Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina susține că pierderile armatei ruse din octombrie au depășit capacitatea Moscovei de a-și reface efectivele, un semnal cu potențial impact operațional direct asupra ritmului de luptă și a presiunii pe mobilizare, potrivit Digi24.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a înregistrat în octombrie „pierderi de luptă record”, de peste 54.000 de militari uciși sau grav răniți. Informația este atribuită de Kiev datelor Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei și este preluată de TVP World.
Zelenski a indicat că, în octombrie, Rusia ar fi pierdut 54.400 de soldați uciși sau grav răniți, număr pe care îl descrie drept un record lunar de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022.
Tot potrivit declarațiilor sale, bilanțul din octombrie este cu 8.170 de militari mai mare decât cel raportat pentru septembrie.
Zelenski a mai afirmat că s-a înregistrat și un record al pierderilor zilnice: 2.250 de soldați, pe 21 octombrie.
În paralel, Statul Major General al Ucrainei susține că ritmul pierderilor „depășește capacitatea inamicului de a-și reînnoi unitățile” și că „fiecare lună de război costă armata rusă din ce în ce mai mult”.
Conform datelor furnizate de Statul Major General ucrainean, până la 31 octombrie, Rusia ar fi pierdut 1.590.270 de militari de la lansarea invaziei pe scară largă. Aceste cifre provin din estimările Kievului și nu sunt confirmate independent în material.
Articolul menționează și un atac cibernetic asupra agenției ruse de statistică Rosstat. Grupuri de hackeri au susținut că au furat date privind pierderile suferite de Rusia și documente oficiale, afirmând că ar fi sustras 23 de terabytes de date, inclusiv documente marcate „numai pentru uz oficial”.
Rosstat a transmis, într-un comunicat, că site-urile sale au fost ținta unui atac coordonat în perioada 29 octombrie – 1 noiembrie, dar a negat că ar fi fost sustrase baze de date sau informații protejate prin lege. Publicația The Moscow Times este citată în legătură cu statutul celor două grupuri (Belarusian Cyber Partisans și Silent Crow), descrise drept extremiste și interzise în Rusia.
Recomandate
Kremlinul condiționează un contact direct Putin–Zelenski de o inițiativă a Kievului , semnal care poate influența calendarul și formatul negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia pregătite pentru prima jumătate a lunii noiembrie, potrivit Digi24 . Iuri Ușakov , consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a spus într-un interviu pentru televiziunea de stat rusă Vesti că Vladimir Putin ar accepta o convorbire telefonică directă cu Volodimir Zelenski dacă inițiativa ar veni din partea Kievului, relatează KyivPost . Ușakov a susținut că liderul rus „nu a refuzat niciodată discuțiile” directe cu șefi de stat străini. „Cred că ar răspunde, desigur. Putin nu a refuzat niciodată discuțiile.” De ce contează condiția pusă de Moscova Mesajul Kremlinului mută accentul pe cine face primul pas și poate deveni un instrument de poziționare înaintea discuțiilor exploratorii anunțate pentru noiembrie. În practică, o convorbire directă la nivel de lideri ar putea debloca sau, dimpotrivă, ar putea amâna negocierile, în funcție de modul în care părțile folosesc această condiționare în plan diplomatic. Poziția Kievului: întâlnire la nivel de lideri pentru „cele mai sensibile” teme Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că Zelenski este pregătit pentru negocieri directe cu Putin, la nivel de lideri, inclusiv pe subiecte considerate „cele mai sensibile și dificile”, în special problema teritorială. Ucraina consideră o astfel de întâlnire esențială pentru depășirea blocajului diplomatic și obținerea unor progrese spre încheierea războiului. Sîbiha a făcut și o delimitare între nivelurile de negociere: delegațiile pot discuta aspecte tehnice (măsuri de consolidare a încrederii, schimburi de prizonieri, protecția civililor); deciziile politice privind suveranitatea și granițele ar necesita implicarea directă a șefilor de stat. În același timp, Kievul a transmis că ar fi deschis unor înțelegeri „pragmatice”, precum înghețarea liniilor frontului pentru a opri pierderile de vieți omenești, dar că nu va ceda legal teritorii suverane și nu va recunoaște jurisdicția Rusiei asupra zonelor ocupate. Ce urmează: consultări trilaterale și posibile reuniuni la vârf Declarațiile lui Ușakov vin pe fondul pregătirilor pentru consultări trilaterale între delegațiile Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei, programate pentru prima jumătate a lunii noiembrie, cu caracter exploratoriu. Zelenski a confirmat la Istanbul, după o întâlnire cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, că Ucraina se pregătește pentru acest format și a menționat că sunt discutate opțiuni privind locul reuniunii: Turcia, Abu Dhabi sau Elveția. Erdogan a salutat reluarea demersurilor diplomatice și a spus că mecanisme obligatorii de siguranță pentru navigația comercială în Marea Neagră ar putea sprijini eforturile de pace. Separat, Ușakov a indicat că Moscova ar fi pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie, când Rusia marchează Ziua Unității Naționale. În paralel, Kremlinul pregătește și o posibilă întâlnire trilaterală Putin–Donald Trump–Xi Jinping, în marja summitului APEC (18–19 noiembrie, Shenzhen) , iar rezultatele acestuia ar urma să influențeze decizia lui Putin privind participarea la reuniunea liderilor G20 (14–15 decembrie, Miami), pentru care a primit invitație din partea Washingtonului. [...]
