidează o zonă de securitate care ar ajunge până la 10 km în interiorul Libanului și demolează localități, susținând că urmărește protejarea nordului Israelului de atacuri ale militanților Hezbollah „încorporați” în zone civile. Armata israeliană afirmă că Hezbollah a lansat sute de rachete și drone spre Israel din 2 martie; Israelul a anunțat 17 soldați uciși în sudul Libanului și doi civili uciși în nordul Israelului.
În plan intern, războiul a accentuat reacția politică împotriva statutului Hezbollah de grupare înarmată. Reuters notează că opoziția s-a întărit la Beirut, iar strămutarea masivă a șiiților în zone creștine, druze și altele a alimentat acuzații că Hezbollah a expus țara unor războaie repetate.
Peste o duzină de oficiali Hezbollah au declarat pentru Reuters că văd în actuala confruntare o oportunitate de a-și inversa „declinul” și de a-și recâștiga poziția, prin alinierea la Teheran în războiul cu Israelul și SUA. Calculul lor: implicarea Hezbollah ar forța includerea Libanului pe agenda negocierilor SUA–Iran, iar presiunea Iranului ar putea obține un armistițiu mai solid decât cel din noiembrie 2024.
Un diplomat aflat în contact cu Hezbollah a descris decizia de a intra în război drept „un pariu mare” și o strategie de supraviețuire, în ideea că gruparea „trebuie să fie parte din problemă” pentru a fi inclusă într-o eventuală soluție regională. Reuters subliniază însă că rămâne de văzut dacă acest pariu va funcționa.
Analistul Yezid Sayigh (Carnegie Middle East Center) a spus că Hezbollah a arătat mai multă reziliență decât se așteptau mulți, dar fără un câștig strategic în sine, argumentând că doar un acord cuprinzător SUA–Iran ar putea „ține în frâu” Israelul.
Un armistițiu mediat de SUA, intrat în vigoare pe 16 aprilie, a redus semnificativ ostilitățile, dar schimburile de lovituri au continuat în sud, unde Israelul menține trupe într-o „zonă tampon” autodeclarată. Hezbollah a numit armistițiul „lipsit de sens” în contextul loviturilor israeliene și a continuat atacurile.
În paralel, guvernul libanez a purtat în aprilie discuții directe cu Israelul pentru prima dată în decenii, decizie la care Hezbollah s-a opus ferm. Potrivit Reuters, oficiali libanezi consideră că discuțiile directe sub auspiciile SUA sunt cea mai bună cale pentru un armistițiu durabil și retragerea trupelor israeliene, pe motiv că Washingtonul are suficientă influență asupra Israelului.
Pe tema dezarmării, premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus, la anunțarea armistițiului din 16 aprilie, că dezarmarea Hezbollah va fi o cerință fundamentală în negocierile de pace cu Libanul. Hezbollah a respins dezarmarea, susținând că subiectul armelor ține de un dialog național, iar o dezarmare forțată ar risca reaprinderea conflictului intern într-o țară marcată de războiul civil din 1975–1990. În acest context, Reuters notează că guvernul libanez a interzis pe 2 martie activitățile militare ale Hezbollah, iar gruparea cere anularea deciziei și oprirea discuțiilor directe cu Israelul.
Recomandate
Fondul Monetar Internațional avertizează că măsurile „universale” de sprijin la energie riscă să împingă bugetele UE spre noi poveri fiscale , pentru că încurajează consumul și sunt greu de retras politic odată introduse, potrivit Mediafax , care citează declarații pentru Financial Times ale șefului departamentului european al FMI, Alfred Kammer . Kammer spune că „două treimi” din subvențiile guvernamentale și reducerile fiscale introduse în UE pentru a atenua criza energetică nu sunt bine direcționate. În opinia sa, guvernele europene nu „iau în considerare lecțiile din 2022”, când, după invazia Rusiei în Ucraina, au fost adoptate măsuri pentru a limita impactul scumpirilor la gaz. De ce contează: costuri bugetare și risc de reacție a piețelor FMI atrage atenția că unele state europene intră în actualul episod de scumpiri cu o poziție fiscală deja fragilă, după pandemia de COVID-19 și efectele războiului din Ucraina. În acest context, instituția avertizează că există țări fără „spațiu fiscal” (adică marjă bugetară pentru cheltuieli suplimentare fără a crește