Știri
Știri din categoria Externe
Loviturile Ucrainei asupra centrelor de date Yandex par să fi redus traficul online asociat companiei, cu posibile efecte și asupra activității unor rețele de boți folosite pentru propagandă, potrivit Focus. Miza operațională este dublă: vulnerabilitatea infrastructurii digitale critice și impactul imediat asupra serviciilor pe care se bazează utilizatorii din Rusia.
În ultimele zile, Ucraina ar fi lovit în mod repetat centre de calcul ale Yandex, inclusiv un centru de date situat la est de Moscova. Publicația notează că ar fi a treia lovitură reușită într-o săptămână asupra infrastructurii grupului.
Conform datelor furnizate de Cloudflare, traficul de internet atribuit Yandex ar fi scăzut semnificativ începând din cursul nopții, după atacuri. În acest context, apare ipoteza că ar fi fost afectate și „ferme de boți” care, în mod obișnuit, distribuie conținut de propagandă, inclusiv pe rețele sociale.
Marijn Markus, expert în date la compania de consultanță Capgemini, a scris pe LinkedIn că a observat conturi cu descrieri identice care au devenit „dintr-odată” inactive, inclusiv conturi care se prezentau drept susținători ai lui Donald Trump sau sceptici față de UE.
Totuși, aceeași sursă avertizează că o scădere a traficului asociat Yandex nu dovedește automat oprirea boților „malițioși”. În traficul generat de boți intră și activități legitime, precum indexarea automată a paginilor web pentru motoare de căutare. În plus, Markus susține că multe ferme de boți ar opera oricum din afara Rusiei, de exemplu din Nigeria sau Bangladesh.
Yandex a transmis pe Telegram că platforma poate funcționa doar în „mod de urgență”, iar echipele lucrează la remedierea pagubelor. Rămâne neclar cât de repede poate fi restabilită funcționarea normală: articolul menționează că ar fi fost distruse trei supercomputere pentru inteligență artificială, iar sancțiunile împotriva Rusiei ar putea îngreuna înlocuirea rapidă a unor sisteme complexe.
Impactul ar fi resimțit și de populație, în condițiile în care Yandex are în Rusia un rol comparabil cu cel al Google în Europa și SUA și operează, pe lângă motorul de căutare, servicii precum plăți, taxi și livrare de mâncare. Există relatări din Rusia privind utilizarea limitată a unor servicii după atacuri, potrivit publicației.
Analiza subliniază că centrele de date sunt ținte relativ „ușoare” dacă nu sunt protejate adecvat, iar distrugerea lor poate produce efecte disproporționat de mari față de costul mijloacelor de atac, inclusiv drone. Markus avertizează că scoaterea din funcțiune a unui număr suficient de astfel de facilități poate afecta o parte semnificativă din infrastructura digitală a unui stat.
În același registru, Focus amintește că presa germană a relatat anterior, citând „Welt”, despre avertismente ale autorităților de securitate din Germania privind riscurile pentru centrele de date, atât prin atacuri cibernetice, cât și prin atacuri fizice, cu potențiale consecințe extinse.
În lipsa unor confirmări independente în material privind amploarea exactă a pagubelor și a efectelor asupra rețelelor de boți, concluzia rămâne una de probabilitate: loviturile par să fi afectat vizibil funcționarea infrastructurii Yandex, iar eventualele efecte asupra operațiunilor de influență online sunt, deocamdată, o ipoteză susținută de indicii, nu o certitudine.
