Știri
Știri din categoria Externe
Peter Magyar își leagă învestirea de o demonstrație publică de forță, anunțând o „sărbătoare” de o zi la Budapesta chiar în ziua în care parlamentul ar urma să voteze numirea sa ca prim-ministru, potrivit Agerpres.
Liderul Partidului Tisza și premier desemnat a transmis că evenimentul, prezentat drept o manifestare care să marcheze „schimbarea regimului”, va avea loc sâmbăta viitoare în Piața Kossuth și pe faleza Dunării, în fața Parlamentului. Data coincide cu constituirea noii legislaturi a Adunării Naționale, votul pentru funcția de prim-ministru și depunerea jurământului, după alegerile parlamentare din 12 aprilie, câștigate de Partidul Tisza.
Magyar a precizat, într-o postare pe Facebook, că „sesiunea inaugurală a Adunării Naționale de după schimbarea regimului” începe la ora 10:00 și va putea fi urmărită în direct pe ecrane.
Potrivit detaliilor oferite de acesta, votul de învestitură, depunerea jurământului și discursul prim-ministrului sunt programate la ora 15:00. De la ora 16:00, „sărbătoarea publică a schimbării regimului” ar urma să continue în Piața Kossuth, cu o paradă militară și o ceremonie de arborare a drapelului.
Recomandate
Ucraina schimbă conducerea logisticii militare după ce președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Yurii Pohrybnyi comandant al Forțelor Logistice ale Forțelor Armate, potrivit news.ro . Decizia vine pe fondul unei reorganizări mai ample a conducerii militare și al intenției declarate de a muta mai multă putere de decizie către comandanții din teren. Pohrybnyi îl înlocuiește pe Volodymyr Karpenko, într-un context în care, în ultimele săptămâni, Kievul a operat schimbări la vârf, inclusiv demiterea fostului ministru al Apărării, Mykhailo Fedorov, în iulie, măsură care a declanșat proteste pe scară largă. De ce contează: logistica ține ritmul operațiunilor Forțele Logistice gestionează aprovizionarea și întreținerea armatei, cu responsabilități care includ depozitarea, repararea și transportul armelor, muniției, echipamentelor militare, alimentelor și combustibilului, potrivit armatei ucrainene. În practică, schimbarea conducerii acestei structuri poate influența direct capacitatea unităților de a susține operațiuni prelungite pe front. Mai multă autonomie pentru comandanții din zonele de luptă În discursul prezidențial din 17 august, Zelenski a spus că, după o discuție cu conducerea militară, comandanții cu experiență vor primi competențe decizionale sporite în mai multe zone de pe linia frontului, cu decizii luate la nivel de corp de armată și grupuri de forțe. „Am identificat măsuri organizaționale suplimentare și resursele necesare pentru a consolida capacitățile unităților noastre din sectorul Sloviansk, din Kostiantynivka și din zona Pokrovsk. Este foarte important ca comandanții experimentați să dispună de o mai mare libertate de acțiune - vor fi luate decizii la nivel de corp de armată și de grupuri de forțe”, a declarat Zelenski. Cine este noul comandant și ce urmează Potrivit informațiilor citate de news.ro din Kyiv Independent , Pohrybnyi luptă în Forțele Armate din 2014, de la prima invazie a Rusiei în Ucraina. Conform Ukrinform, el a fost comandant adjunct și, din 2020, comandant al Regimentului 532 de reparații și recuperare. Zelenski a mai afirmat că a discutat cu comandantul-șef Mykhailo Drapatyi despre numiri de personal, iar „prima serie” a fost aprobată: cinci decizii au fost deja luate, urmând și altele. [...]
