Știri
Știri din categoria Externe
Tensiunile UE–Rusia la G20 complică orice discuție despre armistițiu în Marea Neagră, după ce oficiali europeni l-au acuzat pe Serghei Lavrov că a răspândit „narațiuni false” despre războiul din Ucraina și au încercat să crească presiunea asupra Moscovei pentru o încetare a focului, potrivit Digi24.
Schimbul de replici a avut loc la reuniunea G20 de la Atlanta, unde șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a spus că europenii au reușit să îl abordeze direct pe ministrul rus de Externe pe tema Ucrainei. Kallas a declarat pentru AFP că Lavrov a prezentat „o mulțime de minciuni” și „narațiuni false”, pe care partea europeană le-a contestat.
Un punct sensibil a fost încercarea europenilor de a obține o încetare a focului în Marea Neagră. Potrivit unei surse diplomatice citate de AFP, inițiativa a fost întâmpinată cu respingere de către Lavrov, semn că spațiul de negociere rămâne îngust în acest dosar.
În același cadru, ministrul britanic Ed Miliband a afirmat că i-a transmis lui Lavrov, în plen, că „ar trebui să aibă curajul să-i spună lui Putin că Rusia nu va câștiga acest război”. Tot el l-ar fi confruntat pe șeful diplomației ruse și în legătură cu un atac recent asupra unei căi ferate din Dnipro, soldat cu 15 morți, subliniind că Moscova este „agresorul” în conflictul început în februarie 2022, odată cu invazia pe scară largă a Ucrainei.
Lavrov, la rândul său, a salutat disponibilitatea Statelor Unite de a dialoga cu Moscova și a criticat ceea ce a numit „boicotul arogant” al Europei, într-o conferință de presă susținută vineri.
Potrivit relatărilor, mai mulți oficiali prezenți ar fi refuzat să participe la fotografia de grup alături de Lavrov, iar organizatorii americani au anulat în final sesiunea foto. Episodul indică nivelul ridicat de fricțiune diplomatică și reduce șansele unor gesturi simbolice de detensionare în marja reuniunilor internaționale.
Reuniunile G20 au avut loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor intermediare din SUA, care vor stabili echilibrul de putere în Congres pentru ultimii doi ani ai mandatului președintelui Donald Trump, context ce poate influența și poziționările publice ale actorilor implicați.
Recomandate
Rusia contestă extinderea informală a G20 prin invitarea Poloniei , pe fondul unei inițiative americane ca Varșovia să devină membru permanent, potrivit Digi24 . Mesajul transmis de Serghei Lavrov indică o dispută de procedură și influență în formatul G20, unde deciziile se bazează pe consens. Lavrov a declarat, vineri, la reuniunea miniștrilor de externe ai G20 de la Atlanta (SUA), că invitarea Poloniei ar fi „contraproductivă” și ar încălca practica diplomatică de a căuta consensul în astfel de reuniuni. Digi24 notează că informația este relatată de Reuters, iar declarațiile lui Lavrov sunt preluate „potrivit agențiilor de știri rusești”, via News.ro. Disputa: consensul în G20 și invitațiile către „noi participanți” Șeful diplomației ruse a susținut că subiectul ține de „ordinea de zi” și de modul în care sunt trimise invitațiile către participanți suplimentari. În acest context, Lavrov a afirmat că Polonia „nu aduce nimic” la reuniune și că nu ar îndeplini condițiile necesare pentru participare, invocând dimensiunea economiei poloneze. Totodată, el a contestat ideea că Polonia ar reprezenta „Europa de Est”, argumentând că ar exista deja o reprezentare suficientă în G20 din partea NATO și a Uniunii Europene. Inițiativa SUA: moțiune pentru statut permanent al Poloniei Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , a declarat la Atlanta că SUA au înaintat o moțiune pentru ca Polonia să devină membru permanent al G20 și că Varșovia face lobby în acest sens. Lavrov a mai spus că Rusia nu ar fi fost supusă presiunilor privind invitarea Poloniei la reuniunea de la Atlanta, descriind situația ca pe o invitație directă făcută de partea americană ministrului polonez. Context: apel pentru armistițiu în Marea Neagră În declarațiile sale către presă, Sikorski a cerut, între altele, un armistițiu rapid în Marea Neagră, care să permită transportul în siguranță al încărcăturilor de cereale atât din Ucraina, cât și din Rusia. Nu reiese din material dacă moțiunea depusă de SUA are un calendar de adoptare sau ce sprijin concret există în interiorul G20 pentru schimbarea statutului Poloniei. [...]
