Știri
Știri din categoria Externe
Acordul SUA–Rusia pentru motorină riscă să submineze poziția energetică a UE, după ce premierul ceh Andrej Babiš a criticat în termeni duri înțelegerea anunțată de Donald Trump cu Vladimir Putin, potrivit G4Media.
Babiš a numit pactul o „mare palmă dată Europei” și a spus că decizia Washingtonului este „surprinzătoare”, în condițiile în care Trump a criticat în repetate rânduri țările europene pentru achizițiile de hidrocarburi rusești, pe motiv că acestea ar finanța războiul Moscovei împotriva Ucrainei.
„Înțeleg că (președintele american Donald Trump – n.r.) are alegeri în curând, dar pentru Europa aceasta este o mare palmă. Vom vedea ce au de spus colegii noștri europeni.”
Potrivit informațiilor citate în articol (EFE, via Agerpres), Trump a anunțat vineri un acord cu Putin pentru furnizarea „imediată” a cel puțin 300.000 de tone de motorină rusească către piețele americane și globale, cu livrări suplimentare planificate în lunile următoare. Miza declarată: scăderea prețului acestui combustibil.
În același timp, Babiš sugerează că înțelegerea poate slăbi coerența poziției europene față de importurile de energie din Rusia și poate pune presiune pe UE să-și definească rapid o reacție comună.
Premierul ceh a avertizat că, dacă Europa „nu înțelege că trebuie să înceapă în sfârșit să facă ceva”, „lucrurile nu se vor termina bine”, amintind că liderii UE urmează să se întâlnească joia și vinerea viitoare.
Contextul politic subliniat în material: criticile vin din partea unui lider care împărtășește multe dintre pozițiile lui Trump, inclusiv pe imigrație, și care, după preluarea mandatului în decembrie 2025, a oprit finanțarea cehă pentru ajutorul militar acordat Ucrainei.
Articolul mai notează că Trump a pus creșterea prețului motorinei pe seama Ucrainei, invocând atacurile asupra rafinăriilor rusești. Totodată, președintele SUA a lansat în primăvară un conflict militar împotriva Iranului, care ar fi redus traficul de țiței prin Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru transporturile energetice.
Recomandate
Acordul SUA–Rusia privind motorina riscă să schimbe miza economică a războiului , după ce Donald Trump a susținut că Vladimir Putin „dorește foarte mult” o „soluționare”, iar Volodimir Zelenski „nu vrea să încheie niciun acord”, potrivit HotNews . În paralel, Moscova salută declarațiile lui Trump, în timp ce Kievul avertizează că înțelegerea pe motorină oferă Rusiei o gură de oxigen financiară. Trump a declarat sâmbătă, în fața jurnaliștilor, că „Rusia ar dori să încheie un acord”, dar că „dintr-un motiv sau altul, Zelenski nu vrea să încheie niciun acord”. Mesajul vine la scurt timp după ce președintele american a spus că „a venit momentul ca Ucraina să aibă un nou președinte”. De ce contează: livrările de motorină și efectul de piață În centrul tensiunii se află un acord descris ca fiind controversat între Washington și Moscova privind achiziționarea în masă de motorină rusească. Trump a condamnat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea agravează „problema mondială” a penuriei de motorină, și a sugerat schimbarea conducerii de la Kiev pentru a facilita un acord. Potrivit Washingtonului și Moscovei, Rusia ar urma să livreze: 300.000 de tone de motorină începând din octombrie către SUA și piața mondială; livrările ar urma să crească până la 1 milion de tone în decembrie . Reacții: Moscova aplaudă, Kievul respinge Kirill Dmitriev , prezentat drept principalul negociator economic al lui Vladimir Putin, a calificat drept „istorice” declarațiile lui Trump privind renunțarea la sprijinul acordat președintelui ucrainean. De cealaltă parte, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiga, a spus că Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean” și că „merită să fie susținut”. În același registru, premierul britanic Andy Burnham a transmis „solidaritatea totală” față de Zelenski, în urma unei convorbiri telefonice între cei doi lideri. Kievul leagă acordul de finanțarea războiului și de escaladarea atacurilor Zelenski a criticat acordul ruso-american, numindu-l o „decizie slabă” a SUA și o oportunitate pentru Rusia „de a-și reface rezervele de lichidități și de a-și finanța războiul”. Tot el a denunțat atacuri rusești soldate cu 21 de morți sâmbătă, dintre care 20 în Zaporojie . „Rusia și-a exprimat mulțumirile pentru ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de motorină aruncând cinci bombe asupra unor clădiri rezidențiale din Zaporojie.” Negocierile de la Miami , întrerupte După discuțiile de vineri din Florida dintre negociatorii ucraineni și americani, menite să relanseze eforturile diplomatice, negocierile au fost întrerupte, iar autoritățile ucrainene au confirmat pentru AFP plecarea delegației de la Kiev. Trimisul lui Trump, Steve Witkoff, a descris totuși discuțiile drept „constructive”, în timp ce Zelenski a afirmat că „am fost folosiți ca paravan” pentru anunțarea acordului privind motorina. Kremlinul a mai transmis că Putin a „primit cu înțelegere” propunerile americane privind „măsurile de dezescaladare” în Ucraina, fără alte detalii. În același timp, Rusia și-a intensificat atacurile în ultimele luni, cu un număr tot mai mare de victime civile, potrivit sursei citate. [...]