Desfășurarea unei fregate ruse cu rachete hipersonice în Marea Baltică ridică riscul de tensiuni pe o rută-cheie pentru transportul maritim european , după ce Vladimir Putin a amenințat cu represalii împotriva navelor occidentale implicate în confiscarea „flotei fantomă” ruse, potrivit HotNews , care citează The Telegraph. Nava „ Amiral Kasatonov ”, o fregată echipată cu rachete hipersonice „Zircon” cu capacitate nucleară, a fost observată săptămâna trecută în largul insulei germane Fehmarn, o destinație turistică populară. Apariția vine pe fondul amenințărilor Kremlinului privind posibile acțiuni împotriva navelor britanice și ale Uniunii Europene. Construită în 2020, „Admiral Kasatonov” este prezentată drept una dintre cele mai avansate nave ale marinei ruse, cu capabilități de lovituri la distanță mare și operațiuni antisubmarin. Marea Baltică, zonă sensibilă pentru comerț și securitate Prezența navei în Marea Baltică, descrisă ca zonă vitală pentru transportul maritim, este interpretată ca o nouă escaladare a tensiunilor dintre Rusia și NATO. În același context, mai multe servicii secrete europene au avertizat că Rusia ar putea încerca să „testeze” hotărârea alianței, inclusiv printr-un atac limitat asupra Poloniei sau a unui stat baltic, potrivit relatării citate. „Amiral Kasatonov” este a doua navă de război rusă observată în Marea Baltică în ultimele săptămâni, după desfășurarea distrugătorului „Amiral Levcenko” la finalul lunii iulie. Legătura cu „flota fantomă” și confiscările din UE Apariția fregatei este plasată temporal după declarațiile lui Putin privind confiscarea navelor occidentale, ca răspuns la reținerile de nave suspectate că fac parte din „flota fantomă” – nave comerciale folosite pentru a transporta petrol și alte mărfuri în numele Rusiei, ocolind sancțiunile. În iulie, Uniunea Europeană a adoptat un mecanism care permite statelor membre să confiște și să vândă petrol rusesc transportat de navele din „flota fantomă” care încearcă să eludeze sancțiunile, măsură inclusă în al 21-lea pachet de sancțiuni și aplicabilă și încărcăturilor de cereale. Potrivit informațiilor din articol, de la începutul anului țările UE și Marea Britanie au reținut cinci petroliere care transportau petrol rusesc, încălcând sancțiunile europene. Amenințările Kremlinului: de la „ripostă” la atacuri asupra navelor comerciale În timpul unei inspecții a unei nave de război, Putin a spus că Rusia este pregătită să riposteze împotriva navelor britanice și ale UE care ar încerca să confiște nave din „flota fantomă”. „Nu este altceva decât piraterie și jaf. Dacă se va proceda astfel, vom fi nevoiți să răspundem cu aceeași monedă, în orice zonă în care considerăm că este necesar și adecvat”, a spus Putin. Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate Națională al Rusiei, a mers mai departe, afirmând că Rusia ar avea dreptul să atace „orice navă comercială” a unui „stat inamic” inclusiv în ape neutre, dacă există suspiciuni că transportă marfă „în interesul inamicului”. Elemente operaționale: navigație cu localizarea oprită Datele de navigație consultate de The Telegraph indică faptul că „Amiral Kasatonov” ar fi navigat cu sistemul de localizare oprit. Publicația notează că nu era clar dacă nava se mai afla în apropierea insulei Fehmarn luni după-amiază. [...]
Turcia încearcă să deblocheze reluarea negocierilor SUA–Iran, pe fondul riscului de escaladare militară , după o discuție telefonică între președintele turc Recep Tayyip Erdogan și fostul președinte american Donald Trump, potrivit Economica . Erdogan a insistat asupra „utilizării la maximum a diplomației” și și-a exprimat speranța că negocierile cu Iranul se vor relua „în curând”, conform unui comunicat al biroului său de comunicare publicat pe X. În același mesaj, Ankara afirmă că va sprijini eforturile de promovare a păcii. Contextul imediat este expirarea, luni, a unui acord-cadru încheiat între Iran și Statele Unite la mijlocul lunii iunie. Documentul urmărea să pregătească un armistițiu, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și o soluție de pace pe termen lung, însă până acum nu s-au înregistrat „progrese diplomatice semnificative”, iar relansarea negocierilor rămâne blocată. De ce contează: presiune pe rutele energetice și pe securitatea regională Discuția Erdogan–Trump are loc după ce un înalt oficial iranian a declarat luni pentru Reuters că Iranul va adopta o postură militară „complet ofensivă”, pe fondul stagnării eforturilor de negociere a unui sfârșit permanent al războiului. În același timp, Washingtonul ar fi exclus prelungirea unui acord temporar de încetare a focului, potrivit aceleiași relatări. Pentru Turcia, miza este directă: țara se învecinează cu Iranul și are a doua cea mai mare armată din NATO, iar Ankara a cerut în repetate rânduri încetarea războiului. În paralel, Turcia a menținut contacte strânse cu Statele Unite, Iranul și mediatori precum Pakistanul și Qatarul și a acționat ca intermediar între părți. [...]