Vizita lui Volodimir Zelenski la Istanbul poate redeschide un canal de negociere pe Marea Neagră , într-un moment în care Turcia își asumă din nou rolul de intermediar între Kiev și Moscova, inclusiv printr-o posibilă schiță de acord privind oprirea atacurilor asupra navelor comerciale, potrivit Euronews . Președintele ucrainean va efectua sâmbătă o vizită de lucru la Istanbul, unde urmează să fie primit de omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan. Conform Președinției Turciei, discuțiile vizează cooperarea bilaterală, războiul dintre Rusia și Ucraina și securitatea la Marea Neagră . De ce contează: securitatea la Marea Neagră și transportul comercial Miza imediată ține de reducerea riscurilor pentru navigația comercială în Marea Neagră, într-un context în care atacurile asupra navelor pot afecta rutele, costurile de asigurare și fluxurile de mărfuri. În acest cadru, Turcia ar fi pregătit o schiță de acord pentru oprirea atacurilor asupra navelor comerciale, prezentată atât Rusiei, cât și Ucrainei, potrivit unor surse citate de AFP. Context: discuțiile vin după contactul Erdogan–Trump Vizita lui Zelenski are loc la scurt timp după o convorbire telefonică între Erdogan și președintele american Donald Trump, desfășurată miercuri. Atunci, liderul turc și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la reluarea negocierilor dintre Kiev și Moscova, în vederea încheierii războiului. În acest moment, nu sunt oferite detalii despre calendarul sau forma unei eventuale reluări a negocierilor și nici despre conținutul schiței de acord menționate de sursele citate de AFP. [...]
Refuzul diplomaților europeni de a apărea alături de Serghei Lavrov în fotografia oficială a miniștrilor de Externe din G20 a forțat SUA să anuleze momentul ceremonial , un semnal de izolare diplomatică pentru Moscova într-un format-cheie al marilor economii, potrivit Adevărul . Doi oficiali au confirmat pentru BBC că așa-numita „fotografie de familie”, programată vineri dimineață, 30 octombrie, a fost anulată după ce unele delegații europene au refuzat să participe dacă în cadru se afla ministrul rus de Externe. Reuniunea miniștrilor de Externe din G20 este găzduită la Atlanta de secretarul de stat american Marco Rubio. De ce contează: un gest simbolic care devine decizie operațională Un oficial american a explicat că fotografia a fost anulată „după ce a devenit clar că unele delegații nu doreau să participe la o fotografie comună”. Potrivit aceleiași surse, Washingtonul a preferat să evite transformarea unui moment protocolar într-o „distragere diplomatică” și să păstreze atenția pe discuțiile de fond. Marea Britanie s-a numărat printre țările care au refuzat participarea la fotografie, conform unei surse diplomatice citate. Un oficial britanic a invocat o politică „de lungă durată” de a nu avea discuții bilaterale directe cu miniștrii ruși de la invadarea Ucrainei și a precizat că Londra nu intenționează să-și schimbe abordarea. Context: Ucraina, absentă din sală, în timp ce marile puteri discută următorii pași Deși Ucraina nu este membră G20, a fost invitată la reuniuni similare în ultimii ani, însă de această dată Kievul nu a primit invitație, notează publicația. Întâlnirea are loc pe fondul unor dosare geopolitice tensionate: conflictul din Iran rămâne în impas , iar administrația Trump analizează posibilitatea reluării confruntărilor cu Republica Islamică, potrivit materialului. În paralel, Casa Albă și-a intensificat eforturile diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina: Donald Trump l-a trimis pe emisarul Steve Witkoff să se întâlnească atât cu Vladimir Putin, cât și cu Volodimir Zelenski. În același timp, SUA, Rusia și China ar analiza o întâlnire în trei în noiembrie, la summitul APEC din China, scenariu care a stârnit nemulțumirea președintelui ucrainean din cauza riscului ca Ucraina să fie exclusă din discuțiile despre propriul viitor. Trump l-a invitat pe Putin și la summitul liderilor G20 din decembrie, însă Kremlinul a condiționat participarea de rezultatele unei eventuale întâlniri anterioare din China. [...]
