Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump reia ideea de a schimba denumiri geografice, cu potențial de tensiuni diplomatice, după ce a sugerat ca Oceanul Atlantic sau Oceanul Pacific să fie redenumit „Oceanul Trump” ori „Oceanul Americilor”, potrivit news.ro. Declarația a fost făcută sâmbătă, la un miting electoral în Clarksville, Tennessee.
În fața susținătorilor, președintele SUA a spus că se gândește „fie la Atlantic, fie la Pacific” și a avansat două variante de nume, adăugând ulterior: „Înainte să plec, cred că ar trebui să avem un ocean”.
Propunerea se înscrie într-o succesiune de inițiative similare, unele deja formalizate, care au produs fricțiuni cu state vecine:
În aceeași logică, Trump a propus luna trecută ca statul New Mexico să fie redenumit „Noua Americă”, nume pe care îl considera „mai prestigios” pentru un teritoriu „cu un potențial incredibil”. Tot la începutul lunii trecute, a sugerat redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”.
Pe plan intern, el a încercat ca Centrul Kennedy să poarte și numele lui, însă justiția i-a respins demersul, mai notează news.ro.
Recomandate
Acordul SUA–Rusia pentru motorină riscă să submineze poziția energetică a UE , după ce premierul ceh Andrej Babiš a criticat în termeni duri înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin, potrivit G4Media . Babiš a numit pactul o „mare palmă dată Europei” și a spus că decizia Washingtonului este „surprinzătoare”, în condițiile în care Trump a criticat în repetate rânduri țările europene pentru achizițiile de hidrocarburi rusești, pe motiv că acestea ar finanța războiul Moscovei împotriva Ucrainei. „Înțeleg că (președintele american Donald Trump – n.r.) are alegeri în curând, dar pentru Europa aceasta este o mare palmă. Vom vedea ce au de spus colegii noștri europeni.” Ce prevede acordul și de ce contează economic Potrivit informațiilor citate în articol (EFE, via Agerpres), Trump a anunțat vineri un acord cu Putin pentru furnizarea „imediată” a cel puțin 300.000 de tone de motorină rusească către piețele americane și globale, cu livrări suplimentare planificate în lunile următoare. Miza declarată: scăderea prețului acestui combustibil. În același timp, Babiš sugerează că înțelegerea poate slăbi coerența poziției europene față de importurile de energie din Rusia și poate pune presiune pe UE să-și definească rapid o reacție comună. Presiune politică înaintea reuniunii liderilor UE Premierul ceh a avertizat că, dacă Europa „nu înțelege că trebuie să înceapă în sfârșit să facă ceva”, „lucrurile nu se vor termina bine”, amintind că liderii UE urmează să se întâlnească joia și vinerea viitoare. Contextul politic subliniat în material: criticile vin din partea unui lider care împărtășește multe dintre pozițiile lui Trump, inclusiv pe imigrație, și care, după preluarea mandatului în decembrie 2025, a oprit finanțarea cehă pentru ajutorul militar acordat Ucrainei. Contextul pieței: Ormuz și acuzațiile către Ucraina Articolul mai notează că Trump a pus creșterea prețului motorinei pe seama Ucrainei, invocând atacurile asupra rafinăriilor rusești. Totodată, președintele SUA a lansat în primăvară un conflict militar împotriva Iranului, care ar fi redus traficul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz , un punct strategic pentru transporturile energetice. [...]
Washingtonul ar fi încercat să transfere către Israel riscul politic al unui atac asupra Iranului înainte de alegerile din SUA , potrivit informațiilor prezentate de news.ro . Miza ar fi fost evitarea unor costuri electorale pentru președintele american Donald Trump în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului pentru Congres. Potrivit materialului, surse citate de ziarul israelian Maariv au susținut că, în discuțiile din ultimele două săptămâni dintre SUA și Israel, partea americană ar fi făcut presiuni pentru o operațiune israeliană unilaterală împotriva Iranului. Informația a fost preluată de „ The Jerusalem Post ”, însă a fost ulterior dezmințită de doi oficiali americani și un oficial israelian. Ce ar fi urmărit SUA, potrivit relatărilor din presă Conform articolului citat, Washingtonul ar fi preferat ca Israelul să își asume „riscurile politice” ale unei operațiuni militare înaintea alegerilor din SUA, în loc ca o acțiune americană să genereze consecințe politice negative pentru Trump. În același timp, oficialii americani ar fi considerat că Israelul ar putea fi interesat să lovească Iranul înaintea propriilor alegeri, în timp ce o operațiune americană în aceeași perioadă electorală ar fi fost mai costisitoare politic la Washington. Retragerea cererii și poziția neclară a lui Netanyahu Sursele citate de Maariv au mai afirmat că SUA ar fi renunțat la această cerere, „cel puțin pentru moment”. Poziția premierului Benjamin Netanyahu ar rămâne neclară, în condițiile în care, în ultima săptămână, agenda sa a fost descrisă ca fiind „foarte axată pe securitate”, cu întâlniri și vizite „sensibile”. Dezmințiri după apariția articolului După publicarea informației, doi oficiali americani și un oficial israelian au negat, potrivit „The Jerusalem Post”, că SUA ar fi cerut Israelului să atace Iranul înainte de alegeri. Declarațiile ar fi fost făcute corespondentului la Washington al postului israelian Canal 12, Barak Ravid. Informațiile rămân, așadar, la nivel de relatări din presă și surse anonime, contestate oficial, fără detalii publice care să permită verificarea independentă a discuțiilor invocate. [...]