Declarația lui Erdogan mută dosarul UE într-un plan secund, cu efect direct asupra predictibilității relației Turcia–UE , într-un moment în care negocierile sunt deja blocate, potrivit Economica . Președintele Turciei a spus duminică, într-un interviu pentru Al Jazeera, că „ Uniunea Europeană nu este o prioritate pentru noi”. În același timp, el a susținut că Ankara „nu a închis ușa” aderării, dar că subiectul nu mai este pe lista scurtă de obiective, relatează Agerpres. Erdogan a mai afirmat că Uniunea Europeană ar fi „perdantul” dacă ar continua să respingă Turcia. Negocierile sunt înghețate de ani, pe fondul criticilor privind statul de drept Turcia este candidată la aderarea la UE din 1999, iar negocierile au fost deschise în 2005. Totuși, acestea au fost înghețate din cauza „regresului continuu” al Turciei în materie de democrație, stat de drept și drepturi fundamentale, notează dpa, citată de Economica. Context intern: cazul Imamoglu, în centrul criticilor recente În plan intern, conducerea Turciei a fost criticată în special pentru acțiunile împotriva opoziției, inclusiv pentru încarcerarea lui Ekrem Imamoglu , fost primar al Istanbulului și rival politic al lui Erdogan. Procesul „de mari proporții” împotriva lui Imamoglu urmează să continue luni, la tribunalul din districtul Silivri (Istanbul). Acesta se confruntă cu acuzații de corupție, spălare de bani și constituirea unei organizații infracționale. Opoziția consideră că procesul este motivat politic și îl acuză pe Erdogan că încearcă să își elimine principalul rival prin intermediul sistemului judiciar, acuzații pe care guvernul le neagă. [...]
Escaladarea disputei ruso-japoneze pe Kurile riscă să blocheze dialogul diplomatic , după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat ambasadorul Japoniei la Moscova că a ignorat o convocare la MAE rus, pe fondul reacțiilor de la Tokyo la vizita lui Vladimir Putin în Insulele Kurile, potrivit Agerpres . Lavrov a spus, într-o conferință de presă, că ambasada japoneză a invocat lipsa de timp a ambasadorului pentru a se prezenta „nici vineri și nici luni”, insistând că acesta „trebuie să vină” la Ministerul de Externe al Rusiei. Tema convocării este conflictul diplomatic declanșat de prima vizită a lui Putin în Kurile, teritoriu revendicat de Japonia. Miza imediată: reguli pentru activitatea diplomatică și contacte economice Pe lângă disputa teritorială, Lavrov a indicat o nemulțumire legată de modul de lucru al misiunii diplomatice japoneze la Moscova. El a afirmat că Rusia vrea să discute cu ambasadorul nipon despre organizarea activității „prin respectarea legilor și procedurilor în vigoare pentru diplomații străini”, menționând că ambasada japoneză ar fi invitat recent o delegație de oameni de afaceri japonezi fără să informeze partea rusă. Context: vizita lui Putin pe Iturup și reacția Tokyo Lavrov a criticat reacția autorităților japoneze la vizita lui Putin de joia trecută pe insula Iturup , cea mai mare dintre cele patru insule din lanțul Kurilelor de Sud, pe care Tokyo le numește „Teritoriul de Nord”. În declarațiile sale, ministrul rus a respins ideea că președintele Rusiei nu ar putea vizita „o oarecare parte a teritoriului Federației Ruse”. Potrivit Kremlinului, Putin s-a întâlnit pe 13 august cu locuitorii insulei Iturup (cu o populație de aproximativ 7.000 de locuitori) și a făcut apel să nu fie uitați cei căzuți în operațiunea din septembrie 1945. Japonia a protestat față de vizită, l-a convocat pe ambasadorul rus la Tokyo, Nikolai Nozdriev, iar ministrul japonez de externe Toshimitsu Motegi i-a transmis un „protest energic”. Șefa guvernului nipon, Sanae Takaichi, a calificat vizita drept „absolut inacceptabilă”, spunând că „rănește sentimentele poporului japonez”. De ce contează Episodul indică o deteriorare suplimentară a relațiilor ruso-japoneze, deja tensionate de disputa privind cele patru insule ocupate de armata sovietică în 1945. Refuzul (sau amânarea) unei convocări la MAE, în acest context, sugerează un canal diplomatic mai greu de folosit pe termen scurt, în timp ce Moscova ridică și subiecte de procedură privind activitatea ambasadei și contacte cu mediul de afaceri. [...]