riscul de finanțare) și care ar trebui să compenseze eventualele măsuri prin ajustări bugetare, pentru a evita o reacție negativă a piețelor. „Există unele țări care nu dispun de spațiu fiscal și nu își pot permite, de fapt, să ia măsuri dacă nu compensează prin ajustări bugetare… Și trebuie să fie atente ca piețele să nu reacționeze.” Lecția din 2022: sprijinul generalizat poate prelungi problema Potrivit estimărilor FMI citate în material, guvernele UE au cheltuit 2,5% din PIB pentru intervenții în domeniul energetic după izbucnirea războiului din Ucraina. Prin comparație, măsurile anunțate până acum în UE în actualul context ar reprezenta, în medie, 0,18% din PIB. Instituția critică în special măsurile generale, precum reducerile de accize la carburanți, pe motiv că acestea stimulează consumul și pot menține cererea ridicată, ceea ce complică ajustarea într-o perioadă de prețuri mari. „Trebuie să discutăm cu populația despre faptul că, de fapt, [cheltuielile pentru măsuri universale] reprezintă o modalitate foarte costisitoare de a utiliza veniturile din impozite, mai ales când există și alte necesități de cheltuieli.” Exemple de măsuri în UE, inclusiv în România Pe fondul presiunilor politice de a limita efectele scumpirilor asociate conflictului din Orientul Mijlociu, sunt menționate mai multe intervenții: Germania: reducere pentru două luni a taxelor pe benzină și motorină pentru toți cetățenii; Spania: 3,5 miliarde de euro (aprox. 17,5 miliarde lei) pentru reducerea TVA la produsele energetice; Italia: reduceri temporare ale accizelor la carburanți, decise de premierul Giorgia Meloni; România: reducerea accizei la motorină. Kammer avertizează că, odată implementate, astfel de măsuri pot deveni dificil de retras, iar dacă criza se dovedește mai persistentă decât se anticipează, costurile bugetare pot crește. În plus, în perioade de scumpiri, semnalul economic ar trebui să favorizeze trecerea la energii alternative, nu stimularea consumului de combustibili. [...]
Rusia încearcă să satureze apărarea antiaeriană a Ucrainei printr-un volum ridicat de atacuri aeriene, cu aproximativ 1.600 de drone de atac, aproape 1.100 de bombe aeriene ghidate și trei rachete lansate în ultima săptămână, potrivit Kyiv Post , care îl citează pe președintele Volodîmîr Zelenski . Zelenski a susținut sâmbătă, 2 mai, că frecvența și amploarea loviturilor sunt menite să „satureze” și să depășească capacitățile apărării aeriene ucrainene. În acest context, el a insistat asupra importanței livrărilor zilnice de rachete interceptoare (muniție folosită pentru doborârea țintelor aeriene) și asupra menținerii sancțiunilor internaționale, pentru a limita capacitatea Kremlinului de a-și finanța operațiunile militare. Atacuri asupra civililor și infrastructurii Președintele ucrainean a descris o „vânătoare brutală de oameni” în comunitățile de pe linia frontului și din zonele de graniță, menționând un atac de sâmbătă dimineață în Herson, unde o dronă FPV (dronă controlată în timp real, cu cameră video) a lovit un microbuz de transport public. Conform informațiilor prezentate, atacul a ucis un angajat municipal și o femeie, iar alți șapte pasageri (șase bărbați și o femeie) au fost spitalizați cu răni provocate de explozie. Zelenski a afirmat că victimele erau civili și că operatorii ruși știau ce țintesc. În aceeași noapte, forțele ruse au lovit și o clădire rezidențială înaltă din Harkiv și au vizat infrastructură energetică în regiunea Nikolaev. Au mai fost raportate lovituri în regiunile Dnipropetrovsk, Odesa, Sumî, Herson și Donețk. Interceptări multe, dar nu suficiente Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că, în cel mai recent atac nocturn, au fost interceptate sau neutralizate 142 de drone, dintr-un total de 163 de „ținte aeriene”. Chiar și așa, 17 drone au lovit 12 locații diferite din țară, indicând că presiunea asupra apărării antiaeriene rămâne ridicată. Zelenski a mai mulțumit celor implicați în limitarea schemelor de evitare a sancțiunilor, avertizând că orice slăbire a presiunii externe alimentează direct resursele de război ale Rusiei. [...]