Noi lovituri asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au lăsat circa 280.000 de gospodării fără curent , amplificând presiunea operațională asupra rețelelor de electricitate, gaze și transport, potrivit HotNews . Atacurile rusești din ultimele 24 de ore au provocat întreruperi grave în mai multe regiuni, iar autoritățile regionale au raportat cinci morți și cel puțin 46 de răniți. Forțele Aeriene ale Ucrainei au anunțat că au doborât 105 dintre cele 134 de drone lansate în cursul nopții, inclusiv drone de atac propulsate cu reacție. Potrivit comunicărilor oficiale, dronele au lovit 20 de locații, iar resturi ale aparatelor doborâte au căzut în alte 10 zone. Unde s-au văzut cele mai mari întreruperi Președintele Volodimir Zelenski a indicat că, după atacuri, situația alimentării cu energie electrică este „dificilă” în mai multe regiuni. Conform datelor prezentate de acesta: aproximativ 200.000 de gospodării din orașul Dnipro și regiunea Dnipropetrovsk erau în continuare fără energie electrică; în regiunea Kiev, peste 80.000 de gospodării au rămas fără curent. În mesajul publicat pe Telegram, Zelenski a spus că au fost vizate centrale de cogenerare (instalații care produc simultan energie electrică și termică), stații electrice, instalații de distribuție a gazelor naturale și infrastructură feroviară din nordul, centrul și estul Ucrainei. „Ieri seară, drone rusești Shahed au lovit o centrală de cogenerare din Kiev. Numai în cursul acestei nopți, patru stații electrice au fost lovite în regiunea Dnipropetrovsk. Spre dimineață, o dronă rusească a lovit o centrală de cogenerare din Șostka. În urma atacurilor rusești, situația alimentării cu energie electrică din regiunile noastre este dificilă.” Efecte în lanț: transport feroviar și distribuția de gaze Pe lângă sistemul energetic, Zelenski a afirmat că muniția rusească a lovit infrastructura feroviară din Dnipro și Harkov, afectând transportul de călători și de marfă pe rutele principale din centrul și estul țării. Tot în regiunea Dnipropetrovsk, un atac a vizat o instalație de distribuție a gazelor naturale, ceea ce, potrivit relatării, ridică îngrijorări privind aprovizionarea cu combustibil a rețelelor de încălzire centralizată. Zelenski a mai spus că echipele de intervenție lucrează pentru a înlătura consecințele atacurilor și pentru reluarea alimentării cu energie. Mesajul către aliați: sancțiuni și sprijin suplimentar În același context, președintele ucrainean a susținut că Rusia vizează deliberat infrastructura civilă și a cerut aliaților măsuri suplimentare. „Este nevoie de măsuri ferme, care să contribuie cu adevărat la instaurarea păcii: sancțiuni împotriva agresorului și noi pachete de sprijin pentru Ucraina.” [...]