Putin încearcă să mute vina pentru blocajul negocierilor, în timp ce Rusia își calibrează mesajele pentru publicul intern – aceasta este una dintre concluziile evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , pe baza analizei Institute for the Study of War (ISW) din 10 noiembrie 2026, într-un context în care războiul continuă fără semne de concesii din partea Moscovei. Potrivit ISW, președintele rus Vladimir Putin a folosit convorbirea telefonică din 9 octombrie cu președintele SUA, Donald Trump, pentru a acuza în mod fals Ucraina de lipsa progresului în negocierile de pace, deși Rusia ar rămâne „nevoită” să evite negocieri semnificative sau concesii care ar putea duce la încheierea războiului. Mesaj intern: bilanțuri „adaptate” și o nouă platformă socială Analiza mai notează că Ministerul rus al Apărării ar prezenta un rezumat săptămânal „personalizat” al unor succese militare exagerate, orientat explicit către publicul intern. Canalul folosit ar fi „Max”, o platformă nouă de socializare dezvoltată de statul rus, descrisă ca parte a efortului de a controla internetul din Rusia. Efecte politice: acordul SUA–Rusia privind motorina a perturbat discuții cu o delegație ucraineană ISW mai consemnează că anunțul făcut de Donald Trump pe 9 octombrie despre un acord de export de motorină între Statele Unite și Rusia a perturbat o întâlnire de negociere care implica o delegație ucraineană și doi oficiali americani: emisarul special al SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și fostul consilier principal al președintelui SUA, Jared Kushner, la Miami. Situația din teren: lovituri cu drone și o avansare ucraineană Pe plan operațional, evaluarea indică: forțele ucrainene ar fi lovit cu drone infrastructură petrolieră și feroviară în regiunea Rostov, la 10 octombrie; Rusia ar fi lansat 160 de drone asupra Ucrainei peste noapte; forțele ucrainene ar fi avansat recent în direcția Borova. ISW nu oferă, în extrasul publicat de Kyiv Post , detalii suplimentare despre amploarea pagubelor sau despre consecințele logistice ale loviturilor asupra infrastructurii din Rostov. [...]
Volodimir Zelenski condiționează organizarea alegerilor de un armistițiu complet de 60 de zile , o formulă care ar lega direct reluarea procesului electoral de o pauză verificabilă a ostilităților și, implicit, de un minim cadru de securitate, potrivit Meduza . Într-un interviu acordat jurnalistului ABC News Jonathan Karl, Zelenski a spus că Ucraina va organiza alegeri dacă Vladimir Putin acceptă un armistițiu de 60 de zile. El a insistat că decizia privind momentul votului și opțiunile electorale aparține ucrainenilor, dar a adăugat că înțelege că Putin „și-ar fi dorit foarte mult” schimbarea președintelui Ucrainei. Zelenski a legat explicit discuția despre alegeri și de poziționarea fostului președinte american Donald Trump. El a afirmat că, dacă Trump „vrea într-adevăr” schimbări legate de alegeri, a discutat deja subiectul cu echipa acestuia și a transmis mesajul: două luni de „respiro”, adică încetarea completă a focului pentru 60 de zile, după care Ucraina ar organiza alegeri. Zelenski a mai spus că autoritățile ar fi pregătite să accepte „orice alegere” a poporului ucrainean. Context: presiuni publice din partea lui Trump și disputa privind loviturile asupra rafinăriilor Cu o zi înainte, Trump le-a spus jurnaliștilor că Ucraina ar trebui să „aleagă un nou președinte” care ar putea „încheia o înțelegere”, susținând că Zelenski ar fi putut face „multe înțelegeri”, dar „dintr-un motiv oarecare nu o face”. Trump l-a criticat, de asemenea, pe Zelenski pentru loviturile asupra rafinăriilor rusești , afirmând că SUA i-ar fi transmis că poate „face orice” cu Rusia, dar nu ar trebui să lovească rafinăriile, deoarece ar fi o „problemă globală”. În ziua următoare, Zelenski a declarat că Kievul va înceta atacurile asupra rafinăriilor rusești doar ca răspuns la oprirea loviturilor Moscovei asupra infrastructurii energetice ucrainene. [...]
