Știri
Știri din categoria Externe
Peter Magyar își leagă învestirea de o demonstrație publică de forță, anunțând o „sărbătoare” de o zi la Budapesta chiar în ziua în care parlamentul ar urma să voteze numirea sa ca prim-ministru, potrivit Agerpres.
Liderul Partidului Tisza și premier desemnat a transmis că evenimentul, prezentat drept o manifestare care să marcheze „schimbarea regimului”, va avea loc sâmbăta viitoare în Piața Kossuth și pe faleza Dunării, în fața Parlamentului. Data coincide cu constituirea noii legislaturi a Adunării Naționale, votul pentru funcția de prim-ministru și depunerea jurământului, după alegerile parlamentare din 12 aprilie, câștigate de Partidul Tisza.
Magyar a precizat, într-o postare pe Facebook, că „sesiunea inaugurală a Adunării Naționale de după schimbarea regimului” începe la ora 10:00 și va putea fi urmărită în direct pe ecrane.
Potrivit detaliilor oferite de acesta, votul de învestitură, depunerea jurământului și discursul prim-ministrului sunt programate la ora 15:00. De la ora 16:00, „sărbătoarea publică a schimbării regimului” ar urma să continue în Piața Kossuth, cu o paradă militară și o ceremonie de arborare a drapelului.
Recomandate
Iranul cere ridicarea sancțiunilor și un nou regim pentru Strâmtoarea Ormuz , într-un plan de pace în 14 puncte transmis SUA, cu potențial de impact direct asupra fluxurilor de petrol și a costurilor de transport maritim, potrivit Digi24 . Președintele american Donald Trump a confirmat că documentul a ajuns la Washington, dar s-a declarat sceptic că ar fi „acceptabil” chiar înainte de a-l analiza. Propunerea, formulată ca răspuns la o ofertă americană în nouă puncte, urmărește să închidă conflictul în 30 de zile și pune „încheierea războiului” înaintea unei simple prelungiri a armistițiului aflat în vigoare din 8 aprilie și extins pe termen nelimitat. Potrivit materialului, planul a fost transmis prin Pakistan, care joacă rol de mediator, iar detalii au fost publicate de agenția iraniană Tasnim (apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice). Miza economică: Ormuz și sancțiunile Un punct central este Strâmtoarea Ormuz, rută strategică prin care tranzitează 20% din țițeiul mondial. Conform informațiilor prezentate, Iranul a menținut controlul operațional al strâmtorii încă din primele zile ale războiului și a restricționat tranzitul petrolierelor, ceea ce a dus la creșterea prețului petrolului la peste 110 dolari pe baril. Planul vorbește despre un „nou mecanism” de gestionare a strâmtorii, care ar putea fi legat de o lege aflată în dezbatere în parlamentul iranian. Potrivit vicepreședintelui legislativului de la Teheran, Hamidreza Haji Babaei, aceasta ar putea împiedica trecerea navelor din „țările inamice”, cu excepția cazului în care ar plăti despăgubiri de război. În plus, autoritățile iraniene au discutat și despre impunerea de taxe pentru traficul maritim prin strâmtoare. Pe zona de sancțiuni, Teheranul cere ridicarea măsurilor economice impuse de Washington după retragerea SUA, în 2018, din acordul nuclear. Iranul solicită și eliberarea activelor înghețate, inclusiv 6 miliarde de dolari deblocate în 2023 în cadrul unui schimb de prizonieri, dar înghețate ulterior din nou în Qatar după atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Ce mai cere Teheranul: blocadă, retragere și despăgubiri În planul descris în articol apar și alte cerințe cu implicații operaționale și de securitate: ridicarea blocadei navale americane impuse porturilor și navelor iraniene din 13 aprilie; potrivit Comandamentului Central al SUA, Washingtonul a interceptat de atunci 45 de nave iraniene care încercau să ocolească blocada; „garanții verificabile” de neagresiune din partea SUA și Israelului (fără detalii despre format sau aplicare); retragerea personalului militar american din țările din regiune; despăgubiri pentru pagubele din timpul celor 39 de zile de bombardamente israeliene și americane; potrivit „cifrelor iraniene”, ar fi fost peste 3.400 de morți și distrugeri ale unor locuințe, spitale, școli și instalații industriale; încetarea ostilităților „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban, unde Hezbollah se află în confruntări cu Israelul (sursa menționează peste 2.600 de morți în Liban, potrivit „surselor regionale”). Dosarul nuclear, lăsat pentru „faza a doua” Tasnim nu menționează programul nuclear iranian în planul în 14 puncte. Totuși, articolul notează că mass-media americană a relatat că Teheranul ar încerca să amâne discuțiile pe această temă pentru o etapă ulterioară, după convenirea unui sfârșit al războiului și a aranjamentelor privind Strâmtoarea Ormuz. În același timp, programul nuclear rămâne „principalul punct de disensiune”, Washingtonul cerând oprirea îmbogățirii uraniului și predarea a 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, cerință respinsă de Iran. Reacția lui Trump și ce urmează Donald Trump a transmis pe Truth Social că va analiza planul, dar a indicat că nu și-l poate imagina „acceptabil”, invocând că Iranul „nu a plătit încă un preț suficient” pentru acțiunile sale din ultimii 47 de ani. De partea cealaltă, Teheranul susține că decizia revine acum SUA, între „diplomație și confruntare”, și afirmă că este pregătit pentru ambele variante, pentru a-și proteja interesele și securitatea națională. În acest stadiu, din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă Washingtonul va negocia pe baza structurii propuse de Iran sau va condiționa discuțiile de includerea imediată a dosarului nuclear. [...]