Ucraina spune că a evacuat civili din Oleșki printr-un armistițiu local în Herson , într-o operațiune umanitară care a inclus deminarea rutelor de acces și livrarea de ajutoare, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski afirmă că medierea a fost sprijinită de „partea americană” și de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump , un detaliu care indică o implicare diplomatică punctuală într-un sector sensibil al frontului. Ce s-a întâmplat în Oleșki și de ce contează operațional Zelenski a transmis pe rețeaua X că, în sectorul Herson, a fost instituit un armistițiu în timpul căruia drumurile către Oleșki au fost deminate și a fost livrat ajutor umanitar. În același interval, persoanele care aveau nevoie de evacuare au fost scoase din oraș și din comunitatea învecinată. Potrivit mesajului citat, cetățenii evacuați au trecut granița Ucrainei în regiunea Cernihiv, urmând să primească sprijin din partea autorităților. Liderul ucrainean a subliniat nevoia ca instituțiile guvernamentale și autoritățile regionale și locale implicate să acționeze eficient pentru integrarea celor evacuați. Rolul medierii și actorii menționați de Zelenski Președintele ucrainean a mulțumit explicit: „părții americane” și Primei Doamne a SUA, Melania Trump, pentru medierea operațiunii; Forțelor de Apărare ale Ucrainei, pentru asigurarea condițiilor de securitate; Avocatului Poporului din Ucraina, Dmitro Lubinets, și echipei sale, pentru îndeplinirea misiunii. Zelenski a mai afirmat că atenția internațională asupra situației din Oleșki a contribuit la salvarea oamenilor și a cerut pași suplimentari pentru detensionare și progrese către pace. Context: penurii în orașul ocupat Oleșki, oraș din sudul Ucrainei aflat sub ocupație rusă, se confruntă de mai multe săptămâni cu penurii grave de alimente și medicamente, conform aceleiași surse. Zelenski spune că speră ca accesul umanitar în Oleșki să rămână deschis, însă articolul nu oferă detalii despre durata armistițiului sau despre un mecanism permanent de acces. [...]
Autorizarea SUA pentru 500 de rachete Patriot către Ucraina riscă să nu aibă efect imediat , pentru că livrările ar putea începe abia peste câțiva ani, iar Kievul cere o soluție de tranziție pentru iarna 2026–2027, potrivit Digi24 . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a salutat decizia Departamentului de Stat al SUA de a autoriza vânzarea a 500 de rachete interceptoare Patriot PAC-3, dar a avertizat că, în forma actuală, calendarul de livrare nu răspunde urgenței de pe teren. El a cerut „decizii” care să protejeze vieți „chiar în momentul în care amenințarea există”, într-un mesaj publicat pe X. De ce contează: decalajul dintre aprobare și livrare Zelenski susține că cele 500 de rachete ar putea deveni „foarte curând – în această iarnă” un pachet eficient de apărare, însă doar dacă există o soluție pentru perioada până la livrările contractuale. În acest context, liderul de la Kiev le cere partenerilor americani să găsească o variantă care să acopere „pericolul real” și nevoia imediată de interceptoare PAC-3. În paralel, Zelenski afirmă că Rusia atacă zilnic infrastructura energetică a Ucrainei și spune că, doar în ultimele două săptămâni din octombrie, au avut loc „peste 30 de atacuri” asupra unor componente esențiale ale rețelei electrice. Potrivit lui, țintele includ electricitatea, încălzirea, alimentarea cu apă și podurile. Ce cere Kievul pentru iarna 2026–2027 Zelenski reamintește că a solicitat un ritm de sprijin de 100 de rachete interceptoare Patriot pe lună pe durata iernii. În mesajul său, el propune ca partenerii să livreze rachete din stocurile existente „chiar acum”, urmând ca arsenalele acestora să fie refăcute ulterior, în anii următori, prin producția deja contractată și plătită de Ucraina și parteneri. Detalii despre tranzacție și finanțare Departamentul de Stat al SUA a anunțat că a aprobat vânzarea celor 500 de rachete Patriot PAC-3 către Ucraina pentru o sumă estimată la 2,1 miliarde de dolari (aprox. 