Relaxarea sancțiunilor SUA pentru motorina rusească riscă să alimenteze indirect veniturile Moscovei , într-un moment în care Washingtonul mizează pe importuri pentru a tempera prețurile la pompă, potrivit Mediafax . Fostul premier britanic Boris Johnson acuză administrația Donald Trump că, prin această decizie, îi pune pe șoferii americani să „finanțeze” războiul dus de Vladimir Putin împotriva Ucrainei. Într-o postare pe Facebook, Johnson a criticat decizia Statelor Unite de a relaxa sancțiunile asupra combustibilului rusesc și a respins explicația potrivit căreia atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești ar fi principala cauză a scumpirii carburanților. „Este revoltător că SUA ridică acum sancțiunile asupra combustibilului rusesc și de-a dreptul ridicol să dai vina pe Ucraina pentru explozia prețurilor, care a început, în mod evident, odată cu închiderea Strâmtorii Ormuz”, a transmis Boris Johnson. Acordul anunțat de Trump: volume și calendar Reacția lui Johnson vine după ce Donald Trump a anunțat vineri un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească către piața americană și cea internațională. Înțelegerea prevede: furnizarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină; alte 500.000 de tone în noiembrie; cantități suplimentare „în perioada următoare”. Pentru a permite tranzacțiile, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o autorizație temporară care relaxează restricțiile privind comercializarea motorinei rusești până la 7 aprilie 2027. Miza economică: prețuri la pompă, efect posibil limitat Trump a susținut că acordul va reduce rapid prețurile la motorină, care au crescut puternic în ultimele luni. Totuși, experți consultați de Associated Press avertizează că volumele suplimentare promise de Rusia ar putea avea un impact redus asupra prețurilor internaționale, în condițiile în care persistă problemele de aprovizionare și capacitatea limitată de rafinare. Johnson a pus sub semnul întrebării și eficiența economică a acordului. „Nu va funcționa și mă îndoiesc că va avea vreun efect semnificativ asupra prețului combustibilului”, a avertizat fostul premier. În același mesaj, el a susținut că Rusia continuă să bombardeze orașe ucrainene și să ucidă civili, în timp ce administrația americană încearcă să ajungă la o înțelegere energetică cu Moscova. „Putin ucide în fiecare zi civili ucraineni nevinovați. Ucrainenii luptă pentru viețile lor. Și totuși, Casa Albă pare hotărâtă să-i oblige pe șoferii americani să finanțeze măcelul lui Putin”, a scris Johnson. Johnson a încheiat cu un apel la schimbarea abordării americane, argumentând că revenirea petrolului și gazelor rusești pe piața mondială ar trebui legată de încheierea războiului „cu o Ucraină liberă, suverană și independentă”. [...]