Donald Trump a susținut că Ucraina și Rusia au convenit un „armistițiu energetic” cu aplicare imediată , o afirmație care, dacă se confirmă și se implementează, ar putea reduce riscul de noi șocuri pe piața energiei, dar care este contestată public de președintele ucrainean. Informațiile sunt relatate de The Jerusalem Post , care citează Reuters. Trump a scris într-o postare pe rețelele sociale că cele două părți ar fi acceptat un „energy ceasefire” (armistițiu limitat la infrastructura energetică), precizând că ar intra în vigoare imediat, fără să ofere detalii despre termenii înțelegerii sau mecanismele de verificare. Volodimir Zelenski a declarat însă pentru Axios că anunțul lui Trump „a fost o noutate pentru mine”. Liderul ucrainean a adăugat că Ucraina ar accepta un astfel de armistițiu dacă și Rusia este de acord. Legătura cu discuția despre alegeri și un armistițiu mai larg În aceeași zi, Zelenski a spus că ar organiza alegeri în Ucraina dacă Vladimir Putin ar accepta un armistițiu total de 60 de zile. Declarația a venit după ce Trump l-a criticat pe Zelenski pentru atacuri asupra rafinăriilor rusești, la o zi după ce SUA au ridicat temporar sancțiuni asupra combustibilului rusesc, sancțiuni menite să reducă veniturile Moscovei folosite pentru finanțarea războiului. Trump a afirmat, de asemenea, că „e timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, potrivit relatării. Zelenski a răspuns că alegerea liderului țării este „decizia ucrainenilor” și a susținut că Putin ar dori, la rândul său, schimbarea conducerii de la Kiev. Ce ar însemna, practic, un „armistițiu energetic” Din informațiile disponibile în material, „armistițiul energetic” ar viza oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Zelenski a mai spus că Ucraina este pregătită să oprească loviturile asupra rafinăriilor rusești dacă Moscova încetează atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene. În lipsa detaliilor despre acordul invocat de Trump și în condițiile în care Zelenski spune că nu fusese informat, rămâne neclar dacă există o înțelegere formală și cum ar putea fi aplicată pe teren. [...]
Atacul asupra aeroportului din Riad riscă să blocheze traficul aerian și să împingă Arabia Saudită spre o ripostă mai amplă , într-un moment în care luptele din Yemen se intensifică după prăbușirea armistițiului mediat de ONU, potrivit Al Jazeera . Autoritățile saudite spun că 12 persoane au fost ucise și peste 300 rănite, iar houthii au reluat avertismentele către companii aeriene și pasageri să evite aeroporturile saudite. Atacul, atribuit de coaliția militară condusă de Arabia Saudită grupării houthi susținute de Iran, a dus la suspendarea operațiunilor pe aeroport și la anulări ori devieri de zboruri. În paralel, școlile din Riad au fost trecute la cursuri online pentru o săptămână, semn al impactului operațional imediat asupra capitalei. Ce s-a întâmplat și ce efecte a avut asupra operațiunilor Potrivit Autorității Generale a Aviației Civile din Arabia Saudită (GACA) , o rachetă a lovit sâmbătă aeroportul King Khalid din Riad. Bilanțul comunicat de autorități indică 12 morți și 309 răniți, unii în stare critică. Printre victime se află cetățeni saudiți și străini, inclusiv un american, conform oficialilor SUA. Coaliția saudită a descris atacul drept „crimă de război”, iar președintele SUA Donald Trump l-a numit „teribil”. Houthii nu și-au asumat oficial lovitura, însă duminică au „reînnoit avertismentul” către companii aeriene, angajați din aeroporturi și călători să nu folosească aeroporturile și spațiul aerian saudit, susținând că acestea sunt „teatru de operațiuni” și că regatul „poartă responsabilitatea pentru