9,7 miliarde lei), relatează Reuters, citată de Digi24. Ar fi unul dintre cele mai semnificative demersuri de furnizare de arme defensive către Kiev de la începutul celui de-al doilea mandat al administrației Trump. Potrivit Departamentului de Stat, Ucraina va plăti interceptoarele din contribuții ale Canadei, Germaniei și Norvegiei, canalizate printr-un program numit US JUMPSTART , alături de fonduri naționale finanțate din Împrumutul de sprijin pentru Ucraina al Uniunii Europene. Ce urmează Digi24 notează că Ucraina nu va primi rapid rachetele: în mod obișnuit, vânzările de arme durează ani, deși, având în vedere nevoia urgentă a Ucrainei de arme defensive, există posibilitatea ca livrarea să se facă într-un termen mai scurt. Zelenski își exprimă, totodată, recunoștința față de președintele SUA, Donald Trump, și spune că a discutat recent despre PAC-3 cu secretarul de stat Marco Rubio. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski la Istanbul poate redeschide un canal de negociere pe Marea Neagră , într-un moment în care Turcia își asumă din nou rolul de intermediar între Kiev și Moscova, inclusiv printr-o posibilă schiță de acord privind oprirea atacurilor asupra navelor comerciale, potrivit Euronews . Președintele ucrainean va efectua sâmbătă o vizită de lucru la Istanbul, unde urmează să fie primit de omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. Conform Președinției Turciei, discuțiile vizează cooperarea bilaterală, războiul dintre Rusia și Ucraina și securitatea la Marea Neagră . De ce contează: securitatea la Marea Neagră și transportul comercial Miza imediată ține de reducerea riscurilor pentru navigația comercială în Marea Neagră, într-un context în care atacurile asupra navelor pot afecta rutele, costurile de asigurare și fluxurile de mărfuri. În acest cadru, Turcia ar fi pregătit o schiță de acord pentru oprirea atacurilor asupra navelor comerciale, prezentată atât Rusiei, cât și Ucrainei, potrivit unor surse citate de AFP. Context: discuțiile vin după contactul Erdogan–Trump Vizita lui Zelenski are loc la scurt timp după o convorbire telefonică între Erdogan și președintele american Donald Trump, desfășurată miercuri. Atunci, liderul turc și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la reluarea negocierilor dintre Kiev și Moscova, în vederea încheierii războiului. În acest moment, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau forma unei eventuale reluări a negocierilor și nici despre conținutul schiței de acord menționate de sursele citate de AFP. [...]
Tensiunile UE–Rusia la G20 complică orice discuție despre armistițiu în Marea Neagră , după ce oficiali europeni l-au acuzat pe Serghei Lavrov că a răspândit „narațiuni false” despre războiul din Ucraina și au încercat să crească presiunea asupra Moscovei pentru o încetare a focului, potrivit Digi24 . Schimbul de replici a avut loc la reuniunea G20 de la Atlanta, unde șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a spus că europenii au reușit să îl abordeze direct pe ministrul rus de Externe pe tema Ucrainei. Kallas a declarat pentru AFP că Lavrov a prezentat „o mulțime de minciuni” și „narațiuni false”, pe care partea europeană le-a contestat. Un punct sensibil a fost încercarea europenilor de a obține o încetare a focului în Marea Neagră. Potrivit unei surse diplomatice citate de AFP, inițiativa a fost întâmpinată cu respingere de către Lavrov, semn că spațiul de negociere rămâne îngust în acest dosar. În același cadru, ministrul britanic Ed Miliband a afirmat că i-a transmis lui Lavrov, în plen, că „ar trebui să aibă curajul să-i spună lui Putin că Rusia nu va câștiga acest război”. Tot el l-ar fi confruntat pe șeful diplomației ruse și în legătură cu un atac recent asupra unei căi ferate din Dnipro, soldat cu 15 morți, subliniind că Moscova este „agresorul” în conflictul început în februarie 2022, odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei. Lavrov, la rândul său, a salutat disponibilitatea Statelor Unite de a dialoga cu Moscova și a criticat ceea ce a numit „boicotul arogant” al Europei, într-o conferință de presă susținută vineri. Semnal politic și efecte de imagine la reuniune Potrivit relatărilor, mai mulți oficiali prezenți ar fi refuzat să participe la fotografia de grup alături de Lavrov, iar organizatorii americani au anulat în final sesiunea foto. Episodul indică nivelul ridicat de fricțiune diplomatică și reduce șansele unor gesturi simbolice de detensionare în marja reuniunilor internaționale. Reuniunile G20 au avut loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor intermediare din SUA, care vor stabili echilibrul de putere în Congres pentru ultimii doi ani ai mandatului președintelui Donald Trump, context ce poate influența și poziționările publice ale actorilor implicați. [...]