Pe fondul scăderii încrederii ucrainenilor în sprijinul SUA și al limitărilor de stoc ale americanilor, Kievul ar putea miza mai mult pe Turcia ca pârghie de presiune economică asupra Rusiei , inclusiv prin controlul strâmtorilor Bosfor și Dardanele , potrivit Euronews . În material se arată că Donald Trump „s-a dovedit să nu fie un partener de încredere” pentru Ucraina, iar Volodimir Zelenski ar căuta un alt partener puternic, orientându-se spre Turcia, descrisă drept a doua forță din NATO după SUA. În paralel, americanii ar avea dificultăți în a susține ajutorul pentru Ucraina, în contextul consumului de armament în conflictul cu Iran, conform aceleiași surse. Datele citate indică și o deteriorare a percepției publice din Ucraina: încrederea în sprijinul SUA ar fi scăzut la 40% (cu 17 puncte procentuale mai puțin față de ianuarie), iar încrederea în SUA „în general” ar fi coborât la 27%, de la 39% în ianuarie. Pârghia Turciei: strâmtorile ca instrument economic Euronews susține că una dintre principalele pârghii ale Ankarei în raport cu Moscova este controlul asupra Strâmtorii Bosfor și Strâmtorii Dardanele, descrise ca puncte-cheie pentru traficul de mărfuri: Bosforul leagă Marea Neagră de Marea Marmara, iar Dardanele leagă Marea Marmara de Marea Egee. Potrivit articolului, dacă Turcia ar opri comerțul Rusiei prin aceste strâmtori, „mare parte din economia Kremlinului ar colapsa”, iar presiunea s-ar suprapune peste efectele sancțiunilor occidentale. Textul mai afirmă că Rusia „aproape că nu mai exportă nimic spre Europa”, atribuind această informație publicației Russia News. Negocieri găzduite de Turcia și contactele recente Următoarea rundă de negocieri Ucraina–Rusia ar urma să fie găzduită în Turcia, potrivit publicației Elitexpert, citată de Euronews. Articolul amintește însă că Turcia a mai găzduit discuții între părți, fără rezultat. În plan diplomatic, Zelenski și președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , s-au întâlnit ultima dată la începutul lunii aprilie, conform sursei citate. [...]