Recomandate
Donald Trump a susținut că Ucraina și Rusia au convenit un „armistițiu energetic” cu aplicare imediată , o afirmație care, dacă se confirmă și se implementează, ar putea reduce riscul de noi șocuri pe piața energiei, dar care este contestată public de președintele ucrainean. Informațiile sunt relatate de The Jerusalem Post , care citează Reuters. Trump a scris într-o postare pe rețelele sociale că cele două părți ar fi acceptat un „energy ceasefire” (armistițiu limitat la infrastructura energetică), precizând că ar intra în vigoare imediat, fără să ofere detalii despre termenii înțelegerii sau mecanismele de verificare. Volodimir Zelenski a declarat însă pentru Axios că anunțul lui Trump „a fost o noutate pentru mine”. Liderul ucrainean a adăugat că Ucraina ar accepta un astfel de armistițiu dacă și Rusia este de acord. Legătura cu discuția despre alegeri și un armistițiu mai larg În aceeași zi, Zelenski a spus că ar organiza alegeri în Ucraina dacă Vladimir Putin ar accepta un armistițiu total de 60 de zile. Declarația a venit după ce Trump l-a criticat pe Zelenski pentru atacuri asupra rafinăriilor rusești, la o zi după ce SUA au ridicat temporar sancțiuni asupra combustibilului rusesc, sancțiuni menite să reducă veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului. Trump a afirmat, de asemenea, că „e timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, potrivit relatării. Zelenski a răspuns că alegerea liderului țării este „decizia ucrainenilor” și a susținut că Putin ar dori, la rândul său, schimbarea conducerii de la Kiev. Ce ar însemna, practic, un „armistițiu energetic” Din informațiile disponibile în material, „armistițiul energetic” ar viza oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Zelenski a mai spus că Ucraina este pregătită să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova încetează atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. În lipsa detaliilor despre acordul invocat de Trump și în condițiile în care Zelenski spune că nu fusese informat, rămâne neclar dacă există o înțelegere formală și cum ar putea fi aplicată pe teren. [...]
Volodimir Zelenski condiționează organizarea alegerilor de un armistițiu complet de 60 de zile , o formulă care ar lega direct reluarea procesului electoral de o pauză verificabilă a ostilităților și, implicit, de un minim cadru de securitate, potrivit Meduza . Într-un interviu acordat jurnalistului ABC News Jonathan Karl, Zelenski a spus că Ucraina va organiza alegeri dacă Vladimir Putin acceptă un armistițiu de 60 de zile. El a insistat că decizia privind momentul votului și opțiunile electorale aparține ucrainenilor, dar a adăugat că înțelege că Putin „și-ar fi dorit foarte mult” schimbarea președintelui Ucrainei. Zelenski a legat explicit discuția despre alegeri și de poziționarea fostului președinte american Donald Trump. El a afirmat că, dacă Trump „vrea într-adevăr” schimbări legate de alegeri, a discutat deja subiectul cu echipa acestuia și a transmis mesajul: două luni de „respiro”, adică încetarea completă a focului pentru 60 de zile, după care Ucraina ar organiza alegeri. Zelenski a mai spus că autoritățile ar fi pregătite să accepte „orice alegere” a poporului ucrainean. Context: presiuni publice din partea lui Trump și disputa privind loviturile asupra rafinăriilor Cu o zi înainte, Trump le-a spus jurnaliștilor că Ucraina ar trebui să „aleagă un nou președinte” care ar putea „încheia o înțelegere”, susținând că Zelenski ar fi putut face „multe înțelegeri”, dar „dintr-un motiv oarecare nu o face”. Trump l-a criticat, de asemenea, pe Zelenski pentru loviturile asupra rafinăriilor rusești , afirmând că SUA i-ar fi transmis că poate „face orice” cu Rusia, dar nu ar trebui să lovească rafinăriile, deoarece ar fi o „problemă globală”. În ziua următoare, Zelenski a declarat că Kievul va înceta atacurile asupra rafinăriilor rusești doar ca răspuns la oprirea loviturilor Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene. [...]