Kremlinul condiționează un contact direct Putin–Zelenski de o inițiativă a Kievului , semnal care poate influența calendarul și formatul negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia pregătite pentru prima jumătate a lunii noiembrie, potrivit Digi24 . Iuri Ușakov , consilierul pentru politică externă al Kremlinului, a spus într-un interviu pentru televiziunea de stat rusă Vesti că Vladimir Putin ar accepta o convorbire telefonică directă cu Volodimir Zelenski dacă inițiativa ar veni din partea Kievului, relatează KyivPost . Ușakov a susținut că liderul rus „nu a refuzat niciodată discuțiile” directe cu șefi de stat străini. „Cred că ar răspunde, desigur. Putin nu a refuzat niciodată discuțiile.” De ce contează condiția pusă de Moscova Mesajul Kremlinului mută accentul pe cine face primul pas și poate deveni un instrument de poziționare înaintea discuțiilor exploratorii anunțate pentru noiembrie. În practică, o convorbire directă la nivel de lideri ar putea debloca sau, dimpotrivă, ar putea amâna negocierile, în funcție de modul în care părțile folosesc această condiționare în plan diplomatic. Poziția Kievului: întâlnire la nivel de lideri pentru „cele mai sensibile” teme Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că Zelenski este pregătit pentru negocieri directe cu Putin, la nivel de lideri, inclusiv pe subiecte considerate „cele mai sensibile și dificile”, în special problema teritorială. Ucraina consideră o astfel de întâlnire esențială pentru depășirea blocajului diplomatic și obținerea unor progrese spre încheierea războiului. Sîbiha a făcut și o delimitare între nivelurile de negociere: delegațiile pot discuta aspecte tehnice (măsuri de consolidare a încrederii, schimburi de prizonieri, protecția civililor); deciziile politice privind suveranitatea și granițele ar necesita implicarea directă a șefilor de stat. În același timp, Kievul a transmis că ar fi deschis unor înțelegeri „pragmatice”, precum înghețarea liniilor frontului pentru a opri pierderile de vieți omenești, dar că nu va ceda legal teritorii suverane și nu va recunoaște jurisdicția Rusiei asupra zonelor ocupate. Ce urmează: consultări trilaterale și posibile reuniuni la vârf Declarațiile lui Ușakov vin pe fondul pregătirilor pentru consultări trilaterale între delegațiile Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei, programate pentru prima jumătate a lunii noiembrie, cu caracter exploratoriu. Zelenski a confirmat la Istanbul, după o întâlnire cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, că Ucraina se pregătește pentru acest format și a menționat că sunt discutate opțiuni privind locul reuniunii: Turcia, Abu Dhabi sau Elveția. Erdogan a salutat reluarea demersurilor diplomatice și a spus că mecanisme obligatorii de siguranță pentru navigația comercială în Marea Neagră ar putea sprijini eforturile de pace. Separat, Ușakov a indicat că Moscova ar fi pregătită să reia negocierile trilaterale după 4 noiembrie, când Rusia marchează Ziua Unității Naționale. În paralel, Kremlinul pregătește și o posibilă întâlnire trilaterală Putin–Donald Trump–Xi Jinping, în marja summitului APEC (18–19 noiembrie, Shenzhen) , iar rezultatele acestuia ar urma să influențeze decizia lui Putin privind participarea la reuniunea liderilor G20 (14–15 decembrie, Miami), pentru care a primit invitație din partea Washingtonului. [...]