Iran își extinde pregătirile de război, inclusiv prin amenințări la adresa infrastructurii energetice din Golf , după ce a interpretat un memorandum de înțelegere cu SUA drept o manevră a Israelului și Washingtonului de a câștiga timp pentru un atac mai amplu, potrivit The Jerusalem Post , care citează un reportaj The Wall Street Journal bazat pe oficiali iranieni și arabi. Publicația notează că, potrivit WSJ, oficiali din servicii de informații arabe ar fi identificat indicii că liderii iranieni planifică posibile atacuri pe teritoriul „inamicului”, ceea ce ar lărgi aria conflictului și ar crește costurile pentru SUA. În același timp, în Iran ar exista „o percepție răspândită” că „războiul principal” nu a început încă, pe fondul unei strategii de escaladare incrementală („salami-slicing”), descrisă de un analist de apărare din Teheran citat de WSJ. Presiune asupra rutelor maritime și asupra energiei din Golf În plan operațional, una dintre direcțiile menționate este intensificarea coordonării cu rețelele de aliați regionali ai Iranului. WSJ susține că Teheranul ar fi trimis consilieri în Irak, Yemen și Liban pentru discuții privind planuri ale milițiilor-proxy. În Yemen, potrivit unor oficiali familiarizați cu concluziile informațiilor arabe, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) ar fi trimis comandanți pentru a sprijini gruparea Houthi, inclusiv prin supervizarea desfășurării de rachete și alte arme care vizează Marea Roșie, precum și prin furnizarea de liste de ținte și îndrumare generală. Separat, IRGC ar fi transmis statelor din Golf că le va viza facilitățile energetice dacă SUA ar lovi infrastructura energetică a Iranului, inclusiv prin trimiterea unor liste cu ținte specifice. Pentru regiune și piețele de energie, miza este riscul de întreruperi sau scumpiri generate de atacuri asupra infrastructurii critice. Scenarii suplimentare: cabluri de internet și operațiuni terestre Între opțiunile discutate în material mai apar sabotarea cablurilor de internet, alimentarea instabilității politice în țări cu populații șiite numeroase și operațiuni terestre în Kuweit. Informațiile sunt atribuite constatărilor din zona de intelligence arab citate de WSJ, fără detalii suplimentare despre calendar sau despre nivelul de decizie. Semnale interne: numiri și „postură de război” În plan intern, WSJ indică drept exemplu numirea recentă a lui Ahmad Vahidi ca nou comandant-șef al Gardienilor Revoluției. Un expert în serviciile de securitate iraniene de la University of Tennessee at Chattanooga, citat de WSJ, interpretează numirea ca fiind în linie cu o conducere care pregătește aparatul de securitate pentru o perioadă de confruntare susținută, nu pentru o revenire la „politica de pace”. Tot în același registru, un fost diplomat american și negociator nuclear cu Iranul, Alan Eyre, este citat afirmând că „linia de bază” a Iranului este războiul și că Teheranul va rămâne într-o „postură de război”, pregătindu-se pentru un atac ulterior. [...]