interceptările eșuate”. În plus, coaliția a anunțat că ulterior un proiectil a căzut în apropierea aeroportului King Fahd din Dammam, în estul țării, ceea ce amplifică presiunea asupra continuității operațiunilor aeriene. Extinderea țintelor și presiunea asupra infrastructurii critice Al Jazeera notează că houthii au derulat o serie de atacuri cu rachete și drone asupra unor obiective din Arabia Saudită, inclusiv aeroporturi, instalații militare și facilități petroliere. Sunt menționate atacuri recente care au produs victime și pagube materiale în mai multe locații, inclusiv în sud-vestul țării și la Riad. Gruparea a susținut și că a vizat o rafinărie Aramco din Rabigh, afirmând că a provocat un incendiu, însă autoritățile saudite nu au confirmat imediat această revendicare. Totodată, houthii au impus în iulie un embargo maritim asupra Arabiei Saudite, pe fondul noii runde de confruntări. De ce contează: riscul de escaladare și efectul asupra conectivității regionale Atacul asupra principalului aeroport internațional al capitalei saudite ridică miza dincolo de frontul yemenit, prin impactul direct asupra transportului aerian și asupra percepției de securitate pentru companii și pasageri. Dania Thafer, director executiv la Gulf International Forum, apreciază că Arabia Saudită va lovi probabil „destul de dur”, dar că Riadul ar prefera dezescaladarea, în timp ce houthii complică această opțiune prin amenințări atât la adresa securității saudite, cât și a celei maritime internaționale. În acest context, Trump a sugerat că SUA ar putea intra în operațiuni alături de Arabia Saudită, fără a anunța o decizie. El a spus că „ar putea” și că urmează să discute cu prințul moștenitor Mohammed bin Salman . Situația din Yemen: ofensive, revendicări și informații neconfirmate Escaladarea vine după colapsul armistițiului mediat de ONU, în vigoare în mare parte din 2022. Pe teren, luptele s-au intensificat pe mai multe fronturi, iar forțele guvernului yemenit recunoscut internațional au lansat pe 4 octombrie ofensiva „Dawn of Yemen” pentru recucerirea unor teritorii controlate de houthi, inclusiv în zona portului Mocha și a insulei Mayyun. Armata guvernamentală a susținut că a recucerit Mocha și districtul Dhubab, dar houthii contestă aceste afirmații. Un purtător de cuvânt al forțelor guvernamentale a declarat că cel puțin 1.150 de houthi ar fi fost uciși în aproape 2.000 de operațiuni țintite de la începutul contraofensivei și că ar fi fost distruse depozite de muniții și cel puțin 180 de vehicule; Al Jazeera precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații concurente. Reacții internaționale și posibile consecințe Atacul a fost condamnat de SUA și ONU. Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că un american se numără printre cei uciși și a cerut oprirea atacurilor, iar secretarul general al ONU Antonio Guterres a subliniat că atacurile asupra civililor și infrastructurii civile încalcă dreptul internațional. Mai multe state au emis avertismente de călătorie, iar unele misiuni diplomatice și-au restricționat deplasările personalului prin aeroport. Separat, pe 5 octombrie, Turcia, Pakistan și Arabia Saudită au convenit activarea unor „măsuri de descurajare” în baza unui pact de apărare mutuală și desfășurarea rapidă de forțe în regat pentru a contracara atacurile houthi, pe fondul deteriorării rapide a situației de securitate. Pentru companiile aeriene și operatorii din regiune, mesajul imediat este unul operațional: riscul de întreruperi, rerutări și suspendări de servicii către destinații saudite crește, iar o ripostă militară mai amplă ar putea amplifica volatilitatea de securitate pe rutele din Golf. [...]
