Știri
Știri din categoria Externe
Premierul britanic Andy Burnham spune că autoritățile i-au confirmat ingerința Rusiei în referendumul Brexit din 2016, o afirmație care redeschide discuția despre vulnerabilitățile instituționale ale Regatului Unit în fața „amenințărilor hibride” și despre nevoia de măsuri mai ferme împotriva dezinformării, potrivit Mediafax.
Declarația a fost făcută într-o apariție la podcastul „Rest is Politics”, iar The Independent este citat ca sursă pentru faptul că ar fi „prima dată când un prim-ministru confirmă amestecul Kremlinului” în referendumul care a decis ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
În același context, Burnham a spus că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz despre influența Rusiei, în timpul unei vizite recente la Berlin, susținând că dezinformarea „provenită din Rusia” se răspândește și în politica germană.
„Dar am pus întrebarea la întoarcerea la Downing Street: a existat o ingerință din partea Rusiei în referendumul din 2016? Și am primit un răspuns clar că da, a existat”.
Miza imediată este una de funcționare a statului și de încredere publică: Burnham a afirmat că Regatul Unit a fost „prea pasiv”, iar alegătorii nu au fost „informați suficient” despre încercările unor actori externi de a perturba procesul politic.
Afirmațiile vin pe fondul concluziilor Comisiei pentru Informații și Securitate a Parlamentului, care a constatat în 2020 că guvernul nu a evaluat pe deplin impactul pe care l-ar fi putut avea mass-media de stat rusă și conturile de „trolli” asupra referendumului privind UE.
Potrivit articolului, Burnham a anunțat la conferința anuală a Partidului Laburist de luna trecută că va analiza opțiunile care ar apropia Marea Britanie de Uniunea Europeană și a sugerat că reintegrarea în UE ar putea fi inclusă în următorul program electoral al partidului.
Informațiile prezentate nu includ detalii despre natura ingerinței sau despre eventuale măsuri concrete deja decise de guvern; rămâne de văzut dacă declarația va fi urmată de investigații suplimentare sau de inițiative legislative privind combaterea dezinformării și a influenței externe.
Recomandate
Donald Trump a susținut că Ucraina și Rusia au convenit un „armistițiu energetic” cu aplicare imediată , o afirmație care, dacă se confirmă și se implementează, ar putea reduce riscul de noi șocuri pe piața energiei, dar care este contestată public de președintele ucrainean. Informațiile sunt relatate de The Jerusalem Post , care citează Reuters. Trump a scris într-o postare pe rețelele sociale că cele două părți ar fi acceptat un „energy ceasefire” (armistițiu limitat la infrastructura energetică), precizând că ar intra în vigoare imediat, fără să ofere detalii despre termenii înțelegerii sau mecanismele de verificare. Volodimir Zelenski a declarat însă pentru Axios că anunțul lui Trump „a fost o noutate pentru mine”. Liderul ucrainean a adăugat că Ucraina ar accepta un astfel de armistițiu dacă și Rusia este de acord. Legătura cu discuția despre alegeri și un armistițiu mai larg În aceeași zi, Zelenski a spus că ar organiza alegeri în Ucraina dacă Vladimir Putin ar accepta un armistițiu total de 60 de zile. Declarația a venit după ce Trump l-a criticat pe Zelenski pentru atacuri asupra rafinăriilor rusești, la o zi după ce SUA au ridicat temporar sancțiuni asupra combustibilului rusesc, sancțiuni menite să reducă veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului. Trump a afirmat, de asemenea, că „e timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, potrivit relatării. Zelenski a răspuns că alegerea liderului țării este „decizia ucrainenilor” și a susținut că Putin ar dori, la rândul său, schimbarea conducerii de la Kiev. Ce ar însemna, practic, un „armistițiu energetic” Din informațiile disponibile în material, „armistițiul energetic” ar viza oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Zelenski a mai spus că Ucraina este pregătită să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova încetează atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. În lipsa detaliilor despre acordul invocat de Trump și în condițiile în care Zelenski spune că nu fusese informat, rămâne neclar dacă există o înțelegere formală și cum ar putea fi aplicată pe teren. [...]