Creșterea neobișnuită a zborurilor militare americane spre Orientul Mijlociu reaprinde riscul de escaladare într-o zonă-cheie pentru rutele energetice, pe fondul unui armistițiu prelungit fără termen și al tensiunilor recente SUA–Israel–Iran, potrivit Antena 3 . Traficul aerian cu aeronave militare americane a atins „valori neobișnuite” începând de sâmbătă, 2 mai, în Orientul Mijlociu, relatează agenția turcă Anadolu, citând date ale platformei de monitorizare Flightradar24. Mișcările sunt descrise ca fiind similare celor observate în a doua parte a lunii februarie, înaintea loviturilor lansate de SUA și Israel în Iran. Ce tip de aeronave au fost observate și ce sugerează profilul misiunilor Potrivit informațiilor citate, zborurile implică în special aparate de transport și realimentare în aer, cu plecări din Europa către țări din zona Golfului. Printre aeronavele menționate se numără: C-17A Globemaster III , cu capacitatea de a transporta aproximativ 77 de tone de marfă și circa 100 de persoane; Lockheed C-5M Super Galaxy , descris drept cel mai mare avion de transport din dotarea Forțelor Aeriene ale SUA, cu o capacitate utilă de aproximativ 127 de tone; Boeing KC-46 Pegasus , avion cisternă folosit pentru realimentare aeriană și transport strategic; Boeing KC-135 Stratotanker , de asemenea avion de realimentare; Boeing RC-135W Rivet Joint , avion de supraveghere, reperat în apropierea Bahrainului. Conform Anadolu și Flightradar24, cel puțin 12 aeronave de transport ar fi fost în drum spre Orientul Mijlociu, unele plecând din Germania. În plus, cel puțin patru avioane cisternă KC-135 au fost observate operând în jurul Israelului și în zone învecinate. Contextul: armistițiu fără termen și negocieri fără rezultat Materialul reamintește că SUA și Israelul au lansat atacuri împotriva Iranului pe 28 februarie, urmate de represalii ale Teheranului cu rachete balistice și drone. Ulterior, Iranul a anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz , iar din 13 aprilie SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene. Un armistițiu de două săptămâni a fost anunțat pe 8 aprilie, cu medierea Pakistanului, iar pe 11 aprilie au avut loc discuții directe la Islamabad, fără un acord pentru un armistițiu durabil. Președintele american Donald Trump a prelungit ulterior armistițiul fără a stabili un nou termen limită, la solicitarea Pakistanului. Separat, Iranul ar fi transmis SUA o propunere în 14 puncte pentru încheierea războiului, care ar include ridicarea blocadei navale, garanții de neagresiune, retragerea forțelor americane și ridicarea sancțiunilor, potrivit presei de la Teheran. În material se precizează că această relatare nu menționează includerea programului nuclear în propunere și că documentul ar urmări rezolvarea conflictului „în termen de 30 de zile”. Ce rămâne neclar Anadolu notează și plecarea din SUA a mai multor aeronave militare de transport, fără destinații confirmate la momentul relatării. În lipsa unor confirmări oficiale privind misiunile și destinațiile, amploarea și scopul exact al acestor mișcări rămân incerte. [...]
Schimbul de atacuri cu drone s-a intensificat până la niveluri record , cu efecte directe asupra infrastructurii portuare și energetice și cu victime raportate de ambele părți, potrivit HotNews . În Ucraina, atacurile rusești cu drone au ucis trei persoane duminică, cele mai multe în regiunea portuară Odesa din sudul țării. În Rusia, o persoană a murit în apropiere de Moscova în urma unor lovituri ucrainene, conform autorităților citate de AFP și Reuters. Odesa: lovituri asupra locuințelor și a infrastructurii portuare În regiunea Odesa, două persoane au fost ucise, inclusiv un șofer de camion, a anunțat guvernatorul regional Oleg Kiper . Acesta a precizat că dronele au lovit clădiri rezidențiale și au provocat avarii și în zona portuară: „Dronele inamice au lovit trei clădiri rezidențiale, iar alte două au fost avariate. De asemenea, au fost avariate instalații și echipamente portuare”. Separat, în regiunea de frontieră Herson, autoritățile locale au raportat un mort în urma atacurilor rusești. Cifrele nopții: 268 de drone rusești, 334 de drone ucrainene doborâte Forțele aeriene ucrainene au transmis că, în noaptea de sâmbătă spre duminică, Rusia a lansat 268 de drone și o rachetă balistică asupra Ucrainei. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a anunțat că a doborât în timpul nopții 334 de drone ucrainene, un număr descris ca deosebit de mare. Potrivit aceleiași surse, interceptările au avut loc în 15 regiuni, inclusiv în jurul Moscovei și Sankt Petersburgului, dar și în Crimeea. În regiunea Moscovei, un atac cu drone ucrainene a ucis un bărbat de 77 de ani, potrivit guvernatorului regional. În regiunea Leningrad (a cărei capitală este Sankt Petersburg), guvernatorul local a indicat un atac „deosebit de intens”, cu 59 de drone doborâte, fără victime raportate imediat. Ținte economice: „ flota fantomă ” și exporturile de petrol Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că două nave din „flota fantomă” a Rusiei — folosită pentru exporturi de petrol prin ocolirea sancțiunilor occidentale — au fost lovite în largul portului Novorossiisk, la Marea Neagră. Zelenski nu a oferit detalii despre amploarea pagubelor. Contextul rămâne unul de escaladare: în aprilie, Rusia a vizat Ucraina cu un număr record de atacuri cu drone de lungă distanță, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului sunt în impas. Moscova a propus un armistițiu pe 9 mai, iar Kievul a anunțat că analizează propunerea. [...]