Germania se pregătește de înăsprirea sancțiunilor după violențele de la Frankfurt , unde autoritățile raportează peste 100 de polițiști răniți și mai multe magazine avariate sau jefuite, potrivit Digi24 . Miniștrii germani au transmis că vor urma „sancțiuni dure” pentru persoanele implicate în jafuri și revolte, după violențele izbucnite în cursul nopții la Frankfurt. În același timp, oficialii au lăudat forțele de ordine pentru intervenția care ar fi împiedicat escaladarea, relatează Reuters. Ce s-a întâmplat la Frankfurt și ce date au comunicat autoritățile Frankfurt, descris drept centrul financiar al Germaniei, a devenit sâmbătă seara punctul principal al protestelor violente, în contextul în care, pe parcursul zilei, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă în zeci de orașe din Germania. La Frankfurt, persoane cu fețele acoperite au vandalizat 17 magazine și spații comerciale, iar cinci dintre acestea au fost jefuite. Informațiile au fost prezentate duminică, într-o conferință de presă, de Roman Poseck , ministrul de Interne al landului Hessa. Potrivit acestuia, poliția a mobilizat 1.300 de agenți, iar peste 100 dintre ei au fost răniți în confruntări. De asemenea, au fost reținute 54 de persoane, cu vârste între 13 și 29 de ani. Contextul protestelor: educație și costul vieții Manifestațiile au fost organizate de grupul de campanie „ Gen Z regelt ” („Generația Z preia controlul”). Participanții au cerut îmbunătățirea sistemului de educație și reducerea costului vieții. În acest cadru, mesajul privind înăsprirea sancțiunilor indică o posibilă linie mai dură a autorităților față de episoadele de violență asociate protestelor, în timp ce anchetele privind vandalizările și jafurile de la Frankfurt sunt în desfășurare, conform informațiilor prezentate în material. [...]
Ucraina susține că pierderile armatei ruse din octombrie au depășit capacitatea Moscovei de a-și reface efectivele , un semnal cu potențial impact operațional direct asupra ritmului de luptă și a presiunii pe mobilizare, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a înregistrat în octombrie „pierderi de luptă record”, de peste 54.000 de militari uciși sau grav răniți. Informația este atribuită de Kiev datelor Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei și este preluată de TVP World. Ce spune Kievul despre ritmul pierderilor Zelenski a indicat că, în octombrie, Rusia ar fi pierdut 54.400 de soldați uciși sau grav răniți, număr pe care îl descrie drept un record lunar de la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022. Tot potrivit declarațiilor sale, bilanțul din octombrie este cu 8.170 de militari mai mare decât cel raportat pentru septembrie. Record zilnic și mesajul Statului Major ucrainean Zelenski a mai afirmat că s-a înregistrat și un record al pierderilor zilnice: 2.250 de soldați, pe 21 octombrie. În paralel, Statul Major General al Ucrainei susține că ritmul pierderilor „depășește capacitatea inamicului de a-și reînnoi unitățile” și că „fiecare lună de război costă armata rusă din ce în ce mai mult”. Totalul invocat de Ucraina de la începutul invaziei Conform datelor furnizate de Statul Major General ucrainean, până la 31 octombrie, Rusia ar fi pierdut 1.590.270 de militari de la lansarea invaziei pe scară largă. Aceste cifre provin din estimările Kievului și nu sunt confirmate independent în material. Context separat: atac cibernetic asupra Rosstat Articolul menționează și un atac cibernetic asupra agenției ruse de statistică Rosstat . Grupuri de hackeri au susținut că au furat date privind pierderile suferite de Rusia și documente oficiale, afirmând că ar fi sustras 23 de terabytes de date, inclusiv documente marcate „numai pentru uz oficial”. Rosstat a transmis, într-un comunicat, că site-urile sale au fost ținta unui atac coordonat în perioada 29 octombrie – 1 noiembrie, dar a negat că ar fi fost sustrase baze de date sau informații protejate prin lege. Publicația The Moscow Times este citată în legătură cu statutul celor două grupuri (Belarusian Cyber Partisans și Silent Crow), descrise drept extremiste și interzise în Rusia. [...]