Declarațiile lui Trump despre schimbarea conducerii Ucrainei și relaxarea de facto a sancțiunilor pe motorină riscă să complice negocierile de pace și să introducă volatilitate pe piața combustibililor , potrivit news.ro . Președintele SUA a spus că „este timpul” ca Ucraina să aibă „un nou președinte” pentru a ajunge la un acord cu Rusia și a cerut Kievului să oprească atacurile asupra infrastructurii ruse din hidrocarburi, pe fondul unei înțelegeri discutate cu Vladimir Putin privind livrări de motorină rusească către SUA și piețele globale. Mesaj politic cu efecte economice: motorina, în centrul discuției Donald Trump a declarat la Casa Albă că Ucraina ar trebui să-și aleagă „un nou lider” care să poată ajunge la un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului. În același timp, el a condamnat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea agravează „problema mondială” a penuriei de motorină. „Ar fi bine să înceteze”, a avertizat Donald Trump. Declarația vine la o zi după anunțul privind livrarea unor „cantități uriașe” de motorină rusească către Statele Unite, menționează news.ro, care citează AFP, Reuters și Interfax. Kremlinul salută, Kievul respinge Din partea Rusiei, Kirill Dmitriev , trimisul special al Kremlinului pentru cooperare economică și descris drept principal negociator economic al lui Vladimir Putin, a salutat public apelul lui Trump, numindu-l „iconic și istoric”, într-un mesaj pe X. Reacția Kievului a venit prin ministrul de externe Andrii Sîbiha , care a transmis că președintele Volodimir Zelenski „se bucură de sprijinul poporului ucrainean”. Convorbirea Trump–Putin și „relaxarea temporară” a sancțiunilor Un consilier al Kremlinului, Iuri Ușakov, citat de Interfax (preluat de Reuters), a declarat că discuția telefonică dintre Putin și Trump a durat o oră și jumătate și a fost „foarte substanțială și prietenoasă”, iar niciunul dintre cei doi lideri nu a vrut să fie primul care închide. În timpul convorbirii, cei doi ar fi convenit ca Rusia să furnizeze motorină către piețele din SUA și la nivel global pentru a reduce prețurile la combustibil, ceea ce ar fi dus la o „relaxare temporară neașteptată” a sancțiunilor SUA asupra combustibilului rusesc, notează news.ro. Potrivit aceleiași relatări, acest lucru a provocat „consternare” în Ucraina. Zelenski a criticat acordul privind motorina în termeni neobișnuit de duri, numindu-l „o decizie slabă” și „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”. Ce urmează: negocieri accelerate, dar cu semnale contradictorii Kremlinul a spus că cea mai mare parte a conversației s-a concentrat pe eforturile de soluționare a războiului, însă Putin a minimalizat probabilitatea reluării curând a negocierilor de pace trilaterale, potrivit materialului. Separat, negociatori din SUA, Ucraina și țări europene au discutat la Miami pentru a ajunge la o propunere de pace „unificată” în următoarele săptămâni, care ar putea fi prezentată Rusiei, potrivit unei persoane familiarizate cu discuțiile. Presa ucraineană a relatat că discuțiile s-au încheiat mai devreme decât era prevăzut, iar delegația ucraineană se întorcea deja acasă. [...]
Donald Trump reia ideea de a schimba denumiri geografice, cu potențial de tensiuni diplomatice , după ce a sugerat ca Oceanul Atlantic sau Oceanul Pacific să fie redenumit „Oceanul Trump” ori „Oceanul Americilor”, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută sâmbătă, la un miting electoral în Clarksville, Tennessee . În fața susținătorilor, președintele SUA a spus că se gândește „fie la Atlantic, fie la Pacific” și a avansat două variante de nume, adăugând ulterior: „Înainte să plec, cred că ar trebui să avem un ocean”. Context: o serie de redenumiri care au generat reacții externe Propunerea se înscrie într-o succesiune de inițiative similare, unele deja formalizate, care au produs fricțiuni cu state vecine: în ianuarie 2025, Trump a decis redenumirea Golfului Mexicului în „Golful Americii”, decizie care a stârnit tensiuni puternice cu Mexicul; la sfârșitul lunii august, a semnat un decret prin care Lacul Ontario, la granița dintre SUA și Canada, „ar urma” să devină „Lacul Americii”, idee care a nemulțumit partea canadiană. Alte propuneri recente, inclusiv pe plan intern În aceeași logică, Trump a propus luna trecută ca statul New Mexico să fie redenumit „Noua Americă”, nume pe care îl considera „mai prestigios” pentru un teritoriu „cu un potențial incredibil”. Tot la începutul lunii trecute, a sugerat redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”. Pe plan intern, el a încercat ca Centrul Kennedy să poarte și numele lui, însă justiția i-a respins demersul, mai notează news.ro. [...]