Retragerea anunțată a 5.000 de militari americani din Germania riscă să taie o injecție anuală de peste 2 miliarde de dolari din economia locală a zonei Ramstein , avertizează primarul orașului Ramstein-Miesenbach, Ralf Hechler, citat de G4Media . Edilul spune că o eventuală reducere a prezenței SUA ar avea un efect „devastator” asupra comunităților care găzduiesc baze americane. Orașul din sud-vestul Germaniei găzduiește baza aeriană Ramstein , sediul Forțelor Aeriene Americane în Europa. Washingtonul nu a precizat deocamdată ce baze ar urma să fie afectate de retragere, însă primarul susține că, dacă Ramstein-Miesenbach intră pe listă, impactul ar fi „dezastruos”. Potrivit lui Hechler, luând în calcul și familiile care s-ar muta odată cu militarii, retragerea ar putea afecta până la 12.000 de persoane. În prezent, în municipalitatea Ramstein-Miesenbach locuiesc aproape 8.000 de americani împreună cu familiile lor, chiar lângă baza militară. De ce contează economic pentru comunitate Primarul afirmă că municipalitatea întreține infrastructura necesară pentru a deservi numărul mare de rezidenți americani, iar o plecare masivă ar însemna o scădere abruptă a activității economice locale. Impactul economic al prezenței militare americane în Ramstein este estimat la peste 2 miliarde de dolari pe an (aprox. 9,2 miliarde lei), sumă care include salarii, chirii și contracte pentru firme locale, conform informațiilor citate. Precedentul invocat de primar Hechler a avertizat că alte orașe din regiune, din care trupele americane s-au retras după sfârșitul Războiului Rece, „nu și-au revenit niciodată” după șocul economic. În opinia sa, odată pierdută, „puterea economică” generată de o astfel de prezență nu revine, de regulă, în comunitate. În material se mai menționează că mișcarea ar fi venit după criticile cancelarului german Friedrich Merz la adresa războiului din Iran, însă administrația SUA nu a prezentat detalii despre bazele vizate. [...]
Două cadre militare americane au dispărut în timpul exercițiului „ African Lion ”, iar operațiunea de căutare rămâne în desfășurare , un incident care pune presiune operațională pe unul dintre cele mai importante antrenamente multinaționale ale SUA în Africa, potrivit Mediafax . Comandamentul Statelor Unite pentru Africa (AFRICOM) a anunțat duminică faptul că dispariția este investigată, iar căutările continuă. Informația este relatată de Mediafax, care citează Associated Press. „Incidentul este încă în curs de investigare, iar operațiunea de căutare continuă.” Cei doi militari au dispărut sâmbătă în zona de antrenament Cap Draa, lângă Tan Tan, în sud-vestul Marocului, în apropierea Oceanului Atlantic. În căutări sunt implicate Statele Unite, Marocul și alte țări participante la exercițiu. Ce înseamnă incidentul pentru desfășurarea exercițiului Dispariția are loc în timpul „African Lion”, un exercițiu militar comun organizat anual de SUA pe continentul african, care reunește oficiali militari de rang înalt din Statele Unite și din rândul aliaților africani. Exercițiul a început în aprilie și este programat să se încheie la începutul lunii mai. Potrivit oficialilor americani citați în material, „African Lion” este folosit ca platformă pentru: consolidarea cooperării regionale în materie de securitate; perfecționarea pregătirii forțelor participante pentru gestionarea crizelor globale. [...]
Canada intră în formatul CPE ca semnal de repoziționare comercială și diplomatică , într-un moment în care Ottawa caută să compenseze pierderea unor piețe americane, potrivit G4Media . Prim-ministrul Mark Carney urmează să participe luni, la Erevan (Armenia), la reuniunea Comunității Politice Europene (CPE) , un grup de peste 48 de națiuni, la care va fi prezent și președintele Nicușor Dan. Participarea Canadei este prezentată ca parte a efortului lui Carney de a construi „o nouă rețea de alianțe comerciale și diplomatice” după deteriorarea accesului la piețele americane „sub Donald Trump”. În același timp, prezența la Erevan este descrisă ca un semn de sprijin occidental pentru Armenia, în contextul în care țara încearcă să se distanțeze de Rusia, iar abordarea Washingtonului față de adversarii Moscovei, inclusiv Ucraina, este „în cel mai bun caz, ambiguă”. Diplomații canadieni au respins sugestiile că Ottawa ar urmări aderarea la Uniunea Europeană, notează publicația. Mizele de pe agenda summitului de la Erevan Printre temele de discuție menționate se numără: planul lui Donald Trump de a retrage peste 5.000 de soldați din Germania în următorul an; impactul economic asupra economiilor occidentale al unui conflict prelungit între SUA și Iran. Armenia, care are frontieră cu Iranul, găzduiește reuniunea