Kievul încearcă să blindeze sprijinul extern pentru Ucraina și să mențină presiunea asupra economiei ruse , după ce Donald Trump a cerut schimbarea președintelui ucrainean și oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice ruse, potrivit news.ro . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a reacționat la declarațiile lui Trump afirmând că Volodimir Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și că „poporul este cel care are dreptul să decidă”. Într-o postare pe X, șeful diplomației ucrainene a susținut că intervențiile „din străinătate” nu fac decât să confirme că Zelenski „își îndeplinește bine îndatoririle” și că „merită să fie susținut”. Mesajul central: continuitate politică și intensificarea presiunii asupra Moscovei În aceeași logică, Sîbiha a indicat că ziua de sâmbătă a fost dedicată unei „activități diplomatice intense” pentru Ucraina, după „evenimentele contraproductive de ieri”, fără a detalia în ce au constat acestea. Potrivit ministrului, Zelenski a avut discuții „neîntrerupte, pe tot parcursul zilei” cu liderii țărilor partenere. La rândul său, Sîbiha a discutat cu omologii din: Regatul Unit; Germania; Norvegia. El spune că discuțiile au vizat nu doar menținerea, ci și „intensificarea presiunii asupra mașinii de război rusești”, precum și stabilirea programului contactelor viitoare. Legătura cu economia: țintirea „mașinii de război” și a complexului militar-industrial Ministrul a susținut că sprijinul partenerilor rămâne „de neclintit” și a cerut ca săptămâna următoare să devină una „a forței europene, a hotărârii și a presiunii sporite asupra Moscovei”. În același mesaj, a indicat explicit direcția: lovirea economiei ruse și a complexului său militar-industrial. „Împreună, putem pune capăt celebrărilor lui Putin și putem lovi cu toată forța economia și complexul său militar-industrial.” Sîbiha a legat această poziționare de continuarea atacurilor rusești asupra Ucrainei, afirmând că „terorismul rus nu se oprește nici măcar o oră” și că „aproape 100 de persoane au fost ucise într-o singură săptămână”, concluzionând că „nu este momentul pentru slăbiciune”. Context: atacul lui Trump la adresa lui Zelenski și avertismentul privind infrastructura energetică Potrivit informațiilor citate, Donald Trump l-a atacat public pe Zelenski, afirmând că este timpul ca Ucraina să „aibă un nou președinte” care să poată ajunge la un acord cu Rusia. Totodată, Trump a condamnat atacurile ucrainene asupra infrastructurilor rusești din domeniul hidrocarburilor și a avertizat: „Ar fi bine să înceteze”. news.ro notează că aceste declarații au venit la o zi după un anunț privind livrarea unor „cantități uriașe” de motorină rusească către Statele Unite, în urma unei convorbiri între Trump și Vladimir Putin. [...]
Donald Trump a reluat, în campanie, un mesaj anti-tranziție energetică cu potențial de a alimenta tensiuni comerciale transatlantice , susținând că Germania ar fi fost „la două zile de colaps” din cauza „energiei verzi” și afirmând că l-ar fi amenințat pe Emmanuel Macron cu tarife vamale de 250%, potrivit Agerpres . Într-un miting electoral desfășurat în weekend, Trump a criticat tranziția energetică, spunând că renunță la turbinele eoliene și că țările care mizează pe „energia verde” ajung „falimentare”. În același context, el a invocat Germania ca exemplu, afirmând că ar fi fost aproape de colaps. Mesajul despre tarife: 250% pentru vin și alte produse Agerpres relatează că Trump a susținut că, într-o convorbire telefonică, l-ar fi avertizat pe președintele francez Emmanuel Macron că va introduce tarife suplimentare de 250% dacă firmele farmaceutice franceze nu își vând medicamentele la prețuri mai mici în SUA. În același pasaj, Trump a afirmat că ar fi vizat cu tarife de 250% vinul, șampania și „tot ce ne trimit” francezii. Contextul declarațiilor: miting în Tennessee și atacuri la adresa unui candidat democrat Trump a vorbit sâmbătă peste o oră într-un discurs electoral amplu, susținut în statul american Tennessee, notează materialul. Tot atunci, el a făcut remarci denigratoare la adresa politicianului musulman Abdul El-Sayed, candidat democrat la alegerile pentru Senat, pe care l-a numit „jihadist radical”. Din informațiile disponibile în textul sursă nu reiese existența unor măsuri comerciale inițiate efectiv sau a unei reacții oficiale din partea Germaniei ori Franței la aceste declarații. [...]
SUA iau în calcul să blocheze mecanismele prin care Ucraina își procură armament american , ca pârghie pentru a opri atacurile în profunzime asupra infrastructurii energetice ruse, potrivit Agerpres , care citează o relatare Financial Times bazată pe oficiali europeni. Miza este una operațională: mesajul transmis de Washington ar include amenințări privind sistarea schimbului de informații de intelligence și oprirea mecanismului PURL („Lista de priorități privind necesitățile Ucrainei”), folosit pentru achiziționarea de armament american destinat Ucrainei, conform aceleiași relatări. Ce ar fi transmis Washingtonul și prin ce canale Potrivit Financial Times, oficiali europeni au spus că au fost sunați de reprezentanți americani sau au fost informați despre astfel de apeluri. În paralel, SUA ar face demersuri pe lângă capitale europene și Kiev pentru a încerca să pună capăt atacurilor asupra rafinăriilor de petrol rusești. Un oficial citat de Financial Times a descris amploarea demersului astfel: „Sună la Kiev... Sună pe toată lumea (din Europa)”. Reuters, citată de Agerpres, precizează că nu a putut verifica imediat informațiile din articol, iar Casa Albă nu a răspuns unei solicitări de comentariu. Context: „armistițiul energetic” anunțat de Trump Relatarea apare după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat duminică un „armistițiu energetic” între Rusia și Ucraina, despre care a spus că intră în vigoare imediat. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat însă că așteaptă să vadă detaliile acordului. Trump a scris pe Truth Social : „Cu efect imediat, există un ARMISTIȚIU ENERGETIC în războiul dintre Rusia și Ucraina. Ambele părți au căzut de acord. Nu-l încălcați!” [...]