O intruziune cu dronă neidentificată în apropierea graniței cu Rusia ridică din nou presiunea operațională pe supravegherea aeriană a Finlandei , după ce autoritățile de la Helsinki au anunțat că aparatul a încălcat spațiul aerian finlandez și au deschis o anchetă, potrivit Mediafax . Drona a fost observată în primele ore ale dimineții în zona localității Virolahti, aflată aproape de frontiera cu Rusia. Ministerul Apărării de la Helsinki a transmis că „modelul și originea dronei nu au fost identificate”, informație atribuită de Mediafax agenției AFP. Cazul este investigat de Poliția de Frontieră . Context regional: intensificarea incidentelor cu drone Incidentul are loc pe fondul unei activități crescute cu drone în regiune. Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică faptul că sistemele sale de apărare aeriană au interceptat 334 de drone ucrainene în cursul nopții, iar printre ținte s-a aflat și regiunea Sankt Petersburg . Mediafax notează că Sankt Petersburg se află la 150 de kilometri de localitatea finlandeză unde a fost observată drona. Nu este primul caz la granița finlandeză Potrivit informațiilor citate, la finalul lunii martie, guvernul Ucrainei a prezentat scuze oficiale Finlandei după ce două drone s-au prăbușit pe teritoriul finlandez, pe fondul bruiajelor ruse. [...]
Războiul a tăiat rapid din puterea economică și politică a oligarhilor ucraineni , prin pierderea activelor industriale din est și prin restricțiile impuse în regim de lege marțială, într-un ritm pe care reformele anticorupție nu l-au atins, potrivit unei analize Digi24 . Miza pentru economia Ucrainei este dublă: redistribuirea controlului asupra unor sectoare-cheie (energie, industrie, minerit, media) și riscul ca influența să reapară în etapa de reconstrucție. Înainte de invazia declanșată de Rusia în 2022, un număr mic de magnați controla o parte importantă din economie și din spațiul mediatic, folosind resursele pentru a influența decizii politice și judiciare. Revoluția din 2013-2014 a dus la legi anticorupție menite să limiteze această putere, însă, conform materialului, efectul a fost mai degrabă de reducere, nu de eliminare a fenomenului. Pierderi de active și comprimarea influenței în timpul legii marțiale Analiza arată că războiul a lovit direct „activele structurale” ale oligarhilor, inclusiv prin ocuparea de către Rusia a unor zone industriale din Donbas, care reprezentau nucleul unor imperii de afaceri. În paralel, legea marțială și controlul guvernului asupra presei pe timp de război au redus spațiul de manevră al oligarhilor în politică și media, pe fondul suspendării unei părți din activitatea politică. Un exemplu central este Rinat Ahmetov , descris drept cel mai bogat om din Ucraina, care ar fi pierdut active în Donbas și Mariupol – „până la 70 de companii” – iar averea sa s-ar fi redus de la 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei) înainte de invazie la 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 miliarde lei) în prezent, conform articolului. „Aliați condiționali” și condiționarea sprijinului financiar În acest context, materialul notează că unii oligarhi care au rămas loiali Kievului, precum Ahmetov și Viktor Pinciuk , au fost „tolerați” ca aliați condiționali ai administrației Zelenski. Președintele ucrainean le-ar fi cerut să sprijine financiar efortul de război, iar nerespectarea condițiilor ar duce la confiscarea activelor și la urmărire penală, potrivit aceleiași surse. Digi24 menționează, între altele: Ahmetov și companiile sale ar fi contribuit cu 368 de milioane de dolari (aprox. 1,66 miliarde lei) pentru armată și civili; compania Metinvest ar produce și livra echipamente precum scuturi antidronă și plăci blindate. Pinciuk ar fi construit o rețea de 19 centre de reabilitare pentru soldații răniți, cu acces gratuit la programe de recuperare. Cazuri de marginalizare, exil și anchete Articolul indică și o reducere a „numărului de oligarhi” activi în Ucraina, prin arestări, exil sau probleme judiciare: Viktor Medvedciuk, oligarh prorus, a fost arestat și a ajuns în Rusia într-un schimb de prizonieri. Igor Kolomoiski a fost arestat în 2023 pentru spălare de bani și fraudă, potrivit materialului. Dmitro Firtaș se află în arest la domiciliu în Austria din 2014. Ce urmează: riscul revenirii influenței la reconstrucție Deși analiza citează opinii potrivit cărora „Ucraina nu mai este un stat oligarhic”, activiștii anticorupție avertizează că, fără reforme mai profunde (în special în justiție și economie), oligarhii vechi sau noi ar putea reintra în politică odată cu perioada de reconstrucție. Materialul menționează explicit și posibilitatea apariției unor noi centre de putere odată cu dezvoltarea industriei de apărare. [...]