Volodimir Zelenski condiționează organizarea alegerilor de un armistițiu complet de 60 de zile , o formulă care ar lega direct reluarea procesului electoral de o pauză verificabilă a ostilităților și, implicit, de un minim cadru de securitate, potrivit Meduza . Într-un interviu acordat jurnalistului ABC News Jonathan Karl, Zelenski a spus că Ucraina va organiza alegeri dacă Vladimir Putin acceptă un armistițiu de 60 de zile. El a insistat că decizia privind momentul votului și opțiunile electorale aparține ucrainenilor, dar a adăugat că înțelege că Putin „și-ar fi dorit foarte mult” schimbarea președintelui Ucrainei. Zelenski a legat explicit discuția despre alegeri și de poziționarea fostului președinte american Donald Trump. El a afirmat că, dacă Trump „vrea într-adevăr” schimbări legate de alegeri, a discutat deja subiectul cu echipa acestuia și a transmis mesajul: două luni de „respiro”, adică încetarea completă a focului pentru 60 de zile, după care Ucraina ar organiza alegeri. Zelenski a mai spus că autoritățile ar fi pregătite să accepte „orice alegere” a poporului ucrainean. Context: presiuni publice din partea lui Trump și disputa privind loviturile asupra rafinăriilor Cu o zi înainte, Trump le-a spus jurnaliștilor că Ucraina ar trebui să „aleagă un nou președinte” care ar putea „încheia o înțelegere”, susținând că Zelenski ar fi putut face „multe înțelegeri”, dar „dintr-un motiv oarecare nu o face”. Trump l-a criticat, de asemenea, pe Zelenski pentru loviturile asupra rafinăriilor rusești , afirmând că SUA i-ar fi transmis că poate „face orice” cu Rusia, dar nu ar trebui să lovească rafinăriile, deoarece ar fi o „problemă globală”. În ziua următoare, Zelenski a declarat că Kievul va înceta atacurile asupra rafinăriilor rusești doar ca răspuns la oprirea loviturilor Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene. [...]
Acordul SUA–Rusia privind motorina riscă să schimbe miza economică a războiului , după ce Donald Trump a susținut că Vladimir Putin „dorește foarte mult” o „soluționare”, iar Volodimir Zelenski „nu vrea să încheie niciun acord”, potrivit HotNews . În paralel, Moscova salută declarațiile lui Trump, în timp ce Kievul avertizează că înțelegerea pe motorină oferă Rusiei o gură de oxigen financiară. Trump a declarat sâmbătă, în fața jurnaliștilor, că „Rusia ar dori să încheie un acord”, dar că „dintr-un motiv sau altul, Zelenski nu vrea să încheie niciun acord”. Mesajul vine la scurt timp după ce președintele american a spus că „a venit momentul ca Ucraina să aibă un nou președinte”. De ce contează: livrările de motorină și efectul de piață În centrul tensiunii se află un acord descris ca fiind controversat între Washington și Moscova privind achiziționarea în masă de motorină rusească. Trump a condamnat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea agravează „problema mondială” a penuriei de motorină, și a sugerat schimbarea conducerii de la Kiev pentru a facilita un acord. Potrivit Washingtonului și Moscovei, Rusia ar urma să livreze: 300.000 de tone de motorină începând din octombrie către SUA și piața mondială; livrările ar urma să crească până la 1 milion de tone în decembrie . Reacții: Moscova aplaudă, Kievul respinge Kirill Dmitriev , prezentat drept principalul negociator economic al lui Vladimir Putin, a calificat drept „istorice” declarațiile lui Trump privind renunțarea la sprijinul acordat președintelui ucrainean. De cealaltă parte, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a spus că Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și că „merită să fie susținut”. În același registru, premierul britanic Andy Burnham a transmis „solidaritatea totală” față de Zelenski, în urma unei convorbiri telefonice între cei doi lideri. Kievul leagă acordul de finanțarea războiului și de escaladarea atacurilor Zelenski a criticat acordul ruso-american, numindu-l o „decizie slabă” a SUA și o oportunitate pentru Rusia „de a-și reface rezervele de lichidități și de a-și finanța războiul”. Tot el a denunțat atacuri rusești soldate cu 21 de morți sâmbătă, dintre care 20 în Zaporojie . „Rusia și-a exprimat mulțumirile pentru ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de motorină aruncând cinci bombe asupra unor clădiri rezidențiale din Zaporojie.” Negocierile de la Miami , întrerupte După discuțiile de vineri din Florida dintre negociatorii ucraineni și americani, menite să relanseze eforturile diplomatice, negocierile au fost întrerupte, iar autoritățile ucrainene au confirmat pentru AFP plecarea delegației de la Kiev. Trimisul lui Trump, Steve Witkoff, a descris totuși discuțiile drept „constructive”, în timp ce Zelenski a afirmat că „am fost folosiți ca paravan” pentru anunțarea acordului privind motorina. Kremlinul a mai transmis că Putin a „primit cu înțelegere” propunerile americane privind „măsurile de dezescaladare” în Ucraina, fără alte detalii. În același timp, Rusia și-a intensificat atacurile în ultimele luni, cu un număr tot mai mare de victime civile, potrivit sursei citate. [...]