Popularitatea lui Emmanuel Macron a coborât la minimul din 2017 , pe fondul tensiunilor sociale și al blocajului politic din Adunarea Națională , potrivit datelor citate de Antena 3 . În același timp, și principalii lideri ai extremei drepte, Jordan Bardella și Marine Le Pen, pierd din susținere, după dezvăluiri despre mesaje antisemite atribuite lui Bardella. Sondajul Ipsos BVA-Cesi realizat pentru La Tribune Dimanche arată că doar 15% dintre respondenți au o părere bună despre președintele Franței, cu un punct procentual mai puțin decât luna trecută. Materialul notează că aproximativ 82% dintre francezi nu mai sunt mulțumiți de Macron. Contextul politic și social este descris ca o succesiune de presiuni asupra guvernului: proteste ale elevilor de liceu, o criză a carburanților și o dezbatere bugetară începută dificil într-o Adunare Națională fără majoritate. Potrivit articolului, scăderea vine cu circa șapte luni înainte de finalul celui de-al doilea mandat. Ce îi preocupă pe francezi, potrivit barometrului În topul îngrijorărilor rămâne puterea de cumpărare, menționată de 54% dintre respondenți (nivel neschimbat). Urmează: viitorul sistemului de protecție socială: 44% (+4 puncte); nivelul datoriei publice: 33% (+3 puncte). Efectul „Mediapart” asupra extremei drepte Deși continuă să conducă în clasamentul potențialilor succesori ai lui Macron, Jordan Bardella și Marine Le Pen au scăzut față de luna anterioară: Bardella este la 33% opinii favorabile (-3 puncte), iar Le Pen la 32% (-4 puncte). Scăderea este pusă în legătură cu dezvăluirile Mediapart despre mesaje antisemite și conspiraționiste atribuite lui Bardella, publicate de pe un vechi cont de Facebook. Președintele Rassemblement National a negat acuzațiile. Antena 3 menționează că sondajul online a fost realizat pe 7–8 octombrie, pe un eșantion de 1.000 de adulți, la câteva zile după primul articol Mediapart pe acest subiect (28 septembrie). Restul clasamentului și nivelul de respingere Pe locul al treilea în topul opiniilor favorabile se află fostul premier Édouard Philippe, cu 20% (+1 punct). Sarah Knafo (Reconquête) și fostul președinte François Hollande completează top 5, ambii cu 18%, fără ca vreunul să-și fi anunțat candidatura la prezidențiale, potrivit articolului. Mai jos în clasament apar Jean-Luc Mélenchon (17%), la egalitate cu Gabriel Attal și Bruno Retailleau. În cazul lui Mélenchon, studiul indică o rată de respingere ridicată: 69% dintre francezi spun că ar fi nemulțumiți dacă ar ajunge la Palatul Élysée. [...]
Acordul SUA–Rusia pentru motorină riscă să submineze poziția energetică a UE , după ce premierul ceh Andrej Babiš a criticat în termeni duri înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin, potrivit G4Media . Babiš a numit pactul o „mare palmă dată Europei” și a spus că decizia Washingtonului este „surprinzătoare”, în condițiile în care Trump a criticat în repetate rânduri țările europene pentru achizițiile de hidrocarburi rusești, pe motiv că acestea ar finanța războiul Moscovei împotriva Ucrainei. „Înțeleg că (președintele american Donald Trump – n.r.) are alegeri în curând, dar pentru Europa aceasta este o mare palmă. Vom vedea ce au de spus colegii noștri europeni.” Ce prevede acordul și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate în articol (EFE, via Agerpres), Trump a anunțat vineri un acord cu Putin pentru furnizarea „imediată” a cel puțin 300.000 de tone de motorină rusească către piețele americane și globale, cu livrări suplimentare planificate în lunile următoare. Miza declarată: scăderea prețului acestui combustibil. În același timp, Babiš sugerează că înțelegerea poate slăbi coerența poziției europene față de importurile de energie din Rusia și poate pune presiune pe UE să-și definească rapid o reacție comună. Presiune politică înaintea reuniunii liderilor UE Premierul ceh a avertizat că, dacă Europa „nu înțelege că trebuie să înceapă în sfârșit să facă ceva”, „lucrurile nu se vor termina bine”, amintind că liderii UE urmează să se întâlnească joia și vinerea viitoare. Contextul politic subliniat în material: criticile vin din partea unui lider care împărtășește multe dintre pozițiile lui Trump, inclusiv pe imigrație, și care, după preluarea mandatului în decembrie 2025, a oprit finanțarea cehă pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Contextul pieței: Ormuz și acuzațiile către Ucraina Articolul mai notează că Trump a pus creșterea prețului motorinei pe seama Ucrainei, invocând atacurile asupra rafinăriilor rusești. Totodată, președintele SUA a lansat în primăvară un conflict militar împotriva Iranului, care ar fi redus traficul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz , un punct strategic pentru transporturile energetice. [...]