Sprijinul public al lui Elon Musk pentru poziția lui Donald Trump poate amplifica presiunea SUA asupra Ucrainei privind atacurile asupra infrastructurii energetice rusești , într-un moment în care Washingtonul discută și despre fluxuri de combustibil rusesc către piețele americană și globală, potrivit Adevărul . Musk, proprietarul X și șeful Tesla și SpaceX, a reacționat la un clip video publicat de Casa Albă în care Trump îi cerea Ucrainei să înceteze loviturile asupra rafinăriilor rusești. „Zelenski a mers prea departe”, a scris Musk pe X, conform sursei. În înregistrarea distribuită de Casa Albă, Trump susține că i-ar fi transmis președintelui ucrainean că atacarea rafinăriilor este „o problemă mondială” și că Ucraina „mai bine ar înceta”. Totodată, președintele american afirmă că Ucraina ar avea nevoie de „un nou lider” care să poată negocia încheierea războiului. Disputa: loviturile asupra rafinăriilor și efectele în piața energiei Potrivit materialului, loviturile ucrainene asupra rafinăriilor rusești sunt descrise ca fiind eficiente și ca generând dificultăți pentru sectorul energetic al Rusiei. În același timp, Trump nu consideră aceste atacuri echivalente cu loviturile rusești asupra rețelei energetice ucrainene, notează Adevărul. Publicația menționează și că, potrivit Axios , Trump ar fi decis să încheie un acord cu Rusia privind livrarea de motorină pe piețele americană și globală după ce Zelenski ar fi ignorat aproximativ șase solicitări ale SUA de a opri atacurile asupra rafinăriilor rusești. Context: Starlink și miza politică a energiei Adevărul reamintește că, anul trecut, Musk spunea că internetul prin satelit Starlink va rămâne disponibil pentru forțele armate ucrainene, chiar dacă nu este de acord cu politica Kievului, precizând că serviciul nu va fi folosit „ca monedă de schimb”. În același material este citat și un editorial din The Telegraph, care califică drept „rușinos” acordul de a importa motorină rusească și îl descrie ca pe un „cadou pentru Putin”, argumentând că ar canaliza bani către „mașina de război” a Kremlinului și ar submina poziția Occidentului. Pe dimensiunea economică, editorialul invocă faptul că prețurile combustibililor la benzinăriile americane au crescut în ultimele luni și că transportul inițial de 300.000 de tone din noul acord ar echivala cu aproximativ 2,2 milioane de barili, adică puțin peste jumătate din cererea zilnică a SUA; impactul imediat asupra prețurilor ar putea fi, astfel, minim. Restul de 4,5 milioane de tone ar urma să sosească abia după alegeri, potrivit aceleiași surse citate în articol. Materialul plasează aceste evoluții în contrast cu promisiunea anterioară a lui Trump că va opri războiul în 24 de ore de la preluarea mandatului, apreciind că, în schimb, acțiunile sale „nu fac decât să alimenteze acest război” (formulare atribuită editorialului menționat). [...]
Kievul încearcă să blindeze sprijinul extern pentru Ucraina și să mențină presiunea asupra economiei ruse , după ce Donald Trump a cerut schimbarea președintelui ucrainean și oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice ruse, potrivit news.ro . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a reacționat la declarațiile lui Trump afirmând că Volodimir Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și că „poporul este cel care are dreptul să decidă”. Într-o postare pe X, șeful diplomației ucrainene a susținut că intervențiile „din străinătate” nu fac decât să confirme că Zelenski „își îndeplinește bine îndatoririle” și că „merită să fie susținut”. Mesajul central: continuitate politică și intensificarea presiunii asupra Moscovei În aceeași logică, Sîbiha a indicat că ziua de sâmbătă a fost dedicată unei „activități diplomatice intense” pentru Ucraina, după „evenimentele contraproductive de ieri”, fără a detalia în ce au constat acestea. Potrivit ministrului, Zelenski a avut discuții „neîntrerupte, pe tot parcursul zilei” cu liderii țărilor partenere. La rândul său, Sîbiha a discutat cu omologii din: Regatul Unit; Germania; Norvegia. El spune că discuțiile au vizat nu doar menținerea, ci și „intensificarea presiunii asupra mașinii de război rusești”, precum și stabilirea programului contactelor viitoare. Legătura cu economia: țintirea „mașinii de război” și a complexului militar-industrial Ministrul a susținut că sprijinul partenerilor rămâne „de neclintit” și a cerut ca săptămâna următoare să devină una „a forței europene, a hotărârii și a presiunii sporite asupra Moscovei”. În același mesaj, a indicat explicit direcția: lovirea economiei ruse și a complexului său militar-industrial. „Împreună, putem pune capăt celebrărilor lui Putin și putem lovi cu toată forța economia și complexul său militar-industrial.” Sîbiha a legat această poziționare de continuarea atacurilor rusești asupra Ucrainei, afirmând că „terorismul rus nu se oprește nici măcar o oră” și că „aproape 100 de persoane au fost ucise într-o singură săptămână”, concluzionând că „nu este momentul pentru slăbiciune”. Context: atacul lui Trump la adresa lui Zelenski și avertismentul privind infrastructura energetică Potrivit informațiilor citate, Donald Trump l-a atacat public pe Zelenski, afirmând că este timpul ca Ucraina să „aibă un nou președinte” care să poată ajunge la un acord cu Rusia. Totodată, Trump a condamnat atacurile ucrainene asupra infrastructurilor rusești din domeniul hidrocarburilor și a avertizat: „Ar fi bine să înceteze”. news.ro notează că aceste declarații au venit la o zi după un anunț privind livrarea unor „cantități uriașe” de motorină rusească către Statele Unite, în urma unei convorbiri între Trump și Vladimir Putin. [...]