CPE într-un demers susținut de președintele Franței, Emmanuel Macron, pentru a consolida legăturile Erevanului cu Europa și pentru a continua desprinderea treptată de Rusia. Context: Armenia între UE, Rusia și negocierile regionale Prim-ministrul armean Nikol Pașinian urmărește o politică de diversificare, care „în practică” apropie treptat țara de sfera europeană. În iunie sunt programate alegeri parlamentare, iar partidul său, Contractul Civil, caută o victorie care să-i permită continuarea eforturilor de pace cu Azerbaidjanul, în condițiile în care se confruntă cu trei partide de opoziție mai favorabile Rusiei. Thomas de Waal, senior fellow la Carnegie Europe, avertizează asupra echilibrului dificil pe care îl au de gestionat liderii europeni la Erevan: „Liderii europeni vor trebui să meargă pe o linie foarte fină la Erevan. În timp ce organizează ceea ce arată ca un miting preelectoral pentru Pașinian, ei trebuie să poarte și o discuție mai amplă despre construirea unei Armenii mai solide și mai puțin polarizate.” În ziua de după reuniunea CPE, Armenia speră ca primul summit bilateral Armenia–UE, programat marți, să se încheie cu fonduri suplimentare pentru promovarea democrației și cu liberalizarea vizelor. Armenia a semnat un acord amplu de parteneriat cu UE în 2017 și a adoptat anul trecut o lege prin care își declară oficial intenția de a solicita aderarea la bloc. Armenia este, totodată, membră a Uniunii Economice Eurasiatice conduse de Rusia și a alianței CSTO (Organizația Tratatului de Securitate Colectivă), deși și-a suspendat apartenența la CSTO în 2024. Vladimir Putin a declarat în aprilie că Armenia nu poate fi membră atât a UE, cât și a CSTO. Ce este CPE și de ce contează participarea Canadei CPE, înființată în 2022, reunește statele UE și o serie de țări din afara blocului, inclusiv Regatul Unit, Turcia, Norvegia, Elveția, Islanda și Serbia. Formatul nu are un secretariat formal și evită comunicatele lungi, preferând discuțiile bilaterale între lideri. În acest cadru, intrarea Canadei la masa discuțiilor este relevantă mai ales ca semnal de recalibrare a relațiilor economice și diplomatice ale Ottawa spre Europa, fără a implica – potrivit informațiilor citate – un demers de integrare în UE. [...]
Participarea premierului slovac Robert Fico la parada de 9 mai de la Moscova consolidează profilul Slovaciei ca excepție în linia UE față de Rusia , într-un moment în care Kremlinul reduce formatul evenimentului din motive de securitate, potrivit HotNews . Fico se numără printre puținii lideri mondiali care ar urma să participe luna aceasta la ediția „restrânsă” a paradei de Ziua Victoriei din Piața Roșie , a relatat televiziunea de stat rusă, conform Reuters. În același context, la festivitățile din 9 mai este așteptat și președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko. După înfrângerea electorală suferită luna trecută de Viktor Orban în Ungaria, Robert Fico este considerat acum cel mai pro-rus lider din Uniunea Europeană, notează materialul. HotNews amintește că atât Ungaria, cât și Slovacia au continuat să importe gaze rusești, în pofida eforturilor UE de a reduce dependența energetică de Rusia. Kremlinul schimbă formatul paradei, invocând riscul de atacuri Moscova va organiza anul acesta o versiune restrânsă a paradei, fără demonstrația amplă de armament care în mod tradițional însoțește evenimentul, a anunțat miercuri Kremlinul. Motivul invocat este riscul crescut al unor atacuri ucrainene. Parada de Ziua Victoriei este unul dintre evenimentele centrale din calendarul politic și simbolic al Rusiei, marcând victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial, conflict în care URSS a pierdut aproximativ 27 de milioane de oameni. Kievul încearcă o discuție directă cu Fico În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că l-a sunat sâmbătă pe premierul slovac și l-a invitat la Kiev, potrivit HotNews. Relația dintre cei doi a fost tensionată, inclusiv pe fondul disputelor legate de tranzitul petrolului rusesc prin secțiunea ucraineană a conductei Drujba. Chiar și așa, Zelenski a spus că Ucraina și Slovacia trebuie să aibă „relații puternice” și că ar fi necesară o întâlnire față în față în curând. Cei doi și-au adresat invitații reciproce și au convenit să aibă o întrevedere la Kiev sau Bratislava, iar Fico a reafirmat susținerea Slovaciei pentru aderarea Ucrainei la UE, potrivit Kyiv Post . HotNews mai notează că Zelenski îl invitase pe Fico la Kiev și în prima parte a anului trecut, dar premierul slovac a refuzat. Fico nu a fost în capitala Ucrainei de când a preluat funcția, în 2023, însă s-a întâlnit cu Zelenski la Ujhorod, în Transcarpatia, în septembrie 2025. [...]