Acordul SUA–Rusia pentru motorină riscă să submineze poziția energetică a UE , după ce premierul ceh Andrej Babiš a criticat în termeni duri înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin, potrivit G4Media . Babiš a numit pactul o „mare palmă dată Europei” și a spus că decizia Washingtonului este „surprinzătoare”, în condițiile în care Trump a criticat în repetate rânduri țările europene pentru achizițiile de hidrocarburi rusești, pe motiv că acestea ar finanța războiul Moscovei împotriva Ucrainei. „Înțeleg că (președintele american Donald Trump – n.r.) are alegeri în curând, dar pentru Europa aceasta este o mare palmă. Vom vedea ce au de spus colegii noștri europeni.” Ce prevede acordul și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate în articol (EFE, via Agerpres), Trump a anunțat vineri un acord cu Putin pentru furnizarea „imediată” a cel puțin 300.000 de tone de motorină rusească către piețele americane și globale, cu livrări suplimentare planificate în lunile următoare. Miza declarată: scăderea prețului acestui combustibil. În același timp, Babiš sugerează că înțelegerea poate slăbi coerența poziției europene față de importurile de energie din Rusia și poate pune presiune pe UE să-și definească rapid o reacție comună. Presiune politică înaintea reuniunii liderilor UE Premierul ceh a avertizat că, dacă Europa „nu înțelege că trebuie să înceapă în sfârșit să facă ceva”, „lucrurile nu se vor termina bine”, amintind că liderii UE urmează să se întâlnească joia și vinerea viitoare. Contextul politic subliniat în material: criticile vin din partea unui lider care împărtășește multe dintre pozițiile lui Trump, inclusiv pe imigrație, și care, după preluarea mandatului în decembrie 2025, a oprit finanțarea cehă pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Contextul pieței: Ormuz și acuzațiile către Ucraina Articolul mai notează că Trump a pus creșterea prețului motorinei pe seama Ucrainei, invocând atacurile asupra rafinăriilor rusești. Totodată, președintele SUA a lansat în primăvară un conflict militar împotriva Iranului, care ar fi redus traficul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz , un punct strategic pentru transporturile energetice. [...]
Donald Trump reia ideea de a schimba denumiri geografice, cu potențial de tensiuni diplomatice , după ce a sugerat ca Oceanul Atlantic sau Oceanul Pacific să fie redenumit „Oceanul Trump” ori „Oceanul Americilor”, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută sâmbătă, la un miting electoral în Clarksville, Tennessee . În fața susținătorilor, președintele SUA a spus că se gândește „fie la Atlantic, fie la Pacific” și a avansat două variante de nume, adăugând ulterior: „Înainte să plec, cred că ar trebui să avem un ocean”. Context: o serie de redenumiri care au generat reacții externe Propunerea se înscrie într-o succesiune de inițiative similare, unele deja formalizate, care au produs fricțiuni cu state vecine: în ianuarie 2025, Trump a decis redenumirea Golfului Mexicului în „Golful Americii”, decizie care a stârnit tensiuni puternice cu Mexicul; la sfârșitul lunii august, a semnat un decret prin care Lacul Ontario, la granița dintre SUA și Canada, „ar urma” să devină „Lacul Americii”, idee care a nemulțumit partea canadiană. Alte propuneri recente, inclusiv pe plan intern În aceeași logică, Trump a propus luna trecută ca statul New Mexico să fie redenumit „Noua Americă”, nume pe care îl considera „mai prestigios” pentru un teritoriu „cu un potențial incredibil”. Tot la începutul lunii trecute, a sugerat redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”. Pe plan intern, el a încercat ca Centrul Kennedy să poarte și numele lui, însă justiția i-a respins demersul, mai notează news.ro. [...]
